LUCRARE DE LICENŢĂ

DESCENTRALIZAREA ŞI AUTONOMIA
FINANŢELOR PUBLICE LOCALE

AUTOR

INDRUMATOR
 CUPRINS

DESCENTRALIZAREA FINANCIARA IN ADMINISTRATI PUBLICA

LOCALA IN ROMANIA

CAPITOLUL I
FINANTELE PUBLICE LOCALE-IN CONTEXTUL PROCESULUI
DESCENTRALIZARII FINANCIARE
-Conceptul finantelor publice locale pe plan international
-Conceptul actual al descentralizarii finantelor publice locale in Romania
-Descentralizarea financiara in administratia publica locala –experiente europene
-Perspectiva finantelor publice locale in Romania,in contextul european

CAPITOLUL II
MODUL DE FINANTARE AL UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE-
CADRUL LEGAL EXISTENT
-Finantarea bugetelor locale ale consiliilor judetene
-Finantarea bugetelor locale ale municipiilor ,oraselor si comunelor
-Finantarea institutiilor publice din subordinea unitatilor admnistrativ –teritoriale

CAPITOLUL III
ORGANIZAREA FINANTARII SI CONTABILITATII CONSILIULUI JUDETEAN
BRAILA
-Finantarea bugetului propriu al Consiliului Judetean Braila
-Finantarea bugetelor institutiilor din subordinea Consiliului Judetean Braila

CAPITOLUL IV
CONSIDERENTE PRIVIND EVOLUTIA VIITOARE A DESCENTRALIZARII
FINANCIARA SI CONTABILITATII UNITATILOR ADMINISTRATIV
TERITORIALE IN ROMANIA
CAPITOLUL I
FINANTELE PUBLICE LOCALE-IN CONTEXTUL PROCESULUI
DESCENTRALIZARII FINANCIARE

1.Conceptul finantelor publice locale pe plan international

    In vorbirea curenta, ca si in literatura de specialitate, se utilizeaza diverse expresii care

fac parte din familia cuvântului finante, in sensuri apropiate sau diferite, dupa caz:
finante, finante publice, finante private s.a.
    Cuvântul finante provine de la latinescul finare, care inseamna, in sens general, a
termina, a incheia si in sens restrâns, a aranja o afacere, a termina un diferend prin
mijlocirea banului, o actiune judecatoreasca sau o hotarâre a justitiei in legatura cu o
plata de bani.
    In secolele XIII-XIV s-au folosit expresiile finantio, financias si financia pecuniria, cu
sensul de plata in bani. In secolul al XV-lea, in Franta, se foloseau expresiile hommes
de finances si financiers (pentru denumirea arendasilor de impozite si a persoanelor care
incasau impozitele regelui), finance (suma de bani, venit al statului), financies (pentru
denumirea intregului patrimoniu al statului).
    In Germania, in secolele XV-XVII, se utilizau termenii finanz (care insemna plata in
bani), finanzer (care desemna pe camatar).
    In tara noastra, inca din secolul al XIX-lea s-a folosit notiunea de fisc, care denumea
organul financiar ce incasa impozitele, taxele, amenzile etc.
    Cu timpul, termenul finante a capatat un sens foarte larg, incluzând bugetul statului,
creditul, operatiile bancare si de bursa, relatiile cambiale s.a.
    Conceptiile specialistilor privind finantele sunt diferite. Astfel, finantele sunt
considerate ca fiind, dupa caz:

o fonduri banesti la dispozitia statului;

o bani si bunuri utilizate pentru functionarea institutiilor publice;
 o mijloace de interventie a statului in economie (impozite,
imprumuturi, alocatii bugetare, subventii si alte pârghii sau
instrumente cu ajutorul carora statul intervine in viata economica);
o ansamblul activitatii desfasurate de sectorul public al economiei;
o relatii sociale, de natura economica, care apar in procesul
constituirii si repartizarii fondurilor publice etc.

    Toate conceptiile privind finantele demonstreaza ca cei care le-au promovat au pus
accentul pe un anumit aspect al finantelor, considerat semnificativ, concludent, pentru
caracterizarea acestora.
    In realitate, intre resursele banesti prelevate la dispozitia statului in vederea
satisfacerii nevoilor sociale, modalitatile concrete prin care se procura si se
distribuie aceste resurse, instrumentele prin care statul intervine in viata economica,
metodele de gestionarea resurselor financiare publice si formele juridice pe care le
imbraca toate acestea, exista legaturi strânse.

2.Conceptul actual al descentralizarii finantelor publice locale in Romania

In cadrul reformei administratiei publice locale , accelerarea procesului descentralizarii a

devenit o prioritate.

Descentralizarea este procesul transferului de autoritate/responsabilitate administrativa si

financiara de la nivelul administratiei publice centrale la cel al administratiei locale, nivelul
cel mai apropiat de cetatean. Transferul de autoritate/responsabilitate se refera la domeniul
planificarii,luarea deciziei(finante,fiscalitate),responsabilitati legale (emitere de
regulamente,hotarari locale) si managementul serviciilor publice pentru care se face
transferal.

Deconcentrarea este procesul transferului in cadrul aceleasi structuri ,de la nivel central
la nivel teritorial , de autoritate /responsabilitate administrative si financiara .Prefectul este
reprezentantul Guvernului in teritoriu,pe plan local si conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din
unitatile administrative-teritoriale.

Reforma administratiei publice locale –continuarea procesului de

descentralizare/deconcentrare are in vedere trei elemente majore:
-continuarea descentralizarii prin transferal de competente si responsabilitati
administrative si financiare ,de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul
autoritatilor locale ;
-continuarea procesului de deconcentrare prin delegarea de responsabilitati in
teritoriu functie de necesitatile pe plan local ,in cadrul aceleasi structuri administrative
(serviciile deconcentrate functioneaza in subordinea ministerului care le-a delegate
responsabilitatile);
 -transformarea serviciilor deconcentrate din teritoriu ,functie de necesitatile
cetatenilor si pentru eficientizarea acestora ,in servicii descentralizate in responsabilitatea
autoritatilor locale;

Continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare ,in functie de criterii obiective si

orientate catre scopul”asigurarea unui serviciu public de calitate cetateanului de catre
autoritatea administrative cea mai apropiata de el” va asigura imbunatatirea
managementului serviciilor publice si creterea calitatii acestora.

Pentru o buna continuarea acestui process este necesar un set de principii si reguli ,care sa
guverneze intrega reforma a administratiei publice locale:

*Pentru transferul responsabilitatilor

-fundamentare tehnica acceptata de aparatul de specialitate din domeniu;
-aplicarea subsidiaritatii ca mijloc de asigarare a transparentei si eficientei serviciilor
publice;
-stabilirea drepturilor si responsabilitatilor;
-respectare standardelor de calitate in oferirea serviciilor publice;
-sistem stabil de reglementare privind incurajarea strategiilor locale ;
-rasplatirea solutiilor inovatoare;
-considerarea cetateanului drept “consummator” de servicii publice;
-acceptarea competitiei ca mijloc de crestere a eficientei si eficacitatii serviciilor
publice;

*Pentru sistemul de finantare a autoritatilor locale

-alocarea veniturilor in functie de responsabilitatile transferate;
-stabilirea unui mecanism de finantare respectat de administratia centrala care sa
asigure un standard minim pentru serviciile publice oferite de autoritatile locale;
-asigurarea transparentei fondurilor alocate prin criterii si reglementari obiective
stabilite in functie de volumul sarcinilor transferate,localizarea veniturilor si elementele de
regularizare;
-asigurarea transparentei in procesul de elaborare a bugetelor locale si a procedurilor
care asigura un management financiar performant;
-simplificarea procedurilor de redistribuire a veniturilor;
-predictibilitatea si stabilirea sistemului de alocare care sa permita planificari la
nivel local;
-sistem eficient de control legal al utilizarii fondurilor la nivel local;
-autonomie locala privind managementul financiar acompaniata de constrangeri
bugetare severe;

*Pentru transferul competentelor decizionale

 -caracter stabil si stimulativ al procesului de coordonare in locul mecanismelor
actuale de control si a deciziilor discretionare;
-autonomie decizionala bazata pe resurse si responsabilitati proprii;
-limitarea controlului autoritatilor locale asupra managementului serviciilor publice
de catre autoritatile de la nivel central, la prevederile legislatiei nationale;
-transparenta actului decizional bazat pa accesul publicului la informatia publica si
participarea acestuia la luarea deciziilor

3.Descentralizarea financiara in administratia publica locala –experiente europene

Descentralizarea financiara in Ungaria

Legea Administratiei Locale din 1990 elaborata pe baza principiilor si valorilor exprimate in
Cartea Europeana a Administratiei Locale Autonome prevede ca administratiile locale alese
sa beneficieze de bunuri si venituri ,care pot fi suplimentate de veniturile administratiei
centrale. Aceste entitati beneficiaza de o putere de decizie foarte mare.

In Ungaria ,administratiile locale au responsabilitatea serviciilor publice locale.

Finantarea administratiilor locale este finantata din venituri proprii,venituri comune(IVG

si impozitul pe vehicule) si granturi normative.

Veniturile proprii sunt reprezentate de impozitele locale ,precum si taxele impuse

utilizatorilor, care sunt colectate de administratiile locale.Administratiile locale pot impune,
in limite impuse de administratia centrala, impozite pe propietate,turism si cifra de
afaceri.,impozit pe profit,dividende ,taxe de inchiriere sau sume obtinute din vanzarea
bunurilor.

In anii 90 cheltuielile publice ungare au cunoscut o scadere drastica printr-o strategie de

reducere a transferurilor de la administratia centrala catre administratia locala.In acest mod
,administratia locala a fost obligata sa faca eforturi deosebite pentru cresterea veniturilor
proprii si pentru obtinerea unei independente fata de administratia centrala.

Sacinile obligatorii si optionale ale administratiei locale au fost definite prin legea
administratiei locale din 1990,dar sunt permanent modificate de noile legi si regulamente
sectoriale
In acelasi timp se desfasoara si un proces de reforma in finantele publice locale.

Independenta administratiei locale ungare consta in puterea de a decide in privinta prestarii

catre catatean a unui numar de servicii publice

In legile sectoriale ,sunt stipulate standardele de calitate si reglementarile de finantare, care

restrang aria de miscare a administratiei locale.
In Ungaria scopul declarat al descentralizarii fost de a intari capacitatea de control a
cetatenilor si urmarirea urmatoarelor aspecte:
-in procesul descentralizarii anumite funactii au fost transferate judetelor ,dar cea de
dezvoltare a fost transferata la nivel de regiuni(impunerile europena pentru programele de
preaderare)
-s-a incurajat cooperarea interadministrativa si formarea unor micro-regiuni
-a fost incurajata privatizarea in domeniul serviciilor locale

Cadrul general al descentralizarii financiare in Ungaria cuprinde:

-Elemente ale descentralizarii financiare
-repartizarea cheltuielilor
-repartizarea veniturilor
-imprumuturi
-Conflicte si probleme in sistem

Cadrul institutional al descentralizarii financiare in Ungaria cuprinde:

-Cadrul legislativ-constitutia,legea administratiilor locale,legea bugetelor
locale,legi si decrete sectoriale,legea datoriilor municipale.
-Cadrul organizational pentru rezolvarea conflictelor:
-supraveghere-parlament,birou national de audit,birou notarial al
administratiei locale,ministere de resort.
-controlul cetatenilor-transparenta,audieri publice,referendum,ONG-uri si
reprezentarea sectorului privat.
-rezolvarea disputelor –instante,curtea constitutionala-nu instante
administrative.

O atentie deosebita trebuie acordata modelului ungar de “tratare a veniturilor”.

Structura veniturilor din bugetul local al unei administratii este urmatoare:
-transferuri anuale de venituri
-cote de venituri
-granturi normative operationale
-subventii cu destinatii precise
-granturi de dezvoltare
-granturi de acoperire a deficitului
-venituri proprii(din surse proprii)
-venituri din propietate
-imprumuturi si obligatiuni.

Transferurile anuale de venituri sunt efectuate in functie de “sistemul normativ de

baza”,care prevede ca:
-proportional cu sarcinile administratiilor ,se acorda:
-granturile normative pentru functionare
-subventiile cu destinatie precisa pentru investitii
-proportional cu capacitatea de a obtine venituri,se acorda:
-granturi de echilibrare
-diferite forme de subventionare pentru functionare si dezvoltare
Specialistii unguri, alaturi administratiile locale si societatea civila au efectuat analize
permanente asupra modului in care au evoluat finantele locale in perioada reformei si au
concluzionat,structurand rezultatele observatiilor in urmatoarele :
Probleme si conflicte in sistem

Slabiciunea structurii normative a sistemului interguvernamental de finantare

-insuficienta surselor proprii de venituri
-finantarea sarcinilor aferente nu este suficienta
-capacitatea de calculare a veniturilor de echilibrare a scazut capacitatea
de stimulare a cresterii veniturilor proprii
-nu se calculeaza dinamica veniturilor
-s-a inregistrat o crestere a elementelor discretionare

Dificultati generate de reforma sectorului public -

-standarde de calitate uniforme fara multa eficiente din lipsa deciziei locale;
-schimbarea sarcinilor pentru administratiile locale
-sarcini fara sustinere financiara
-politici sectoriale fara cooperari si intelegeri inter-sectoriale

Discrepante intre autoritatile locale

-diferente de capacitati financiara
-economia locala cu dezvoltare diferita si posibilitati diferite de
externalizare a serviciilor
-responsabilitatile transferate peste posibilitatile de preluare a autoritatilor
locale mici
-stimulentele diferite de la o autoritate la alta
-capacitate diferita de a incuraja privatizarea si atragerea de surse externe

Sursa de informatii:materiale de studiu puse la dispozitie de USAID-RTI-

INTERNATIONAL cu ocazia organizarii Seminarului cu tema DESCENTRALIZAREA IN
DOMENIUL ADMINISRATIEI PUBLICE LOCALE -3-4 august 2002 Mangalia

Descentralizarea financiara in Polonia

Polonia a cunoscut schimbari politice semnificative din 1980. Anii 90 au adus modificari
majore in toata Europa de Est ,in acest context Polonia cu ajutorul Cartii Europene a
Administratiei Locale a transformat –schimbarea- in forta conducatoare pentru autoritatile
locale.

In evolutia ulterioara a administratiei poloneze s-a simtit nevoia descentralizarii acesteia.

Pentru garantarea reusitei unei descentralizari reale s-a creat cadrul legal necesar:
-Constitutia
-Legea Administratiei Locale(1990)
 -Legea asupra autoguvernarii voievodatelor(1998)
-Curtile constitutionale si administrative
-Legea descentralizarii fiscale
-Modificarea a 98 de legi secundare o data cu cea de-a doua descentralizare din 1998.

In analiza rezultatelor partiale pe etape parcurse obtinute prin descentralizare ,polonezii au

avut in vedere :
Dimensiunea economica a descentralizarii
Domeniul public
Activitati pentru intreprinderi private
Punctele de vedere ale cetatenilor

Pentru crearea oportunitatilor in mediul de afaceri au avut in vedere:

-planificarea spatiala corelata cu reglemantarile zonale
-fonduri de garantare locala
-politica locala asupra managementului propietatii(chirii,concesiuni etc)
-instituire amenzi pentru periclitarea mediului
-politici locale privind dezvoltarea infrastructurii
-componenta de pregatire profesionala

Finantele publice poloneze au cateva reguli de baza:

-bugetul local este fundamentat si propus consiliului local
-este supus controlului legal al Camerei de Audit Regional
-Ordonatorul principal bugetar este –trezorierul primariei
-limitele de imprumut 15% platibil anual
60% platibil pe intraga perioada
-informarea cetatenilor asupra bugetului si a raportului annual

In mecanismul de continuarea a descentralizarii se are in vedere o analiza periodica a

urmatoarelor elemente:
Procesul electoral-liderii locali fata de cei nationali
Structura de partid si societatea civila-stimulare sau lupta
Protectia juridica sau constitutionala
Asociatiile administratiei locale –compromis de interese
Comisia mixta pentru administratie centrala si locala-mecanism de negociere
preventive
Reguli de procedura parlamentara –prezentare obligatorie a opiniilor administratiei
locale

In multe lucrari de specialitate si studii efectuate in ultimii ani in Polonia ,descentralizarea si

administratia locala au fost tratate ca fenomene ale secolului20 cu tendinte speciale de viitor.
Radacinile procesului a pornit de la cautarea mecanismului de stabilitate dupa 1945
si 1990,a conceptului de subsidiaritate crestina si rearanjarii relatiilor umane fata de
performantele politice.
Tendinta de globalizare privita atat in dimensiunea ei economica cat si culturala
Finantele publice trebuiesc private atat din punct de vedere al naturii veniturilor cat si al
cheltuielilor.
Societatea civila deleaga puterea ,iar omul devine partener real al administratiei locale.
Din experienta poloneza a cooperarii descentralizate a rezultat:
-cazul zonelor metropolitane
-provocarea politicii regionale
-rezolvarea zonelor de mediu sensibile
-dezvoltarea sectorului IMM.

Sursa de informatii:materiale de studiu puse la dispozitie de USAID-RTI-

INTERNATIONAL cu ocazia organizarii Seminarului cu tema DESCENTRALIZAREA IN
DOMENIUL ADMINISRATIEI PUBLICE LOCALE -3-4 august 2002 Mangalia

Bugetele locale si organizarea finantelor publice locale

    Finantele publice locale isi au originea in autonomizarea autoritatilor teritoriale

in administrarea comunitatilor respective.
    Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane, delimitate teritorial din punct
de vedere politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale
statului. Aceasta este o conditie a autonomiei financiare, deoarece autonomia
administrativa nu ar fi posibila fara autonomia financiara, care-i asigura suportul
financiar al functionarii.
    Organizarea distincta a finantelor locale pe baza autonomiei lor financiare este
necesara deoarece:

o comunitatile locale cunosc, cel mai bine, posibilitatile proprii

privind resursele banesti de provenienta publica si in special
nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite;
o permite degrevarea finantelor centrale de o seama de
cheltuieli;
o reduce numarul si amploarea fluxurilor banesti intre cele doua
niveluri structurale ale finantelor publice;
o permite o urmarire mai buna a modului cum sunt folosite
fondurile financiare publice constituite;
o finantele locale satisfac mai bine cerintele de utilitati publice
in teritoriu, cum ar fi: construirea de drumuri, politia,
iluminatul public, gospodaria comunala, s.a.

    Problema care trebuie studiata si rezolvata este pâna unde se poate intinde
autonomia financiara, respectiv cât trebuie sa reprezinte centralizarea si cât
descentralizarea in domeniul finantelor publice.
    In fiecare tara, raportul dintre finantele publice centrale si cele locale este
diferit.

    Gradul de centralizare financiara difera in functie de concentrarea

administratiei tarii, de gradul in care organele locale sunt subordonate conducerii
centrale. Problemele majore, de interes national, strategic, apartin finantarii
centrale, o alta modalitate nefiind posibila (apararea, ordinea publica statala,
administratia de stat, relatiile externe, sanatatea, invatamântul, stiinta etc.).

    Descentralizarea financiara incepe sa functioneze dincolo de limita de la care

aria utilizarii bunurilor si serviciilor publice de interes national incepe sa se
restrânga, iar costul comparativ al luarii deciziilor la nivel central devine prea
ridicat (este cazul anumitor utilitati cum sunt: construirea de drumuri, politia,
iluminatul public, gospodaria comunala, transporturile locale, scolile s.a.).
    Indiferent de gradul de autonomie a comunitatilor locale, se apreciaza ca la
descentralizarea financiara trebuie avute in vedere urmatoarele principii:

o principiul diversitatii, explicat pe seama varietatii de forme

si a masurii diferite a solicitarilor de bunuri si servicii
publice;
o principiul echivalentei in finantarea serviciilor publice,
explicat pe baza beneficiilor geografice pe care acestea le
aduc cetatenilor;
o principiul acceptarii costului descentralizarii, determinat
de diferentele fiscale regionale, care se interfereaza cu
raspândirea in spatiu a activitatilor economice;
o principiul redistribuirii si stabilizarii centralizate, impus
de realitatea conform careia comunitatile locale nu dispun de
instrumentele macroeconomice pentru infaptuirea unor
obiective de importanta nationala;
o principiul compensarii fluxurilor financiare dintre
colectivitati, cauzate de transferurile involuntare de venituri,
pe seama deosebirilor economice si care prejudiciaza
infaptuirea programelor de cheltuieli pentru unele din acestea;
o principiul asigurarii serviciilor sociale vitale, conform
caruia aceasta sarcina cade in seama autoritatilor centrale;
Guvernul trebuie sa ofere minimum de servicii publice
esentiale (sanatate, siguranta sociala, educatie) tuturor
cetatenilor tarii;
o principiul accesului echitabil la resursele financiare
publice, determinat de situatia unor colectivitati locale a caror
balanta de nevoi si capacitate fiscala este deficitara,
 necesitând compensarea minusului de resurse prin transferuri
guvernamentale, pe seama unei scheme prestabilite;
o principiul echilibrului financiar, conform caruia
repartizarea intre nivelurile de autoritate publica ale finantelor
publice trebuie sa asigure exercitarea conducerii in limita
atributiilor si competentelor ce revin fiecareia (adica,
resursele financiare publice trebuie redistribuite, deopotriva,
pentru acoperirea cheltuielilor cu functionarea sectorului
public in administrarea statului si in aceea a colectivitatii
locale).

    In România, organizarea teritoriala a finantelor publice este asezata pe

impartirea tarii in unitati administrativ-teritoriale, fiind structurata pe niveluri
ierarhice in limitele fiecarei unitati administrative: judete, municipii, orase,
comune.
    Din punct de vedere juridic,organele financiare teritoriale sunt institutii ale
administratiei publice, cu administratie si gestiune proprie de institutie. Sfera lor
de actiune difera, dupa nivelul organizatoric, astfel:
o Directiile generale ale finantelor publice si controlului
financiar de stat, la nivel de judet si municipiul Bucuresti;
o Administratiile financiare, la nivelul municipiilor si
sectoarelor municipiului Bucuresti;

    Toate aceste organe sunt indrumate si controlate de catre Directia Generala a
Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, a carei structura
organizatorica cuprinde:
o Directia de trezorerie, cu serviciile: contabilitatea trezoreriei;
metodologie, verificare si control; buget;
o Directia impozite si taxe, cu serviciile: constatare si impunere
persoane fizice; constatare si impunere persoane juridice;
urmarire persoane juridice; urmarirea si incasarea
impozitelor, taxelor si altor venituri; biroul pentru evidenta si
valorificarea bunurilor; serviciul TVA;
o Directia controlului financiar de stat, cu serviciile: controlul
financiar la regii si societati comerciale; control financiar la
institutii publice si agenti economici privati; controlul
financiar la societati comerciale de turism si prestari servicii;
o Garda financiara, structurata pe trei divizii.

Structura veniturilor si cheltuielilor din bugetele locale

    Bugetul local reprezinta actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile
colectivitatilor locale, pe o perioada de un an.
    Bugetele locale sunt instrumente de planificare si conducere a activitatii
financiare a unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica
(comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, municipiul
Bucuresti).
    Structura bugetelor locale evidentiaza:

o gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea

centrala si legaturile existente intre diferitele administratii
teritoriale;
o fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor
administratiilor locale;
o modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de
acoperire a deficitelor.

    Conform clasificatiilor economice si functionale ONU, folosite in raportarile

statistice internationale, structura veniturilor si a cheltuielilor bugetelor locale
este comuna cu cea a bugetului de stat (central) si se prezinta astfel:
    I. Venituri:
    1. Veniturile proprii ale bugetelor locale:
o sunt reglementate prin Legea privind finantele publice si
Legea privind finantele publice locale;
o cuprind:

o impozitele, taxele si varsamintele de venituri

cuvenite de la agenti economici si institutii
publice de importanta locala;
o impozitele si taxele locale (de la populatie sau
de la persoanele juridice).

    2. Venituri atribuite, in care intra sumele defalcate din anumite venituri
cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat.

    3. Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finantarea unor obiective

de interes national, dar care sunt organizate si controlate eficient de catre organele
locale (cum sunt actiunile de protectie sociala, unele investitii etc.);

    4. Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa, fie direct,
in numele organelor administratiei publice locale, fie garantate de catre Guvern.
    II. Cheltuieli:

    1. Autoritatile executive (Serviciile publice generale);

    2. Invatamânt, sanatate, cultura si religie, asistenta sociala, ajutoare si

indemnizatii (Actiuni social-culturale);

    3. Servicii, dezvoltare publica si locuinte;

    4. Transporturi, agricultura, alte actiuni economice (Actiuni economice);

    5. Alte actiuni;

    6. Fondul pentru garantarea imprumuturilor externe, plata dobânzilor si a

comisioanelor aferente;

    7. Plati de dobânzi si comisioane (Datoria publica si altele);

    8. Rambursari de imprumuturi (Rambursari de imprumuturi si pentru

echilibrare bugetara);

    9. Fonduri de rezerva;

    10. Cheltuieli cu destinatie speciala (Finantate din fonduri speciale).

    In România, sursele de formare a veniturilor bugetelor locale sunt urmatoarele:

1. Impozite, taxe si alte venituri, precum si cotele aditionale la unele venituri ale
bugetului de stat si bugetelor locale.
   Consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul general al municipiului
Bucuresti stabilesc impozitele si taxele locale.

2. Vânzarea sau valorificarea materialelor obtinute ca urmare a casarii activelor

fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale. Aceste sume constituie venituri ale
bugetelor locale sau ale institutiilor (care nu sunt finantate integral de la bugetul
local) si servesc la finantarea investitiilor.

3. Sumele incasate din vânzarea bunurilor apartinând domeniului privat al

unitatilor administrativ-teritoriale sunt venituri cu destinatii speciala si servesc la
finantarea investitiilor.

4. Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate, in functie de

subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea.
5. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat, aprobate anual prin
legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui judet si municipiul Bucuresti.

6. Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa pentru:

o finantarea de investitii publice de interes local;

o refinantarea datoriei publice locale.

Procesul bugetar la nivelul unitatilor administrative teritoriale din Romania

    Procedura elaborarii, aprobarii si executarii bugetelor locale are la baza

principiul autonomiei locale prevazut atât de Legea finantelor publice, cât si de
Legea administratiei publice locale nr. 69/1991.
    Metodologia elaborarii si executiei bugetelor locale este stabilita de Ministerul
Finantelor, ca si in cazul bugetului de stat.

    Elaborarea proiectelor bugetelor locale este de competenta primarilor in cazul

bugetelor comunale si orasenesti si a presedintilor consiliilor judetene in ceea ce
priveste bugetele judetelor.
    Proiectele bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale se elaboreaza pe baza
proiectelor de bugete ale administratiei proprii din subordine, in etapele prevazute
pentru bugetul de stat.
    Proiectele bugetelor locale, concentrate pe judete si municipiul Bucuresti, se
prezinta Ministerului Finantelor in scopul corelarii acestora cu proiectele de
bugete ale ministerelor si altor organe centrale de stat.
    Conform dispozitiilor legale, aprobarea bugetelor locale este de competenta
consiliilor comunale, orasenesti si judetene. Din punct de vedere procedural,
proiectele bugetelor anuale ale comunelor si oraselor (implicit al municipiilor)
sunt supuse aprobarii consiliilor locale de catre primari, iar proiectele bugetelor
judetene sunt supuse aprobarii consiliilor judetene de catre presedintii acestora.
    Pentru aprobarea bugetelor locale, conform dispozitiilor Legii administratiei
publice locale privind procedura bugetara locala, sunt necesare urmatoarele acte
procedurale:

o publicarea proiectelor de buget anuale, astfel incât locuitorii

sa aiba posibilitatea de a cunoaste prevederile de venituri si
 cheltuieli publice locale, de a le contesta (daca este cazul) in
termen de 15 zile de la data publicarii lor;
o supunerea proiectelor de bugete spre deliberare consiliilor
competente, in prima sedinta a acestor consilii dupa expirarea
termenului de 15 zile de la data publicarii, insotite de raportul
primarului sau al presedintelui consiliului judetean, precum si
de contestatiile depuse impotriva datelor cuprinse in
respectivele proiecte de bugete;
o deliberarea prevederilor de venituri si cheltuieli bugetare de
catre membrii comisiilor locale si, respectiv, judetene cu
obligatia de pronuntare asupra contestatiilor depuse, urmata
de votarea pe articole si adoptarea bugetului local.

    Potrivit Legii administratiei publice locale nr. 69/1991 sedintele consiliilor
locale convocate in scopul aprobarii bugetelor locale, ca si sedintele in care se
discuta probleme ale bugetelor locale trebuie sa fie publice.
    In cadrul deliberarii in scopul aprobarii bugetelor locale se dezbat si se stabilesc
impozitele, taxele si celelalte venituri publice locale, categoriile de cheltuieli,
precum si, daca este cazul, imprumuturile si transferurile necesare pentru
echilibrarea bugetelor respective.
    Bugetele locale se adopta (aproba) prin hotarâri ale consiliilor comunale,
orasenesti si judetene, pe baza votului a cel putin doua treimi din numarul
membrilor consiliului.
    Dupa aprobarea de catre organele locale, Directiile generale ale finantelor
publice ale judetelor si municipiului Bucuresti intocmesc si transmit Ministerului
Finantelor bugetele pe ansamblul fiecarui judet si pe celelalte subdiviziuni,
impreuna cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor, pe structura
clasificatiei bugetare.
    Executia bugetelor locale cuprinde actele si operatiunile de realizare a
veniturilor si de efectuare a cheltuielilor prevazute si autorizate prin actele
decizionale de aprobare a acestor bugete.
    Executia partii de venituri a bugetelor locale este urmarita de catre perceptorii
si casierii din comune, de catre functionarii serviciilor de impozite, taxe si alte
venituri din organele financiare ale celorlalte unitati administrativ-teritoriale.
    Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin trezoreriile locale sau prin
unitatile bancare stabilite sa incaseze veniturile bugetare locale prevazute de
normele juridice in vigoare, sa finanteze cheltuielile acestor bugete in limita
creditelor bugetare aprobate.
    Executia partii de cheltuieli a bugetelor locale se bazeaza, la fel ca si executia
partii de cheltuieli a bugetului statului, pe procedeul „creditelor bugetare"
intrebuintate cu aprobarea unor ordonatori de credite.
    Ordonatorii principali de credite pentru bugetele locale sunt presedintii
consiliilor judetene si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.
    Ordonatorii secundari sau tertiari de credite bugetare sunt conducatorii
institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui
consiliu local, judetean si Consiliu General al Municipiului Bucuresti.
    Procesul de repartizare se deruleaza astfel:
o repartizarea efectuata de catre ordonatorii principali intre
bugetul propriu si bugetele ordonatorilor subordonati;
o repartizarea efectuata de catre ordonatorii secundari ai
creditelor bugetare aprobate pe unitatile subordonate si a
celor cuprinse in bugetul propriu;
o ordonatorii tertiari utilizeaza creditele ce le-au fost
repartizate.

    Competentele privind finantarea cheltuielilor revin ordonatorilor principali de

credite bugetare. Finantarea cheltuielilor se realizeaza prin deschideri de credite
bugetare in limitele cheltuielilor aprobate, conform destinatiei si in raport de
gradul de folosire a sumelor puse anterior la dispozitie.
    Efectuarea cheltuielilor din bugetele locale si ale institutiilor publice finantate
din aceste bugete este supusa conditiilor specifice procedurii de angajare,
constatare a lichiditatii, ordonantare si plata a tuturor cheltuielilor din bugetul
statului.
    Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza, in limitele
prevazute, de catre Ministerul Finantelor, prin Directiile generale ale finantelor
publice, la cererea ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei
bugetare.
    In situatiile in care in executia bugetelor locale apar goluri temporare de casa,
acestea pot fi acoperite, pâna la incasarea veniturilor bugetare, pe seama resurselor
aflate in conturile de trezorerie ale statului.
    Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile
asupra executiei bugetare pe care le transmit Ministerului Finantelor, prin
Directiile generale ale finantelor publice.

    Pentru stabilirea rezultatelor finale ale executiei bugetelor locale, ordonatorii
principali de credite intocmesc conturile anuale de executie a bugetelor locale pe
care le transmit spre aprobare consiliilor judetene, Consiliului General al
Municipiului Bucuresti si consiliilor locale. In cadrul contului anual al executiei
bugetului local se inscriu:

1. la venituri:

o prevederile aprobate initial;

o prevederile bugetare definitive;
o incasarile realizate.
2. la cheltuieli:
a. creditele aprobate initial;
b. creditele definitive;
c. platile efectuate.

Pe baza acestor date se stabileste rezultatul executiei.

4.Perspectiva finantelor publice locale din Romania ,in contextul actual

Activitatile desfasurate de administratiile locale din Romania sunt din ce in ce mai mult
integrate in cadrul general international creat, participand nemijlocit la o economie mondiala
moderna adaptabila schimbarilor de pe plan mondial.

Economia mondiala a cunoscut in ultimii ani mutatii majore in domeniul mecanismelor de

functionare,fiind fundamental influentata de fenomenele de globalizare si regionalizare.

In anul 1983,Theodore Levitt prin articolul sau “Globalizarea Pietelor” a lansat termenul de
–globalizare-.
In acceptiunea acestuia si a celorlalti specialisti ,care au imbratisat aceasta idée,transformata
intr-un fenomen mondial,globalizare este caracterizata in primul rand de “disparitia
distantelor”dintre actorii pietei mondiale sau regionale.
In formularea altor specialisti globalizarea inseamna “sa gandesti global si sa actionezi
local”.

Globalizare nu este singurul fenomen ,care influenteaza economia mondiala contemporane .

Intensitatea relatiilor economice contemporane , din cadrul unei regiuni a condus catre
aparitia unui nou concept si anume cel de regionalizare. Regionalizarea a cunoscut in ultimii
ani un accentuat process de intensificare ,formele sale de manifestare fiind foarte variate.

In lucrarea “Economia Mondiala”,Florin Bonciu considera ca fenomenul regionalizarii poate

fi inteles prin cel putin doua acceptiuni:
-ca process de intensificare a relatiilor economice intre economiile nationale si actorii
economici dintr-o regiune considerate;
-ca fenomen de crestere a autonomiei de decizie la nivelul regiunilor definite geografic
si istoric din cadrul unei economii nationale ;

In acest context al macroeconomiei mondiale ,influenatata de cele doua fenomene –

globalizarea si regionalizarea- tarile, care parcurg reformele de transformare a unor economii
centralizate in unele de piata sunt supuse in mod vadit necesitatii de abordare a procesului
descentralizarii.
Descentralizarea ,ca process cuprinde intreaga sfera a activitatilor, care au fost coordonate
si conduse in baza unor decizii centralizate.
Descentralizarea finantelor publice ,este un proces, prin care sunt transferate
responsabilitati in acest domeniu ale administratiei publice centrale catre administratia
publica locala.

Dupa aprobarea Legii Cadru a Descentralizarii se incearca legiferarea modului de transferare

a responsabilitatilor, care urmeaza sa treaca in sarcina administratiei publice locale.

In perspectiva urmatoarei perioade apar cateva intrebari la care trebuiesc raspunsuri,dupa

care decizii privind viitorul finantelor publice locale din Romania.
-cate actiuni si servicii publice pot fi descentralizate ?
-care trebuie sa fie gradul de descentralizare?
-echilibrare sau egalizare ?
-daca este echilibrare , care va fi procedura de aplicare?

In prezent ,grupuri de specialisti romani si straini incearca sa adapteze practice

internationale de succes in domeniul echilibrarii bugetare in procesul descentralizarii din
Romania.

Incercarile unui astfel de grup, din care face parte si autoarea acestei lucrari sunt orientate
spre gasirea unor metode “aproape optime” in aplicarea ,in procesul descentralizarii , in
mod echitabil a principiilor :dezvoltarii si solidaritatii.
In capitolul IV al prezentei lucrari vor fi prezentate pe larg o parte din analizele si situatiile
create de aceste grupuri .
 CAPITOLUL II
MODUL DE FINANTARE AL UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE-
CADRUL LEGAL EXISTENT

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si responsabilitati in

domeniul finantelor publice locale:
-elaborarea si aprobarea bugetelor locale
-stabilirea ,incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale, in conditiile legii;
-urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale , precum si rectificarea acestora dupa
caz,pe parcursul anului bugetar,in conditiile de echilibru bugetar.
-stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice de interes
local,inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestora in raspunderea unor agenti economici
specializati sau servicii publice locale,urmarindu-se eficientizarea acestora in interesul
cetateanului;
-administrarea eficienta a bunurilor din propietatea publica sau private a unitatilor
administrative-teritoriala.
-angajarea de imprumuturi pe termen scurt,mediu si lung si urmarirea achitarii la
scadenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea.
-garantarea de imprumuturi interne sau externe pe termen scurt,mediu sau lung;
-administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare, in conditii de
eficienta ;
-stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efecuarea cheltuielilor publice
locale;
-elaborarea ,aprobarea,modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in
perspectiva a unitatilor administrative-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;
-organizarea si urmarirea efectuarii auditului intern,controlului intern de gestiune asupra
gestiunilor proprii,gestiunilor institutiilor si serviciilor publice locale din subordine;
-bugetarea pe baza de programe;
-elaborarea de proiectii bugetare pe termen mediu;
-stabilirea si aprobarea programului de investitii publice locale;
-urmarirea modului de implementare a legislatiei modificate in cadrul reformei
adimistratiei publice;
Ordonatorii de credite–sunt persoane desemnate(alese sau numite) care au obligatia de a
angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor
aprobate,pentru cheiltuieli strict legate de activitatea institutiei publice respective si cu
respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite raspund de:

-fundamentarea si elaborarea proiectului de buget propriu;
-urmarirea modului de realizare a veniturilor;
-angajarea,lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate si
a veniturilor bugetare posibil de incasat;
-integritatea bunurilor aflate in propietatea sau in administrarea instituitiei,pe care o
conduc;
-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor
financiare;
-organizarea auditului intern si a controlului financiar preventive.
-organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a
programului de investitii publice.
-organizarea evidentei programelor ,inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;
-organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, inclusiv inventarierea acestuia
,conform prevederilor legale ;

Ordonatorii de credite sunt de trei categorii:

-ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor

judetene,primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrative-
teritoriale. Acestia pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane
imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza
limitele si conditiile delegarii.
Ordonatorii principali de credite analizeaza modul de utilizare al creditelor bugetare
aprobate prin bugetele locale proprii si prin bugetele institutiilor subordonate si aproba
efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

-ordonatorii secundari de credite (conducatori de institutii cu personalitate juridica)

repartizeaza credite bugetare pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor subordinate si
aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

-ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate

numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor, pe care le conduc.
Autonomia de gestiune si financiara a administratiei publice locale

Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatilor locale de a

rezolva si gestiona , in cadrul legii, sub raspundere proprie si in favoarea cetateanului ,o parte
importanta a sarcinilor publice.

Principiile generale din Carta Europeana a Autonomiei Locale se refera la:

a)colectivitatile locale au dreptul , in cadrul politicii economice nationale ,la resurse proprii
adecvate, in vederea exercitarii atributiilor lor.
b)resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilite pentru ele prin lege;
c)parte din resursele financiare ale colectivitatilor trebuie sa provina din impozite si taxe locale
;
d)protectia colectivitatilor locale deficitara din punct de vedere financiar impune instituirea
unor proceduri de ajustare, care sa implice echilibrarea bugetelor locale ;
e)consultarea colectivitatilor locale asupra modalitatilor in care le vor fi alocate resursele
redistribuite;
f)acordarea subventiilor nu trebuie sa aduca atingere libertatii fundamentale a autoritatilor
locale de a-si stabili politici proprii in domeniul lor de competenta;
g)la finantarea propriilor obiective de investitii ,colectivitatilor locale trebuie sa aiba acces la
piata nationala de capital;

Procesul bugetar la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale;

Elaborarea si aprobarea bugetelor locale

Procesul bugetar la nivelul unitatilor administrative teritoriale este reglementat de OUG

nr.45/2003 privind finantele publice locale, si se deruleaza in etape consecutive care se refera
la :
a) elaborarea proiectului de buget ;
b) aprobarea bugetului ;
c) executia bugetului;
d) incheierea executiei bugetului ;
e) controlului executiei bugetului ;
f) aprobarea executiei bugetului ;

Responsabilitatea elaborarii politicii financiare revine primarilor si presedintilor de

consilii judetene. La elaborarea politicii financiare se tine seama de legislatia in vigoare
privind veniturile si cheltuielile publice locale ,politica de dezvoltare locala si regionala
promovata de Guvern si de organismele internationale.
Pentru elaborarea si executia bugetului anual sunt utile previzionarile pe termen scurt si
mediu.
In fundamentarea cat mai corecta a unei planificari bugetare ,in cazul veniturilor curente
trebuie sa se tina seama de urmatoarele elemente:
a)gradul de incasare a impozitelor in raport cu debitele calculate.;
b)nivelul fiscalitatii;
c)dezvoltarea economica, care influenteaza direct cresterea/descreasterea bazei de
impozitare precum si nivelul de incasare al impozitelor si taxelor locale;
d)cuantificarea nivelului inflatiei ,care influenteaza planificarea bugetara anuala;

Criteriile de fundamentare a cheltuielilor cuprind:

a) baza legala;
b) limitele maxime ale cheltuielilor;
c) destinatia cheltuielilor;
d) documentele de justijicare;
e) analiza si studierea comparative a cheltuielilor,pe total si in structura clasificatiei
bugetare prin utilizarea metodei evaluarii directe;
f) analiza preturilor si tarifelor;
g) eficienta serviciilor publice si al administratiei publice locale;
h) elaborarea programelor;
i) elaborarea prognozei pe cel putin trei ani,cu estimarea costurilor serviciilor publice
locale furnizate si totodata ale institutiilor publice;
j) existenta unei baze de date;
k) un sistem de stabilire a prioritatilor in efectuarea cheltuielilor, atat cele operationale
cat si cele cu privire la investitii;

Structura functionala a cheltuielilor permite ca din bugetul local sa fie finantate toate
tipurile de cheltuieli premise de cadrul legal in vigoare,ce se adreseaza strict colectivitatilor
locale in asamblu sau pe parti( de exemplu:servicii administrative cu caracter
statal,invatamant,sanatate,cultura,religie,sport,asistenta sociala,dezvoltare
economica,locuinte,mediu,ape,agricultura si silvicultura,transporturi,diverse actiuni
economice)

Structura economica a cheltuielilor apare la toate capitolele si subcapitolele de cheltuieli

din buget,grupate pe diferite tipuri in functie de continutul lor economic,astfel:
a) cheltuieli curente:
 de personal
materiale si servicii
b) subventii
c) transferuri
d) cheltuieli de capital

Realizarea integrala a veniturilor proprii constituie, sarcina principala a

administratiei publice locale.
Legea bugetului nr.507/2003 ,OUG 45/2003 privind finantele publice locale si
legile bugetare anuale ,enumera categoriile de venituri ,care se prevad in bugetele locale pe
2004.

1. Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale

de sub autoritatea consiliilor locale
2. Impozite si taxe de la populatie:
a) Impozitul pe cladiri de la persoane fizice
b) Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice
c) Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
d) Alte impozite si taxe de la populatie
3. Taxa pe teren
4. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice:
a) Impozitul pe cladiri de la persoane juridice
b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice
5. Alte impozite directe:
a) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice
b) Alte incasari din impozite directe
6. Impozitul pe spectacole
7. Alte impozite indirecte:
a) Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de
functionare
b) Taxe judiciare de timbru
c) Taxe de timbru pentru activitatea notariala
d) Taxe extrajudiciare de timbru
e) Alte incasari din impozite indirecte
8. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea
consiliilor locale
9. Varsaminte de la institutiile publice:
a) Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice
b) Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a
daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal - servicii publice
de protectie a plantelor
c) Veniturile punctelor de insamantari artificiale
d) Veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare
e) Contributia lunara a parintilor sau sustinatorilor legali pentru
intretinerea copiilor in crese
 f) Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si
activitatilor autofinantate
g) Contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor
cantinelor de ajutor social
h) Taxe din activitati cadastrale si agricultura
i) Alte venituri de la institutiile publice
10. Diverse venituri:
a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii
si despagubiri
b) Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit
dispozitiilor legale
c) Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a
anilor precedenti
d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societatilor
comerciale sau companiilor nationale la care statul este actionar
majoritar, precum si regiilor autonome
e) Venituri din concesiuni si inchirieri
f) Penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a
declaratiei de impozite si taxe
g) incasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
h) Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor
fostelor cooperative agricole de productie
i) Venituri din dividende
j) incasari din alte surse
11. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice
b) Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului
c) Venituri din privatizare
d) Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat
12. Cote si sume defalcate din impozitul pe venit:
a) Cote defalcate din impozitul pe venit
b) Sume defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale
c) Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor
locale
13. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata:
a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru institutiile
de invatamant preuniversitar de stat, crese, centre judetene si
locale de consultanta agricola
b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru subventionarea
energiei termice livrate populatiei
14. Subventii primite din bugetul de stat:
a) Subventii primite de bugetele locale pentru retehnologizarea
centralelor termice si electrice de termoficare
b) Subventii primite de bugetele locale pentru investitii
finantate partial din imprumuturi externe
c) Subventii primite de bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului
energetic
d) Subventii primite de bugetele locale pentru drumuri judetene,
 comunale si pentru strazile care se vor amenaja in perimetrele
destinate constructiilor de cvartale de locuinte noi in localitati
rurale si urbane
e) Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii
si/sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism
f) Subventii primite de bugetele locale din Fondul de interventie
g) Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea Programului
de pietruire a drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor
h) Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea actiunilor
privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu
destinatie de locuinta
i) Subventii primite de bugetele locale pentru lucrarile de cadastru
imobiliar
15. Subventii primite de la alte bugete:
a) Subventii primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru
finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca
b) Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea
sistemului de protectie a drepturilor copilului
16. Donatii si sponsorizari
Asa cum am precizat de multe ori, exista tendinta de a minimiza aceste venituri
(noi suntem saraci, nu putem pune taxe mai mari, nu ne mai aleg oamenii sunt doar cateva
din argumentele invocate). Cu toate acestea, impunerea si colectarea unor taxe rezonabile
trebuie sa ramana una din principalele preocupari ale conducatorilor din administratia
publica.
Acestia sunt de fapt banii pe care se vor puea baza intotdeauna, sunt banii
proprii, pe care ii vor putea gestiona dupa trebuintele si in interesul comunitatii.
Constituie o performanta manageriala sa poti colecta 100% taxele si impozitele
si una deosebita sa depasesti veniturile prognozate (cu conditia ca acestea sa nu fi fost
subdimensionate initial). Si din ce in ce mai des s-au auzit voci care considera ca alocarile
din sumele provenite de la bugetul de stat pentru echilibrare sau din fondul de 17% sa fie
disponiblizate catre administratiile respective, functie de gradul in care acestea isi realizeaza
veniturile proprii. Performanta lor in domeniul financiar este un element de comparatie dar si
de cointeresare in raport cu alte administratii din judet.

 Atragerea unor sume mai mari de la bugetul de stat (national, judetean).

Dupa cum se stie Ordonanta nr.45/2003 privind finantele publice locale stabileste
o serie de restrictii privind libertatea in alocarea acestor fonduri in cadrul bugetului.
Astfel art.29, alin.(3) prevede ca "din sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate anual prin legea bugetului de
stat si din cota de 17% prevazuta, o cota de 25% se acorda bugetului propriu al judetului, iar
diferenta se repartizeaza pe comune, orase si municipii prin hotarare a consiliului judetean,
dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a
finantelor publice in functie de urmatoarele criterii:
 capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit incasat pe
locuitor in proportie de 30%;
 suprafata unitatii administrativ-teritoriale in proportie de 30%;
 populatia unitatii administrativ-teritoriale in proportie de 25%;
  alte criterii stabilite prin hotarare a Consiliului Judetean in proportie de
15%, care sa asigure cu prioritate sustinerea programelor cu finantare
externa care necesita cofinantare locala.
Dupa cum se observa, dincolo de datele statistice asupra carora nu se poate
actiona, singura cale de a obtine fonduri suplimentare ramane, pe aceasta directie, atingerea
de proiecte cu finantare externa, activitate pe care o vom trata separat.
Primarii trebuie sa stie insa ca exista si alte cai de a obtine fonduri pe asa
numitele sume directionate sau fonduri speciale. Desi ele au, de regula, un caracter restrictiv
ca utilizare (protectie sociala, venitul minim garantat, insotitorii persoanelor cu handicap,
incalzire etc.) aceste fonduri vin sa usureze sarcina bugetara a localitatilor respective si, bine
gospodarite pot chiar sa fie suficiente, iar consiliul local respectiv sa suporte doar o suma
foarte mica drept cofinantare pentru aceste programe. Pe de alta parte, utilizarea fortei de
munca in mod corespunzator in cadrul prevederilor Legii venitului minim garantat poate
genera un volum de lucrari de gospodarire a localitatii semnificativ, cu impact asupra
cetatenilor pentru ca, se stie, unul din criteriile cele mai utilizate pentru a aprecia un primar
este curatenie, florile, modul in care arata localitatea in general.
Atragerea unui volum cat mai mare de bani si utilizarea lor corespunzatoare vor fi
elemente de apreciere deosebita cu conditia ca cetatenii sa cunoasca si sa respecte efortul pe
care primarul si echipa sa il face.

 Accesarea unor programe cu finantare externa in conditiile aderarii

Romaniei la Uniunea Europeana a devenit o sursa importanta de venituri pentru administratia
locala. Avand in vedere acest lucru, am prezentat intr-un capitol separat problematica
obtinerii unor astfel de fonduri.
Trebuie spus insa aici ca principalul obstacol pe care il intampina primarii este
lipsa de informare precum si nestiinta, care induce teama, legata de existenta si intocmirea
unor proiecte viabile. Intrebari de genul: unde s-a spus asta, cine ne poate garanta ca vom
castiga, cine o sa ne faca proiectul, cine plateste studiul de fezabilitate, cine va urmari
realizarea lui etc. insotesc, de regula, discutiile despre proiectele cu finantare externa. La
acestea se adauga rigoarea si birocratia impusa de regulile europene extrem de stricte.
Apreciem necesar ca pentru perioada imediat urmatoare, cand volumul fondurilor
va fi sensibil sporit, fiecare primarie sa aiba un functionar public, tanar, cunoscator al unei
limbi straine de circulatie europeana (engleza, franceza) care sa poata lucra usor pe calculator
si care sa aiba ca sarcina tocmai accesarea datelor necesare intocmirii unor proiecte. Chiar
daca procentul de reusita este poate de 1 la 10, efortul merita facut pentru ca exista
numeroase alte cai de a valorifica astfel de proiecte fie pe finantare interna, fie pe alte
programe cu finantare externa. Un proiect bun va gasi totdeauna o sursa de finantare, iar
impactul, ca performanta, al primarului, respectiv si a echipei sale este mult mai mare atunci
cand se reuneste atragerea unor astfel de fonduri.

Parteneriatul intre diversele comunitati locale si intre acestea si

agentii economici, prestatori de servicii publice

De la inceputul anilor 1990, principiul parteneriatului public-privat a cunoscut o

dezvoltare deosebita in lumea intreaga. Factorii care au generat acest fenomen sunt in special
legati de nevoia crescuta de servicii publice asociate cu necesitatea de a limita cheltuirea de
fonduri publice, pe de o parte, si pe de alta parte o mai buna analiza a repartizarii rolurilor
intre puterea publica si operatorii privati cu transferarea unei parti a costurilor serviciilor
publice de la contribuabili catre utilizatori.
Apelul la aceasta forma de cooperare este legitim, avand in vedere rolurile puterii
publice si ale prestatorilor de servicii privati. Astfel, in conditiile in care puterea publica are
responsabilitatea asigurarii unor servicii publice de calitate, esentiale pentru populatie,
operatorii privati trebuie sa asigure aceste servicii in cel mai bun raport cost-beneficiu.
Parteneriatul public-privat permite adunarea acestor roluri intr-o formula in care puterea
publica trebuie sa analizeze bine avantajele, dezavantajele si riscurile ce decurg de aici.
Stapanirea in bune conditii a procesului permite atingerea reusitei si aprecierea performantei
manageriale in conducerea activitatilor respective pentru ca parteneriatul public-privat, a
devenit una din mizele majore ale gestiunii publice.
O abordare pragmatica a parteneriatului public privat implica 1:
 gasirea unui echilibru pentru avantaje reciproce. Oricare ar fi numele sau
formulele gasite, parteneriatul public-privat inglobeaza un ansamblu vast de manifestari ce
permit asocierea intre intreprinderi private si autoritatea publica pentru executarea unor
misiuni de servicii publice. Exista mult prea multe diferente intre formele de parteneriat, intre
scopul cu care se realizeaza acestea, intre oamenii, comunitatile carora li se adreseaza. Din
aceasta cauza procesul trebuie privit in toata dinamica sa si gasita in fiecare moment solutia
cea mai apropiata de optimul functional al unei astfel de formule.
obtinerea unor avantaje reciproce ale partenerilor. Recurgand la fonduri private,
parteneriatul public-privat are avantajul de a dezvolta proiecte cu cheltuieli mici sau
inexistente pentru autoritatea publica. Costul serviciului poate fi transferat total sau partial,
utilizatorilor (plata drumurilor, consumul de apa etc.) obligandu-i la plata unui pret apropiat
de costurile reale prin intermediul unei campanii de acceptare, munca pe care trebuie sa o
faca autoritatea publica.
alocarea optima si transferul unei parti a riscurilor catre sectorul privat in
contextul in care parteneriatul public-privat implica un grad ridicat datorita sumelor de bani
considerabile puse in joc, a incertitudinilor asupra costurilor de constructie si operare.
Autoritatea publica ramane responsabila de serviciul furnizat cetateanului, dar
nu este necesar ca ea sa fie raspunzatoare de institutia in sine. De aceea, o parte din
responsabilitati pot fi transferate operatorului privat cand acesta este capabil sa controleze
mai bine desfasurarea procesului.
stabilitatea care rezulta din faptul ca respectivele contracte sunt semnate pentru
perioade lungi de timp ce depasesc mandatele politice. Serviciile publice vor fi mai putin
sensibile la efectele electorale, proiectele trebuind sa fie in mod real de un interes socio-
economic pentru a fi pastrate de comunitate. Aceasta si in conditiile in care nu exista solutii
miracol, solutii unice pentru parteneriatul public-privat. Acesta trebuie sa fie eficace, necesar
pentru societate, dar si eficient, rentabil din punct de vedere economic.
Autoritatea publica este interesata de realizarea intr-un timp scurt a lucrarilor si
cu costuri care sa afecteze cat mai putin bugetul. Prestatorul de servicii este interesat sa-si
desfasoare o activitate pentru care sa fie platit corespunzator si sa-si poata incasa in timp
banii recuperand investitia initiala. Evident stabilitate nu inseamna stagnare. In timp,
parteneriatele evolueaza, se adapteaza noilor conditii, sunt in timp cu timpul lor.
Fiecare partener are, cu siguranta, obiective proprii care nu pot sa fie identice.
Totusi, obiectivul tuturor este de a realiza cat mai bine, cu cel mai mic cost posibil serviciul
respectiv. De aceea trebuie promovata abordarea care respecta cel mai bine interesele
1
C. Namblard – "pentru a abordare pragmatica a parteneriatului public-privat." Colectia "management XXI" -
2004
fiecaruia, cautand convergenta acestor interese. In acelasi timp fiecare dintre parteneri trebuie
sa aiba o pozitie clara si argumentata asupra elementelor de divergenta. Aceasta pentru a
putea fi dezbatut eficient si a ajunge la compromisurile cele mai echitabile si eficace intre
posibilitatea de castig, costurile de suportat si riscurile asumate, dar si pentru a da durabilitate
parteneriatului respectiv ce ar putea fi inscris inclusiv intr-o carte a parteneriatului public-
privat care sa constituie si un certificat de incredere pentru potentialii parteneri.

2. Reducerea cheltuielilor pentru fiecare unitate de lucrare sau serviciu

constituie cea de a doua preocupare de baza a managerului din administratia publica.
Ordonanta nr.45/2003 si legile anuale ale bugetului nominalizeaza cheltuielile ce
pot fi facute de catre administratiile locale astfel:

1. Autoritati executive
2. Invatamant:
a) Invatamant prescolar
b) Invatamant primar si gimnazial
c) Invatamant liceal
d) Invatamant profesional
e) Invatamant postliceal
f) Invatamant special
g) Internate, camine si cantine pentru elevi (alocatii de la bugetele
locale in completarea veniturilor proprii)
3. Sanatate:
a) Spitale
b) Crese
c) Alte institutii si actiuni sanitare
4. Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret:
a) Biblioteci publice comunale, orasenesti, municipale
b) Muzee
c) Teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte
d) Scoli populare de arta si meserii
e) Case de cultura
f) Camine culturale
g) Consolidarea si restaurarea monumentelor istorice
h) Centre culturale
i) Culte religioase
j) Activitatea sportiva
k) Activitatea de tineret
l) Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea
sportiva si de tineret
5. Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii:
a) Centre de ingrijire si asistenta
b) Centre-pilot de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap
c) Centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap
d) Centre de integrare prin terapie ocupationala
e) Centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica
f) Cantine de ajutor social
g) Ajutor social
 h) Asistenta sociala in caz de invaliditati
i) Sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului
j) Unitati de asistenta medico-sociale
k) Servicii publice de asistenta sociala
l) Servicii publice specializate pentru protectia copilului
m) Camine pentru persoane varstnice
n) Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu
handicap grav
o) Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare
si indemnizatii
6. Servicii si dezvoltare publica si locuinte:
a) Iluminat
b) Salubritate
c) intretinere gradini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement
d) Locuinte
e) Alimentari cu apa, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare,
statii de pompare
f) Retele, centrale si puncte termice
g) Canalizare
h) Amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan
i) Introducere de gaze naturale in localitati
j) Electrificari rurale
k) Alte actiuni privind servicii, dezvoltare publica si locuinte
7. Agricultura si silvicultura:
a) Combaterea daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal - servicii
publice de protectie a plantelor**)
b) Puncte de insamantati artificiale
c) Circumscriptii sanitar-veterinare (exclusiv epizootii)
d) Centre judetene si locale de consultanta agricola
8. Transporturi si comunicatii:
a) Drumuri, poduri si strazi
b) Transportul in comun
c) Alte cheltuieli in domeniul transporturilor si comunicatiilor
9. Alte actiuni economice:
a) Prevenire si combatere inundatii si gheturi
b) Sustinerea programelor de dezvoltare regionala
c) Alte cheltuieli pentru actiuni economice
10. Alte actiuni:
a) Centre militare
b) Protectie civila
c) Fondul Roman de Dezvoltare Sociala
d) Alte cheltuieli
11. Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si
comisioanelor aferente:
a) Fond pentru garantarea imprumuturilor externe dobanzilor si
comisioanelor aferente contractate/garantate de stat
b) Rambursari de credite externe, plati de dobanzi si comisioane la
credite externe contractate de stat
 12. Transferuri catre alte bugete:
a) Transferuri din bugetele locale pentru sustinerea sistemului de
protectie a copilului
13. Dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli:
a) Dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice
locale interne
b) Dobanzi comisioane si alte costuri aferente datoriei publice
locale externe
c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de
valoare si riscul garantiilor acordate de autoritatile locale,
in conditiile legii
d) Diferente de curs aferente datoriei publice locale externe
e) Dobanda datorata trezoreriei statului in cadrul planului de redresare
14. Rambursari imprumuturi acordate:
a) Rambursare imprumuturi acordate din trezoreria statului
b) Rambursarea imprumuturilor interne pentru investitii
c) Rambursarea imprumuturilor externe pentru investitii
15. Fondul de rezerva bugetara:
a) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor locale
Asa cum am precizat, aceste cheltuieli trebuie foarte bine analizate inainte de
proiectarea bugetului, la analiza si in timpul executiei acestuia pentru ca de o buna
fundamentare si de o urmarire corespunzatoare a executiei sale depinde in cea mai mare parte
performanta financiara a managerului din administratia publica.
In legatura cu aceasta, apreciem necesar sa facem urmatoarele precizari:
 este necesara o analiza realista a posibilitatilor financiare ale autoritatii
administrative respective si o ordonare a prioritatilor asigurandu-se resursele bugetare astfel
incat sa existe acea succesiune normala intre elaborarea proiectelor – inceperea lucrarilor si
finalizarea acestora intr-un timp cat mai scurt. Acest lucru este valabil si in cazul analizat mai
inainte al parteneriatului public privat.
 accesarea unor programe cu finantare externa inseamna atragerea de venituri
si diminuarea cheltuielilor. Dar in acelasi timp inseamna si obligatia de cofinantare a unor
activitati sau de sustinere a acestora pe o anumita perioada de timp ceea ce implica o serie de
cheltuieli, uneori foarte importante (vezi programul SAPARD unde 20% din suma aferenta
proiectului a insemnat la unele localitati 6-7 miliarde lei mult peste posibilitatile acestora).
Obligatiile asumate cu aceasta ocazie trebuie respectate in mod deosebit pentru ca efectele se
vor regasi inclusiv la nivel national.
 necesitatea operarii cu mijloacele de achizitie care pot aduce un minim de
cheltuieli. Licitatia electronica, intrata mai nou in sistemul de achizitii publice, licitatia
deschisa cu strigare, marketingul agresiv si extins, realizarea unei baze proprii de date etc.
pot inlatura cererea de oferte care de cele mai multe ori se dovedeste a fi deosebit de scumpa
pentru autoritatile locale.
 informatizarea administratiei locale, permite accesul la numeroasele oferte
venite pe Internet, posibilitatea de a accesa diverse site-uri ale firmelor de profil, de a
comunica extrem de rapid si eficient cu acestea astfel incat sa se obtina cea mai buna relatie
calitate-pret intr-o achizitie.
O astfel de analiza pentru achizitia unor calculatoare este prezentata in
continuare.
  specializarea unor persoane sau grupuri de persoane (eventual un
compartiment de achizitii publice) determina obtinerea unor rezultate superioare in cadrul
procesului. Dupa cum se stie procedura achizitiei publice este una ce implica o mare
birocratie si un consum de timp important. De aceea, experientele dobandite in domeniu,
capacitatea de a avea informatia completa si de a o raspandi cat mai repede la solicitari,
evident in cadrul prevederilor legale, face ca procesul sa se desfasoare intr-un cadru eficient,
performant.
Nu este lipsit de interes prezentarea unor documente tip (caiete de sarcini, modele
de contract, cereri de oferta etc.) care sa poata fi utilizate de catre autoritatile administratiei
publice (vezi marketingul pentru calculatoare).
 in sfarsit, dar nu in cele din urma, calitatea propriilor angajati si a partenerilor
este extrem de importanta. Relatia de incredere care apare dupa conlucrari benefice pentru
ambele parti, corectitudinea, intelegerea in realizarea platilor, service-ul acordat, capacitatea
de raspuns la solicitari sunt doar cateva din elementele care determina o relatie stabila intre
administratia publica si diversii parteneri care contribuie la realizarea unor lucrari si servicii.
Este greu de spus pana unde se poate diminua efortul financiar al unor
comunitati. fiecare incearca sa gaseasca cele mai bune solutii pornind de la reevaluarea unor
activitati si servicii (schimbarea lampilor in cazul iluminatului public cu altele mai putin
consumatoare de energie electrica, contorizarea pentru diverse consumuri etc.), renuntarea la
altele, externalizarea unor activitati (administrarea domeniului privat, serviciile publice etc.)
care sa devina aducatoare de venituri si nu consumatoare, privatizarea sau atragerea si de
agenti privati pentru unele servicii publice (salubrizare, transport public) care sa incurajeze
concurenta etc.
Desi mai putin dezvoltate, parteneriatele public-private se vor impune in
continuare ca o varianta pentru diminuarea unor cheltuieli. Angajarea unor lucrari comune
pentru alimentarea cu apa, gaze, canalizare, refacerea unor drumuri intercomunale sunt doar
cateva exemple in care doua sau mai multe localitati pot coopera inclusiv ca parti ale unui
parteneriat public-privat.
Trebuie mentionat faptul ca in contextul dezvoltarii cooperarii regionale, relatiile
interjudetene in special la limitele de judet, au capatat o extindere importanta, o serie de
localitati dintr-un judet si din celalalt impreuna cu consiliile judetene fiind partenere in
dezvoltarea unor lucrari de infrastructura dar si de transport public de exemplu.
Evident nu exista solutii unice pentru diminuarea cheltuielilor. Fiecare incearca,
functie de conditiile specifice, sa gaseasca cele mai bune metode pentru a obtine un maxim
de efect cu o cheltuiala minima. Performanta manageriala nu poate fi legata numai de
realizarea de venituri mari sau de cheltuieli mici. Desi de cele mai multe ori criteriul avut in
vedere este pretul cel mai mic, o cugetare romaneasca mereu actuala spune ca " suntem prea
saraci pentru a ne permite sa cumparam lucruri ieftine", iar administratia publica
romaneasca a fost si va ramane, probabil multa vreme, saraca.
De aceea apreciem ca performanta manageriala in administratia publica va fi
relativ dificil de apreciat fiecare categorie de venit sau cheltuiala avandu-si propria sa
justificare ce este trecuta prin prisma viziunii conducatorului respectiv, dar pe de alta parte si
prin prisma viziunii politice a celor din partidul aflat la putere sau din opozitie.
Din acest punct de vedere, managerul din administratie trebuie sa incerce sa
gaseasca solutia acceptabila si acceptata de cat mai multa lume pentru veniturile si
cheltuielile pe care le gestioneaza reliefand de fiecare data orice realizare obtinuta ca semn al
performantei sale in functia respectiva.
RESPONSABILITATILE ORDONATORULUI DE CREDITE PRIVIND ORGANIZAREA AUDITULUI PUBLIC
INTERN

Auditul public intern , potrivit Legii 672/2002 privind auditul intern, este o activitate
functional independenta si obiectiva ,care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna
administrare a veniturilor si cheltuielilor publice , perfectionand activitatile entitatii
publice ; ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare
sistematica si metodica , care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului , a controlului si a preceselor de
administrare.

Sfera auditului public intern cuprinde:

-activitatile financiare sau cu implicatiile financiare desfasurate de entitatea publica
din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii
finali,inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa ;
-constituirea veniturilor publice ,respective autorizarea si stabilirea titlurilor de
creante ,precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
-administrarea domeniului public ,precum si vanzarea ,gajarea , concesionarea si
inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitatilor administrative-
teritoriale;
-sistemele de management financiar si control ,inclusiv contabilitatea si sistemele
informatice aferente;

Organizarea auditului public intern , trebuie sa tina cont de urmatoarele obiective :

-asigurarea obiectiva si consilierea ,destinate sa imbunatateasca sistemele si activitatile
entitatii publice;
-sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice print-o abordare sistematica si
metodica ,prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului , a controlului si a proceselor administrarii.

Tipurile de audit sunt urmatoarele :

a)auditul de sistem-care reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de
conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic
,eficace si eficient ,pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru
corectarea acestora ;
b)auditul performantei – care examineaza daca criteriile stabilite pentru
implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea
rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
 c)auditul de regularitate – care reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public,sub aspectul respectarii
ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice , care le sunt aplicate;

Activitatile auditate de catre compartimentul de audit public intern.(cel putin o data la 3

ani)
-angajamente bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata ,
inclusiv din fondurile comunitare ;
-platile asumate prin angajamente bugetare si legale ,inclusiv din fondurile comunitare;
-vanzarea ,gajarea,concesionare sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al
statului ori al unitatilor administratv-teritoriale.;
-concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitatilor
administrative-teritoriale;
-constituirea veniturilor publice ,respective modul de autorizare si stabilire a titlurilor
de creante ,precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
-alocarea creditelor bugetare;
-sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;
-sistemul de luare al deciziilor;
-sistemele de conducere si control ,precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;
-sistemele informatice;

Proiectul planului de audit public intern se elaboreaza de catre compartimentul de audit

public intern si se aproba de catre conducatorul institutiei(ordonatorul de credite)

Auditorii interni sunt functionari publici selectati si au drepturi ,obligatii si

incompatibilitati prevazute de statutul functionarilor publici.
Numirea si revocarea lor se face de catre conducatorul institutiei (ordonatorul de credite) cu
avizul conducatorului compartimentului de audit public intern.

Raspunderile auditorilor

-sa isi indeplineasca atributiunile in mod obiectiv si independent;

-pentru actiunile lor,intreprinse cu buna credinta in exercitiul atributiilor si in limita acestora
,auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti in alta functie;
-auditorii nu vor divulga nici un fel de date ,fapte sau situatii pe care le-au constatat in
cursul ori in legatura cu indeplinirea misiunilor de audit public intern;
-auditorii interni sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public
intern desfasurat la o institutie publica.;
-nu raspund de masurile pe care le iau conducatorii (ordonatorii de credite) in baza
recomandarilor prezentate in rapoartele de audit;
-raspund de respectarea prevederilor codului de conduita etica a auditorului intern;
-sunt obligati sa se perfectioneze profesional in permanenta;
In conformitate cu OUG45/2OO3 privind finatele publice locale art .20,auditul public
intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fonduri publice.

Reglementari ale activitatii compartimentului de audit public intern

Compartimentul de audit public intern elaboreaza norme specifice entitatii publice in care isi
desfasoara activitatea , cu avizul UCAAPI sau cu avizul organului ierarhic imediat superior;
Organul ierarhic imediat superior poate decide elaborarea de norme proprii pentru fiecare
unitate subordonata ,daca specificul activitatii acestora o impune;
Nu elaboreaza norme proprii urmatoarele institutii publice:
-institutiile publice mici , care nu sunt subordinate altor entitati publice;
-institutii subordinate pentru care institutia publica de la nivel ierarhic imediat superior a
decis organizarea de compartiment de audit intern fara elaborare de norme proprii;
-institutii publice pentru care institutia publica de la nivelul imediat superior a decis
neinfiintarea compartimentului de audit public intern;

RESPONSABILITATILE ORDONATORULUI DE CREDITE PRIVIND ORGANIZAREA CONTROLULUI

FINANCIAR PREVENTIV

Controlul financiar preventiv- este activitatea de identificare a proiectelor de operatiuni ,

care nu respecta conditiile de legalitate si regularitate si/sau dupa caz ,de incadrare in
limitele si destinatiile creditelor bugetare si de angajament si prin a caror efectuare s-ar
prejudicia patrimonial public si/sau fondurile publice.

Obiectul controlului financiar preventiv il constituie supravegherea si prevenirea unor

utilizari deficitare sau ineficienate pentru urmatoarele operatiuni:
-angajamentele legale si angajamentele bugetare;
-deschiderea si repartizarea de credite bugetare;
-modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni a clasificatiei bugetare a
creditelor aprobate ,inclusive prin virari de credite;
-ordonantarea cheltuielilor;
-constituirea veniturilor publice , in privinta autorizarii si stabilirii titlurilor de incasare;
-concesionarea si inchirierea de bunuri apartinand domeniului public al statului sau al
unitatilor administrative-teritoriale;
-vanzarea,gajarea,concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand domeniului privat
al statului sau al unitatilor administrative-teritoriale;
-alte categorii de operatiuni stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;

Cine are obligatia sa organizeze controlul financiar preventiv?

In conformitate cu Ordinul Nr.522 din 16 aprilie 2003,pentru aprobarea Normelor

metodologice generale referitoare la exercitarea controlului preventive,urmatoarele entitati
publice sunt obligate sa organizeze controlul financiar preventive:
-autoritatile publice si autoritatile administrative autonome;
 -institutiile publice apartinand administratiei publice centrale si locale siinstitutiile
publice din subordinea acestora;
-regiile autonome de interes national si local;
-companiile si societatile nationale;
-societatile comerciale la care statul sau o unitste administrative teritoriala detine
capitalul majoritar;
-agentiile ,cu sau fara personalitate juridica ,care gestioneaza fonduri din finantari
externe;
-MFP,pentru operatiunile de trezorerie,datorie publica,realizarea veniturilor statului si a
contributiei Romaniei la bugetul UE;
-autoritatile publice executive ale administratiei publice locale ,pentru operatiunile de
datorie publica si realizarea veniturilor proprii;

Cine are responsabilitatea organizarii controlului financiar preventiv?

Conform art.20 din OUG 45/2003 privind finantele publice locale “controlul financiar
preventiv si auditul public intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza
fondurile publice si/sau patrimonial public si privat al statului sau unitatilor administrative-
teritoriale”.

Art.2 din Ordinul nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare
la exercitarea controlului financiar preventiv, prevede ca “ordonatorii de
credite(conducatorii entitatilor publice) sa dispuna masurile necesare pentru incadrarea in
prevederile normelor metodologice ,in cel mult 90 de zile de la data publicarii acestui ordin”

In ce consta controlul financiar preventiv?

a)respectarea tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii
operatiunilor(control de legalitate)

b)indeplinirea sub toate aspectele a principiilor si a regulilor procedurale si metodologice

care sunt aplicabile categoriilor de operatiuni din care fac parte operatiunile supuse
controlului(control de regularitate)

c)incadrarea in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de angajament,dupa

caz(control bugetar)

Cum se organizeaza controlul financiar preventiv?

Dispozitia/decizia conducatorului entitatii publice(ordonator de credite) trebuie sa

cuprinda:
 -anexa cu operatiunile supuse controlului financir preventive;
-anexa cu numele persoanelor (conducatorii compartimentelor de sprcialitate )care
raspund de realitatea ,regularitatea si legalitatea operatiunilor;
-anexa cu numele persoanelor care efectuaza controlul si acorda viza de control
financiar preventive;
-anexa cu circuitul documentelor supuse controlului financiar preventive;

RESPONSABILITATILE ORDONATORILOR DE CREDITE PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata

existenta tuturor elementelor de activ si pasiv ,cantitativ-valoric sau numai valoric,dupa
caz,in patrimonial unitatii la data la care aceasta se efectueaza.

In conformitate cu art.8 din Legea contabilitatiinr.82/1991,toate entitatile economice si

publice” au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si pasiv
detinute la inceputul activitatii ,cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor, in cazul
fuziunii sau incetarii activitatii,precum si in alte situatii prevazute de lege.”
Ministerul Finantelor Publice poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru
unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice, la propunerea
ordonatorilor de credite.

De ce este necesara inventarierea?

Pentru stabilirea situatiei reala a patrimoniului fiecarei unitati in vederea intocmirii
bilantului contabil ,care trebuie sa asigure o imagine fidela ,clara si completa a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

Ce act normativ reglementeaza inventarierea ?

Legea contabilitatii nr.82/1991 ,art.8.
Ordinul ministrului finantelor nr.2388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
si efectuarea inventarierii patrimoniului

Cine poarta raspunderea organizarii inventarierii patrimoniale?

In confomitate cu pct.8 din Ordinul nr.2388/1995 pentru aprobarea normelor pivind
organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului,” raspunderea pentru buna organizare
a lucrarilor de inventariere ,potrivit prevederilor art.11 alin(3) din legea
contabilitatii,revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care
are obligatia gestionarii patrimoniului si care elaboreaza si transmit comisiilor de
inventariere instructiuni scrise in acest sens ,adaptate la specificul unitatii.”
Cine efectueaza inventarierea patrimoniala?
Inventarierea patrimoniala se efectueaza de catre comisii de inventariere ,formate din cel
putin doua persoane ,numite prin decizie scrisa ,emisa de persoanele raspunzatoare de
organizarea inventarierii patrimoniale. In decizia de numire se mentioneaza ,in mod
obligatoriu,componenta comisiei,modul de efectuare al inventarierii,gestiunile supuse
inventarierii,data de incepere si terminare a operatiunilor.

Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere

,potrivit prevederilor legale.

Conditii de desfasurare a inventarierii

- in comisii vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica;
- se poate desfasura atat cu salaratii proprii cat si pe baza de contracte de prestatii de
servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice;
- din comisie nu poate face parte gestionarul depozitului inventariat si contabilul ,care
tine gestiunea;
- pentru o buna inventariere patrimoniala ordonatorii de credite au obligatia de a lua
masurile necesare pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de
inventariere ;
- pentru o buna desfasurare a inventarierii este indicat pe cat posibil sa se sisteze
operatiunile de predare –primire a bunurilor supuse inventarierii;
- pe toata perioada inventarierii,programul si perioada inventerierii vor fi afisate la loc
vizibil;
- stabilirea stocurilor se efectueaza prin numarare ,cantarire,masurare sau cubare, dupa
caz;
- toate bunurilor ce se inventariaza si inscriu in listele de inventariere;
- creantele fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pa baza extraselor,soldurilor
debitoare si creditoare ale conturilor clienti si furnizori;
- inventarierea imobilizarilor necorporale se efectueaza prin constatarea existentei si
apartenentei acestora la unitatile detinatoare;
- inventarierea investitiilor in curs se efectueaza pe fiecare obiect in parte , pe baza
constatarilor la fata locului;
- inventarierea faptica a patrimoniului se materializeaza prin inscrierea cu cerneala sau cu
pix ,fara spatii libere si fara stersaturi a valorilor inventariate.
- rezultatele inventarierii se efectueaza prin compararea datelor constatate faptic si
inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa si din
contabilitate;
- rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa
- si in contabilitate ,in termen de cel mult 5 zile de la data terminarii operatiunilor de
inventariere;

RESPONSABILITATILE ORDONATORULUI DE CREDITE PRIVIND APLICAREA OMF 1792/2002 PENTRU

APROBAREA NORMELOR METODOLOGICE PRIVIND ANGAJAREA,LICHIDAREA ,ORDONANTAREA SI PLATA
CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE ,PRECUM SI ORGANIZAREA ,EVIDENTA SI RAPORTAREA
ANGAJAMENTELOR BUBETARE SI LEGALE
Perioada reformelor din toate domeniile de activitate ale vietii publice romanesti este plina
de transformari si schimbari ,care necesita in primul rand schimbarea mentalitatilor.
In administratia publica au aparut in ultima perioada transformari majore urmare
descentralizarii unor servicii publice .Pornindu-se de la premise ca cel mai bun serviciu este
cel oferit de administratia cea mai apropiata de cetatean,pentru o buna aplicare a acestor
deziderate ordonatorii de credite trebuie sa constientizeze importanta acestora.
In indeplinirea atributiunilor ce le revin ,ordonatorii de credite trebuie sa prezinte si
executia bugetara .Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor
persoanelor ,care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor, care au
calitatea de contabil.

Ce acte normative reglementeaza aplicarea principiului separarii atributiilor?

OUG45/2003 privind finantele publice locale,art.20 alin.(2)”angajarea,lichidarea si

ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite , iar
plata acestora se efectueaza de catre contabil.”

ORDINUL 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea

,lichidarea,ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice , precum si organizarea
,evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.

Ce atributii au ordonatorii de credite?

Ordonatorii de credite ai bugetelor sunt autorizati sa angajeze ,sa lichideze si sa
ordonanteze cheltuieli pe parcursul exercitiului bugetar, in limita creditelor bugetare
aprobate, iar plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care ,potrivit
legii,poarta denumirea generica de contabil.
-operatiunile specifice sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe
baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale institutiei publice.
-ordonatorii de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept
,secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop.
Angajarea cheltuielilor.
Sumele aprobate , la partea de cheltuieli, prin bugete reprezinta limite maxime care nu pot fi
depasite.
Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in
limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate ,pentru cheltuieli strict legate de
activitatea institutiilor publice si cu respectarea dispozitiilor legale.

Angajarea cheltuielilor publice imbraca doua forma de angajamente:

a)angajamentul legal- faza in procesul executiei bugetare reprezentand orice act

juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal ia forma unui contract de achizitie publica ,comanda,conventie ,contract
de munca acte de control,acord de imprumut etc.
 b)angajament bugetar-orice act prin care o autoritate competenta ,potrivit
legii,afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.

Este interzisa ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fara

asigurarea ca au fost rezervate si fonduri publice necesare platii acestora in cadrul
exercitiului bugetar,cu exceptia actiunilor multianuale.

Valoarea angajamentelor legale nu poate depasi valoarea angajamentelor bugetare si ,

respective ,a creditelor bugetare aprobate.

Angajamentele bugetare pot fi :

-angajamente bugetare individuale- este un angajament specific unei anumite
operatiuni noi care urmeaza sa se efectueze.
-angajamente bugetare globale-este un anagjament pentru cheltuieli curente de
natura administrativa si este aferent angajamentului legal provizoriu.

Circuitul documentelor privind angajarea

-propunerea de angajare se intocmeste de catre compartimentul de specialitate,dupa
consultarea compartimentului de evidenta bugetara ;
-propunerea cu toate documentele justificative se inaiteaza catre viza de control financiar
preventive;
-dupa vizare se aproba de catre ordonatorul principal de credite sau persoanele
imputernicite;

Lichidarea cheltuielilor
Este faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se
determina sau se verifica realitatea sumei datorate ,se verifica conditiile de exigibilitate ale
angajamentului legal pa baza documentelor justificative care atesta operatiunile respective.
Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor
justificative din care sa rezulte pretentia creditorului ,precum si realitatea “serviciului
executat”(bunurile au fost livrate ,lucrarile executate si serviciile prestate sau ,dupa
caz,existenta unui titlu care sa justifice plata :titlu executoriu,acord de imprumut ,acord de
grand etc.)
Determinarea sau verificarea existentei sumei datorate creditorului se efectueaza de catre
peroana imputernicita de ordonatorul de credite.

Ordonantarea cheltuielilor
Este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost
efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata .Persoana desemnata
de ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatie certa si o suma datorata ,exigibila la
o anumita data ,si in acest caz ordonatorul de credite poate emite “ordonantarea de plata “
pentruefectuarea platii.

Ordonantarea de plata este datata si semnata de ordonatorul de credite sau de persoana

delegata cu aceste atributiuni’
Ordonantarea de plata va fi insotita de documentele justificative in original si va purta viza
persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate , care sa confirme corectitudinea
sumelor de plata ,livrarea si receptionarea bunurilor ,executarea lucrarilor si prestarea
serviciilor,existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum si ,dupa caz ,inregistrarea
bunurilor in gestiunea institutiei si in contabilitatea acesteia.

Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica este
eliberata de obligatiile sale fata de tertii-creditori.

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar contabil in limita

creditelor bugetare aprobate ,deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in
conturi,dupa caz.

Nu se poate executa plata :

-in cazul in care nu exista credite bugetare deschise si /sau repartizate ori disponibilitatile
sunt insuficiente;
-cand nu exista confirmarea serviciului efectuat;
-cand beneficiarul nu este cel fata de care institutia are obligatii;
-cand nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de plata si nici
autorizarea prevazuta de lege;

In aceste conditii ordonatorul de credite isi asuma responsabilitatea efectuarii platii,printr-o

solicitare in scris si pe propria raspundere.

RESPONSABILITATILE ORDONATORULUI DE CREDITE PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE

Achizitia publica- dobandirea ,definitive sau temporara , de catre o persoana juridica

definite ca autoritate contractanta , a unor produse ,lucrari sau servicii ,prin atribuirea unui
contract de achizitie publica.

Ce acte normative reglementeaza achizitiile publice?

OUG Nr.60/2001 privind achizitiile publice;
HG nr.461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.6o/2001 privind achizitiile publice.

Cui se adreseaza aceste acte normative?

Prevederile se aplica pentru atribuirea oricarul contract de achizitie publica.
Oricare autoritate contractanta care finanteaza contracte de achizitie publica ce se atribuie
de catre o alta persoana juridica,are obligatie de a impune,prin contractul de
finantare,aplicarea prevederilor legale in vigoare referitoare la achiziatia publica.

Ce este autoritatea contractanta?

Autoritatea contractanta in intelesul OUG 60/2001 privind achizitiile publice este:
-oricare autoritate publica ,asa cum este aceasta definite in Constitutia Romaniei,inclusive
autoritatea judecatoreasca.
 -oricare institutie publica ,de interes general sau local,autonoma sau aflata in subordinea sau
sub controlul unei autoritati publice.
-Academia Romana si institutiile subordonate acesteia.
-oricare persoana juridical ce desfasoara activitati relevante in unul dintre sectoarele de
utilitate publica.

Proceduri pentru atribuirea contractului de achizitii publice

a)licitatia deschisa-respectiv procedura prin care orice furnizor,executant sau prestator
interesant are dreptul de a depune oferta;
b)licitatia restransa –respectiv procedura care se desfasoara in doua etape distincte si prin
care numai candidatii selectati de catre autoritatea contractanta in prima etapa sunt invitati
sa depuna oferte;
c)negocierea,care poate fi:
-negocierea competitive ,respectiv procedura prin care autoritatea contractanta se
consulta si negociaza clauzele contractuale ,exclusiv pretul ,cu mai multi furnizori,executanti
si prestatori;
-negocierea cu o singura sursa,respectiv procedura prin care autoritatea
contractanta se consulta si negociaza clauzele contractuale ,inclusive pretul,cu un singur
furnizor,executanat sau furnizor;
-cererea de oferta ,respectiv procedura simplificata prin care autoritatea contractanta
solicita ,fara publicarea unui anunt publicitar ,oferte de la mai multi furnizori ,executanti sau
furnizori;

Autoritatea contractuala are obligatia de a stabili programul anual al achizitiilor

publice ,pe care trebuie sa-l aprobe odata cu bugetul.

Programul anual al achizitiilor publice cuprinde totalitatea contractelor de furnizare ,de

lucrari si de servicii ,pe care autoritatea contractanta intentioneaza sa le atribuie in
decursul anului bugetar urmator.

Autoritatea contractanta are obligatia ,atunci cand stabileste programul anual al achizitiilor
publice, de a tine seama de :
-anticiparile cu privire la fondurile ce urmeaza sa fie alocate prin bugetul annual;
-necesitatile obiective de produse ,de lucrari si de servicii;
-gradul de prioritate a necesitatilor de produse,lucrari si servicii;

SURSE DE FINANTARE

PENTRU ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

NIVELE ADMINISTRATIVE
 I. ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA(GUVERN SI
INSTITUTII SUDORDONATE.)

II. ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA JUDETEANA

(CONSILIUL JUDETEAN SI INSTITUTII SUBORDONATE)

III ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA (MUNICIPII,.ORASE ,

COMUNE SI INSTITUTII SUBORDONATE ACESTORA)

SURSE DE VENITURI LA ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA JUDETEANA

1.VENITURI PROPRII(Impozite si taxa locale ,venituri din inchirieri,concesionari si alte

venituri)

2.COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT – in procent de 10% din total

incasari la nivelul judetului.
3SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT-incasate de la bugetul de stat prin
legea bugetara anuala.

4.SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT-din procentul de 17% incasat de

Consiliul Judetean in vederea echilibrarii bugetare a comunitatilor locale din judet.

5.SUME CU DESTINATIE SPECIALA –utilizate doar in scopul pentru care au fost

alocate.

6.DONATII SI SPONSORIZARI.

SURSE DE VENITURI LA ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

1.VENITURI PROPRII(Impozite si taxa locale,venituri din inchirieri si

concesionari,donatii si sponsorizari)

2.COTE DEFALCATE DIN IMPOZI UL PE VENIT(in procent de 36% din total

incasari la nivel de unitatii administrative teritoriale)
3.SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT (primite de la bugetul de stat
conform legii bugetare anuale si repartizate de Consiliul Judetean prin hotarare,cu asistenta
de specialitate a DGFP)

4.SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT-primite de la Consiliul Judetean

din cota de 17% din impozitul pe venit incasata de acesta in vederea echilibrarii bugetelor
locale din judet.

5.SUME CU DESTINATIE SPECIALA –utilizate doar in scopul pentru care au fost

allocate.

6.DONATII SI SPONSORIZARI.

COTELE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT

Procent stabilit din acest venit al bugetului de stat care se aloca bugetelor locale.

Din impozitul pe venit ,incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrative
teritoriale ,se aloca lunar,in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat
acest impozit,urmatoarele cote:

-o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor ,oraselor si municipiilor ,pe

teritoriul carora isi desfasoara activitate platitorii de impozite;

-o cota de 10% la bugetul propriu al judetului;

-o cota de 17% intr-un cont distinct ,deschis pe seama consiliului judetean pentru
echilibrarea bugetelor locale ale comunelor ,oraselor si municipiilor.

-o cota de 37% la bugetul de stat,din care se face echilibrarea bugetelor locale din
judete ,prin legea bugetara anuala.

SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT

Partea alocata unitatilor administrative teritoriale din impozitul pe venit ,in vederea
echilibrarii bugetelor proprii ale acestora si fianantarii unor activitati descentralizate sau
cheltuieli publice noi.

ECHILIBRAREA PE JUDETE A BUGETELOR LOCALE EFECTUATA DIRECT

DIN BUGETUL DE STAT

Repartizarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pe judete se efectueaza dupa

urmatoarele criterii:
a)70% din sume defalcate dupa capacitatea financiara calculata in functie de impozitul
pe venit incasat pe locuitor;
b)30% din sume defalcate dupa suprafata judetului;
ECHILIBRAREA BUGETELOR LOCALE DIN JUDET
DIN SUME DEFALCATE DIN IMPOZIT PE VENIT SI
DIN COTA DEFALCATA DIN IMPOZITUL PE VENIT DE 17% LA DISPOZITIA
CONSILIULUI JUDETEAN

Din total sume defalcate primite la nivelul judetului si cota de 17% un procent de 25%
se aloca bugetului propriu al judetului.

Restul se repartizeaza pe comune,orase si municipii prin hotarare a consiliului judetean

,dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a DGFP,in functie de
urmaroarele criterii:
a)30% din sume defalcate ,dupa capacitatea financiara calculate in functie de impozitul pe
venit incasat pe locuitor;
b)30% din sume defalcate ,dupa suprafata unitatii administrative teritoriale;
c)25%din sume defalcate ,dupa populatia unitatii administrative teritoriale;
d)15% din sume defalcate,dupa criterii specifice stabilite prin hotarare a consiliului
judetean,

Consultarea primarilor se face de catre comisia de la nivel judetean,alcatuita din:

-presedinte consiliului judetean,reprezentant Uniunea Consiliilor Judeteane din Romania.
-prefectul judetului;
-reprezentantul din judet,desemnat de Asociatia Municipiilor din Romania;
-reprezentantul din judet,desemnat de Asociatia Oraselor din Romania;
-reprezentantul din judet,desemnat de Asociatia Comunelor din Romania;
-directorul general al DGFPJudetene;
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA FINANTARII SI CONTABILITATII CONSILIULUI JUDETEAN
BRAILA

Consiliul Judetean Braila este autoritatea administratiei publice locale ,constituita

la nivel judetean,pentru coordonarea activitatilor comunale si orasenesti,in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean.
Consiluiul Judetean Braila este compus din consilieri alesi prin vot universal,egal,direct,
secret si liber exprimat , in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

In baza prevederilor din legea contabilitatii ,ordonatorul de credite a propus organizarea

activitatii financiar contabile a institutiei ,dupa urmatoarea schema:
DIRECTIA BUGET FINANTE
DIRECTOR EXECUTIV
DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT
COMPARTIMENT BUGET
COMPARTIMENT CONTABILITATE PATRIMONIALA
COMPARTIMENT FINANCIAR PLATI
COMPARTIMENT EXECUTARE SILITA
COMPARTIMENT LICITATII SI ACHIZITII PUBLICE
COMPARTIMENT ADMINISTRATIV

DIRECTIA BUGET FINANTE

CIRCUITUL DOCUMENTELOR CONTABILE

REFERAT DE NECESITATE-intocmit de compartimentul de specialitate sub semnatura
directorului directiei sau adjunctul acestuia , avizat de vicepresedinte,directorul directiei
buget-finante sau inlocuitor si aprobat de presedinte.

-dupa aprobare se angajeaza cheltuiala;

-toate referatele de necessitate se vor prezenta la compartimentul de achizitii

ANGAJAREA CHELTUIELII –se efectueaza prin contract sau comanda ,dupa caz, cu
obtinerea tuturor semnaturilor necesare(initiator,directorul directiei initiatoare,compartiment
juridic,viza control financiar preventive ,vicepresedinte,
presedinte.

-dupa obtinerea tuturor referatelor,compartimentul achizitii va initia contractele sau

comenzile ,dupa caz, pe care va obtine toate semnaturile necesare.
-dupa obtinerea semnaturilor va demara procedura de achizitie pentru bunul,serviciul
sau lucrarea respectiva.

ACHIZITIA BUNURILOR SI SERVICIILOR –se efectueaza de compartimentul de achizitii

publice prin procedurile legale agreate de ordonatorul principal de credite .
RECEPTIA BUNURILOR SI SERVICIILOR se efecueaza de comisii de receptii
nominalizate de ordonatorul principal de credite ,prin dispozitie.
-dupa efectuarea receptiei, acestea se inregistreaza in magazie si in contabilitatea
patrimoniala.
-trecerea pe consum a bunurilor se efectueaza in baza bonurilor de consum,cu
semnaturile necesare,iar a serviciilor cu semnaturile compartimentelor beneficiare sau a celor
responsabili in acest sens.
LICHIDAREA,ORDONATAREA SI PLATA bunurilor si serviciilor se efectueaza de
persoanele imputernicite prin D.P. nr 23/07.01.2004

ACHIZITIA DE LUCRARI –se efectueaza prin comisiile nominalizate de ordonatorul

principal de credite pe fiecare lucrare sau pe tipuri de lucrari.
-receptia se efectueaza de comisii de receptie nominalizate de ordonatorul principal de
credite ;
-lichidarea,ordonantarea si plata decontarilor partiale dintr-o lucrare se efectueaza pa
baza situatiilor de lucrari pe stadii fizice ,insusite si semnate de dirigintii de santier si
persoanele responsabile in acest sens.

Bugetul Consiliului Judetean Braila este fundamentat si propus spre analiza ordonatorului
principal de credite de catre compartimentul de specialitate din cadrul Directiei Buget
Finante. Dupa analiza ,ordonatorul de credite intocmeste expunerea de motive si il supune
spre aprobare plenului Consiliului Judetean Braila.
Pentru anul 2008 ,Consiliul Judetean Braila a aprobat urmatorul buget:
Buget local pe anul 2004 (trimestrul 3)
CONSILIUL JUDETEAN BRAILA

DENUMIREA INDICATORILOR Cod Cod PROGRAM TRIMESTRUL TRIMESTRUL TRIMESTRUL TRIMESTRUL

rind indicator AN I II III IV
VENITURI - TOTAL 1 0001 411,802,336 108,070,850 118,203,188 99,984,400 85,543,898
VENITURI PROPRII - TOTAL 2 4802 94,276,000 25,762,000 20,500,000 26,069,000 21,945,000
I VENITURI CURENTE 3 0002 7,267,000 1,400,000 1,400,000 3,067,000 1,400,000
A VENITURI FISCALE 4 0003 3,967,000 550,000 750,000 1,517,000 1,150,000
A1 IMPOZITE DIRECTE 5 0004 1,000,000 50,000 250,000 450,000 250,000
ALTE IMPOZITE DIRECTE 6 0802 1,000,000 50,000 250,000 450,000 250,000
Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele 7 080205 1,000,000 50,000 250,000 450,000 250,000
juridice
A2 IMPOZITE INDIRECTE 8 1300 2,967,000 500,000 500,000 1,067,000 900,000
ALTE IMPOZITE INDIRECTE 9 1702 2,967,000 500,000 500,000 1,067,000 900,000
Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de 10 170203 2,967,000 500,000 500,000 1,067,000 900,000
functionare
B. VENITURI NEFISCALE 11 2000 3,300,000 850,000 650,000 1,550,000 250,000
VARSAMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR 12 2002 100,000   50,000 50,000  
AUTONOME
VARSAMINTE ALE INSTITUTIILOR PUBLICE 13 2102 1,600,000 250,000 200,000 1,100,000 50,000
Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a 14 210207 1,500,000 150,000 200,000 1,100,000 50,000
daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal - servicii publice de
protectie a plantelor
Alte venituri de la institutiile publice 15 210230 100,000 100,000      
DIVERSE VENITURI 16 2202 1,600,000 600,000 400,000 400,000 200,000
Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor 17 220205 400,000 100,000 100,000 100,000 100,000
precedenti
Venituri din concesiuni si inchirieri 18 220207 300,000 100,000 100,000 100,000  
Incasari din alte surse 19 220230 900,000 400,000 200,000 200,000 100,000
II VENITURI DIN CAPITAL 20 3000 400,000 100,000 100,000 100,000 100,000
VENITURI DINVALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE 21 3002 400,000 100,000 100,000 100,000 100,000
STATULUI
Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice 22 300201 400,000 100,000 100,000 100,000 100,000
IV PRELEVARI DIN BUGETUL DE STAT 23 3200 285,188,750 78,304,850 80,568,900 61,662,400 64,652,600
SUME DEFALCATE DIN TAXA PE VALOARE ADAUGATA 24 3302 61,843,000 14,870,100 20,158,450 4,745,950 22,068,500
PENTRU BUGETELE LOCALE
Sume defalcate din TVA pentru institutiile de invatamint 25 330201 61,843,000 14,870,100 20,158,450 4,745,950 22,068,500
preuniversitar de stat, crese si centre judetene si locale de
consultanta agricola
COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT 26 3102 223,345,750 63,434,750 60,410,450 56,916,450 42,584,100
Cote defalcate din impozitul pe venit 27 310201 59,369,381 16,737,000 13,000,000 14,687,381 14,945,000
Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea 28 310202 136,736,750 39,172,750 41,410,450 34,014,450 22,139,100
bugetelor locale
Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea 29 310203 27,239,619 7,525,000 6,000,000 8,214,619 5,500,000
bugetelor locale
VI SUBVENTII 30 3700 118,840,889 28,266,000 36,034,591 35,149,000 19,391,298
SUBVENTII PRIMITE DIN BUGETUL DE STAT 31 3702 118,840,889 28,266,000 36,034,591 35,149,000 19,391,298
Subventii primite de bugetele locale pentru drumuri juedetene 32 370208 38,832,591 7,766,000 15,534,591 11,649,000 3,883,000
Subventii primite de bugetele locale pentru finantare 33 370209 76,008,298 20,500,000 20,500,000 20,500,000 14,508,298
drepturilor acordate persoanelor cu handicap
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea 34 370214 4,000,000     3,000,000 1,000,000
programului de pietruire a drumurilor comunale
DONATII SI SPONSORIZARI 35 4002 105,697   99,697 6,000  
Donatii si sponsorizari 36 400201 105,697   99,697 6,000  
CHELTUIELI - TOTAL 37 5002 411,802,336 108,070,850 118,203,188 99,984,400 85,543,898
A CHELTUIELI CURENTE 38 01 389,914,843 103,605,850 112,631,710 94,086,135 79,591,148
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL 39 02 103,155,000 30,229,600 30,507,950 23,839,450 18,578,000
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 40 20 164,094,108 41,830,500 48,942,310 36,687,500 36,633,798
TITLUL III. SUBVENTII 41 34 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
Subventii 42 35 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
Alocatii de la buget pentru institutiile publice 43 35.01 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
TITLUL V. TRANSFERURI 44 38 98,155,735 24,931,000 28,332,000 24,593,735 20,299,000
Transferuri neconsolidabile 45 40 98,155,735 24,931,000 28,332,000 24,593,735 20,299,000
Burse 46 40.02 5,000 1,000 2,000 1,000 1,000
Plati efectuate in cadrul programelor de dezvoltare 47 40.21 3,500,000 2,830,000 1,000,000 -2,080,000 1,750,000
Sustinerea cultelor 48 40.61 4,000,000   4,000,000    
Contributii la salarizarea personalului neclerical 49 40.72 8,298,000 2,000,000 2,150,000 2,100,000 2,048,000
Alte transferuri 50 40.80 24,352,735 5,000,000 6,000,000 8,352,735 5,000,000
Alocatii si indemnizatii ale persoanelor cu handicap 51 40.97 56,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 11,000,000
B CHELTUIELI DE CAPITAL 52 69 17,571,000 3,550,000 4,470,000 5,001,000 4,550,000
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 53 70 17,571,000 3,550,000 4,470,000 5,001,000 4,550,000
Investitii ale institutiilor publice 54 72 17,571,000 3,550,000 4,470,000 5,001,000 4,550,000
D REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT 55 89 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
TITLUL X. REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT 56 90 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
Rezerve 57 91 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
I SERVICII PUBLICE GENERALE 58 I 34,947,000 9,452,000 8,736,000 8,480,000 8,279,000
AUTORITATI PUBLICE 59 5102 34,947,000 9,452,000 8,736,000 8,480,000 8,279,000
A CHELTUIELI CURENTE 60 01 29,947,000 9,002,000 7,366,000 7,000,000 6,579,000
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL 61 02 18,500,000 5,200,000 4,416,000 4,366,000 4,518,000
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 62 20 11,447,000 3,802,000 2,950,000 2,634,000 2,061,000
B CHELTUIELI DE CAPITAL 63 69 5,000,000 450,000 1,370,000 1,480,000 1,700,000
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 64 70 5,000,000 450,000 1,370,000 1,480,000 1,700,000
Investitii ale institutiilor publice 65 72 5,000,000 450,000 1,370,000 1,480,000 1,700,000
Autoritati executive 66 510205 34,947,000 9,452,000 8,736,000 8,480,000 8,279,000
III CHELTUIELI SOCIAL - CULTURALE 67 III 277,330,995 77,310,250 78,668,147 62,975,450 58,377,148
A CHELTUIELI CURENTE 68 01 273,130,995 74,810,250 77,768,147 62,675,450 57,877,148
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL 69 02 79,795,000 23,604,500 24,973,000 18,358,000 12,859,500
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 70 20 98,522,995 27,490,000 26,613,697 17,031,000 27,388,298
TITLUL III. SUBVENTII 71 34 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
Subventii 72 35 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
Alocatii de la buget pentru institutiile publice 73 35.01 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
TITLUL V. TRANSFERURI 74 38 70,303,000 17,101,000 21,332,000 18,321,000 13,549,000
Transferuri neconsolidabile 75 40 70,303,000 17,101,000 21,332,000 18,321,000 13,549,000
Burse 76 40.02 5,000 1,000 2,000 1,000 1,000
Sustinerea cultelor 77 40.61 4,000,000   4,000,000    
Contributii la salarizarea personalului neclerical 78 40.72 8,298,000 2,000,000 2,150,000 2,100,000 2,048,000
B CHELTUIELI DE CAPITAL 79 69 4,200,000 2,500,000 900,000 300,000 500,000
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 80 70 4,200,000 2,500,000 900,000 300,000 500,000
Investitii ale institutiilor publice 81 72 4,200,000 2,500,000 900,000 300,000 500,000
INVATAMINT 82 5702 60,909,000 14,495,000 20,191,000 4,463,000 21,760,000
A CHELTUIELI CURENTE 83 01 60,409,000 14,495,000 19,991,000 4,313,000 21,610,000
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL 84 02 20,518,000 5,412,000 9,115,000 1,184,000 4,807,000
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 85 20 39,886,000 9,082,000 10,874,000 3,128,000 16,802,000
TITLUL V. TRANSFERURI 86 38 5,000 1,000 2,000 1,000 1,000
Transferuri neconsolidabile 87 40 5,000 1,000 2,000 1,000 1,000
Burse 88 40.02 5,000 1,000 2,000 1,000 1,000
B CHELTUIELI DE CAPITAL 89 69 500,000   200,000 150,000 150,000
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 90 70 500,000   200,000 150,000 150,000
Investitii ale institutiilor publice 91 72 500,000   200,000 150,000 150,000
Invatamint prescolar 92 570202 12,475,000 2,600,000 3,400,000 900,000 5,575,000
Invatamint primar si gimnazial 93 570203 23,434,000 4,900,000 6,300,000 1,600,000 10,634,000
Incatamint special 94 570208 25,000,000 6,995,000 10,491,000 1,963,000 5,551,000
SANATATE 95 5802 2,000,000 100,000 180,000 1,220,000 500,000
A CHELTUIELI CURENTE 96 01 2,000,000 100,000 180,000 1,220,000 500,000
Transferuri neconsolidabile 97 40 2,000,000 100,000 180,000 1,220,000 500,000
Transferuri pentru actiuni de sanatate 98 40.60 2,000,000 100,000 180,000 1,220,000 500,000
Spitale 99 580203 2,000,000 100,000 180,000 1,220,000 500,000
CULTURA, RELIGIE SI ACTIUNI PRIVIND ACTIVITATEA 100 5902 51,808,000 14,799,750 14,754,450 13,915,450 8,338,350
SPORTIVA SI DE TINERET
A CHELTUIELI CURENTE 101 01 48,808,000 12,299,750 14,254,450 13,915,450 8,338,350
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL 102 02 6,500,000 1,800,000 1,600,000 1,600,000 1,500,000
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 103 20 5,500,000 1,885,000 1,655,000 1,250,000 710,000
TITLUL III. SUBVENTII 104 34 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
Subventii 105 35 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
Alocatii de la buget pentru institutiile publice 106 35.01 24,510,000 6,614,750 4,849,450 8,965,450 4,080,350
TITLUL V. TRANSFERURI 107 38 12,298,000 2,000,000 6,150,000 2,100,000 2,048,000
Transferuri neconsolidabile 108 40 12,298,000 2,000,000 6,150,000 2,100,000 2,048,000
Sustinerea cultelor 109 40.61 4,000,000   4,000,000    
Contributii la salarizarea personalului neclerical 110 40.72 8,298,000 2,000,000 2,150,000 2,100,000 2,048,000
B CHELTUIELI DE CAPITAL 111 69 3,000,000 2,500,000 500,000    
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 112 70 3,000,000 2,500,000 500,000    
Investitii ale institutiilor publice 113 72 3,000,000 2,500,000 500,000    
Biblioteci publice comunale, orasenesti, municipale si judetene 114 590203 15,000,000 6,185,000 3,755,000 2,850,000 2,210,000

Muzee 115 590204 13,500,000 3,946,000 3,208,500 3,517,000 2,828,500

Scoli populare de arta si meserii 116 590206 1,530,000 627,750 357,750 169,250 375,250
Centre pentru conservarea si promovarea culturii traditionale 117 590210 3,300,000 1,058,000 605,200 1,025,200 611,600
Culte religioase 118 590215 12,298,000 2,000,000 6,150,000 2,100,000 2,048,000
Centre culturale 119 590214 6,180,000 983,000 678,000 4,254,000 265,000
ASISTENTA SOCIALA, ALOCATII, PENSII, AJUTOARE SI 120 6002 162,613,995 47,915,500 43,542,697 43,377,000 27,778,798
INDEMNIZATII
A CHELTUIELI CURENTE 121 01 161,913,995 47,915,500 43,342,697 43,227,000 27,428,798
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL 122 02 52,777,000 16,392,500 14,258,000 15,574,000 6,552,500
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 123 20 53,136,995 16,523,000 14,084,697 12,653,000 9,876,298
TITLUL V. TRANSFERURI 124 38 56,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 11,000,000
Transferuri neconsolidabile 125 40 56,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 11,000,000
Alocatii si indemnizatii ale persoanelor cu handicap 126 40.97 56,000,000 15,000,000 15,000,000 15,000,000 11,000,000
B CHELTUIELI DE CAPITAL 127 69 700,000   200,000 150,000 350,000
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 128 70 700,000   200,000 150,000 350,000
Investitii ale institutiilor publice 129 72 700,000   200,000 150,000 350,000
Drepturi acordate persoanelor cu hadicap 130 600210 76,008,298 20,500,000 20,500,000 20,500,000 14,508,298
Servicii publice de asistenta sociala 131 600236 3,500,000 1,554,500 782,000 910,000 253,500
Servicii publice specializate pentru protectia copilului 132 600241 83,105,697 25,861,000 22,260,697 21,967,000 13,017,000
SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE, MEDIU 133 IV 5,444,000 500,000 1,500,000 2,244,000 1,200,000
SI APE
SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA SI LOCUINTE 134 6302 5,444,000 500,000 1,500,000 2,244,000 1,200,000
B CHELTUIELI DE CAPITAL 135 69 5,444,000 500,000 1,500,000 2,244,000 1,200,000
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 136 70 5,444,000 500,000 1,500,000 2,244,000 1,200,000
Investitii ale institutiilor publice 137 72 5,444,000 500,000 1,500,000 2,244,000 1,200,000
Amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan 138 630212 2,500,000   1,000,000 1,000,000 500,000
Alte actiuni privind dezvoltarea publica si locuinte 139 630250 2,944,000 500,000 500,000 1,244,000 700,000
V ACTIUNI ECONOMICE 140 V 76,267,591 17,472,600 25,005,041 20,538,950 13,251,000
A CHELTUIELI CURENTE 141 01 76,017,591 17,472,600 24,805,041 20,488,950 13,251,000
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL 142 02 4,860,000 1,425,100 1,118,950 1,115,450 1,200,500
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 143 20 45,657,591 8,217,500 16,686,091 15,453,500 5,300,500
TITLUL V. TRANSFERURI 144 38 25,500,000 7,830,000 7,000,000 3,920,000 6,750,000
Transferuri neconsolidabile 145 40 25,500,000 7,830,000 7,000,000 3,920,000 6,750,000
Plati efectuate in cadrul programelor de dezvoltare 146 40.21 3,500,000 2,830,000 1,000,000 -2,080,000 1,750,000
Alte transferuri 147 40.80 22,000,000 5,000,000 6,000,000 6,000,000 5,000,000
B CHELTUIELI DE CAPITAL 148 69 250,000   200,000 50,000  
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 149 70 250,000   200,000 50,000  
Investitii ale institutiilor publice 150 72 250,000   200,000 50,000  
AGRICULTURA SI SILVICULTURA 151 6702 7,935,000 1,876,600 2,470,450 1,969,950 1,618,000
A CHELTUIELI CURENTE 152 01 7,685,000 1,876,600 2,270,450 1,919,950 1,618,000
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL 153 02 4,860,000 1,425,100 1,118,950 1,115,450 1,200,500
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 154 20 2,825,000 451,500 1,151,500 804,500 417,500
B CHELTUIELI DE CAPITAL 155 69 250,000   200,000 50,000  
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 156 70 250,000   200,000 50,000  
Investitii ale institutiilor publice 157 72 250,000   200,000 50,000  
Combaterea daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal - servicii 158 670204 6,575,000 1,501,500 2,077,000 1,687,000 1,309,500
publice de protectia plantelor
Centre locale de consultanta agricola 159 670213 1,360,000 375,100 393,450 282,950 308,500
TRANSPORTURI SI COMUNICATII 160 6802 64,832,591 12,766,000 21,534,591 20,649,000 9,883,000
A CHELTUIELI CURENTE 161 01 64,832,591 12,766,000 21,534,591 20,649,000 9,883,000
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 162 20 42,832,591 7,766,000 15,534,591 14,649,000 4,883,000
TITLUL V. TRANSFERURI 163 38 22,000,000 5,000,000 6,000,000 6,000,000 5,000,000
Transferuri neconsolidabile 164 40 22,000,000 5,000,000 6,000,000 6,000,000 5,000,000
Alte transferuri 165 40.80 22,000,000 5,000,000 6,000,000 6,000,000 5,000,000
Drumuri si poduri 166 680205 64,832,591 12,766,000 21,534,591 20,649,000 9,883,000
ALTE ACTIUNI ECONOMICE 167 6902 3,500,000 2,830,000 1,000,000 -2,080,000 1,750,000
A CHELTUIELI CURENTE 168 01 3,500,000 2,830,000 1,000,000 -2,080,000 1,750,000
TITLUL V. TRANSFERURI 169 38 3,500,000 2,830,000 1,000,000 -2,080,000 1,750,000
Transferuri neconsolidabile 170 40 3,500,000 2,830,000 1,000,000 -2,080,000 1,750,000
Plati efectuate in cadrul programelor de dezvoltare 171 40.21 3,500,000 2,830,000 1,000,000 -2,080,000 1,750,000
Sustinerea programelor de dezvoltare regionala 172 690219 3,500,000 2,830,000 1,000,000 -2,080,000 1,750,000
VI ALTE ACTIUNI 173 VI 13,496,257 2,421,000 3,192,522 4,848,735 3,034,000
ALTE ACTIUNI 174 7202 13,496,257 2,421,000 3,192,522 4,848,735 3,034,000
A CHELTUIELI CURENTE 175 01 10,819,257 2,321,000 2,692,522 3,921,735 1,884,000
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SRVICII 176 20 8,466,522 2,321,000 2,692,522 1,569,000 1,884,000
TITLUL V. TRANSFERURI 177 38 2,352,735     2,352,735  
Transferuri neconsolidabile 178 40 2,352,735     2,352,735  
Alte transferuri 179 40.80 2,352,735     2,352,735  
B CHELTUIELI DE CAPITAL 180 69 2,677,000 100,000 500,000 927,000 1,150,000
TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL 181 70 2,677,000 100,000 500,000 927,000 1,150,000
Investitii ale institutiilor publice 182 72 2,677,000 100,000 500,000 927,000 1,150,000
Comandamente militare 183 720202 4,800,000 733,500 811,500 1,738,500 1,516,500
Protectia civila 184 720207 4,923,522 882,500 1,371,022 1,227,500 1,442,500
Alte cheltuieli 185 720250 3,772,735 805,000 1,010,000 1,882,735 75,000
XV FONDURI DE REZERVA 186 XV 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
FONDURI DE REZERVA 187 9502 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
D REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT 188 89 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
TITLUL X. REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT 189 90 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
Rezerve 190 91 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
Fonduri de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor locale si 191 950205 4,316,493 915,000 1,101,478 897,265 1,402,750
judetene
CAPITOLUL IV
CONSIDERENTE PRIVIND EVOLUTIA VIITOARE A DESCENTRALIZARII
FINANCIARA SI CONTABILITATII UNITATILOR ADMINISTRATIV
TERITORIALE IN ROMANIA

Din cele prezentate pana aici in lucrare ,rezulta ca descentralizarea este un proces in plina
desfasurare in Romania.
S-au parcurs etape importante prin intermediul carora activitati , care pana nu de mult ,
reprezentau responsabilitati ale administratiei publice centrale au fost transferate
administratiei publice locale,in vederea respectarii obiectivului principal al acesteia-
oferirea de servicii publice de calitate cetateanului ,de catre nivelul administrativ cel mai
apropiat lui .
Toate transferurile de responsabilitati au fost efectuate dupa:
-analiza cadrului legal,socio-economic al serviciului public care se intentiona
a fi transferat;
-analiza de impact a rezultatelor obtinute de administratia publica centrala in
prestarea serviciului respective;
-solicitarea sprijinului international in oferirea de solutii in imbunatatirea
rezultatelor ce urmau a fi obtinute din prestarea serviciului respective;
-crearea unui cadrul legal nou ,modern pentru serviciul public respective,care sa
corespunda standardelor internationale;

Pe parcursul derularii acestor etape s-au constat si multe greseli.Unele au fost “reparate”
prin alte acte normative ,altele sunt in implementare pentru a se analiza posibilele ajustari
legislative si institutionale , iar pentru altele abia acum se incearca intocmirea cadrului legal
si institutional in vederea aplicarii tuturor principiilor de baza ale procesului de
descentralizare.

Descentralizarea fiscala este una din temele cele mai “fierbinti”ale Marii Descentralizari
Toate activitatile de transferare ,desfasurate pana in present au fost “ acuzate “ ca s-au
efectuat fara asigurarea surselor de finantare .
Aceste constatari au fost facute si de majoritatea expetilor ,care au fost angajati pe diferite
proiecte in sprijinirea descentralizarii in Romania.

O problema deosebit de disputata intre administratia publica centrala si locala este –

Echilibrarea bugetara.
Echilibrarea bugetara a facut obiectul multor discutii,seminarii,diferitelor proiecte cu
finantari internationale menite sa sprijine Romania in luarea masurilor cele mai bune in acest
sens.
Un lucru este cert.-administratia centrala cedeaza greu gestionarea surselor de venituri,
iar administratia locala incerca, dar timid preluarea acestor responsabilitati.

In present, se depun masuri energice de catre reprezentantii Ministerului de Finante

Publice,Ministerului Administratiei si Internelor ,ale organisme abilitate in acest sens si
structurile asociative ale administratiei publice locale in imbunatatirea masurilor legate de
echilibrarea bugetelor locale, in paralel cu transferarea responsabilitatilor catre acestea.
 Compomenta consultativa a acestei actiuni ,sugerata in aproape toate rapoartele de asisitenta
acordata Romaniei in acest sens, va crea probabil o varianta mult mai apropiata de realitatea
faptelor din interiorul activitatii specifice administratiei publice locale .

Grupul de lucru ,din care face parte si autoarea acestei lucrari, constituit pentru analizarea
situatiilor existente si ajustarea lor in functie de necesitatile existente in Romania in present,
se preocupa de – cum si cui trebuie sa se adreseze echilibrarea bugetara in procesul de
descentralizare-
Apar o serie de intrebari la care trebuie gasita solutia optima de rezolvare.
-echilibrarea se asigura tuturor judetelor ,indiferent de gradul de dezvoltare al
economiei locale?
-daca nu, in functie de care criterii clasificam judetele, care vor intra in procesul de
echilibrare bugetara?
-cate tipuri de sisteme de echilibrare bugetara se preteaza in Romania?
-care sunt metodele in functie de care se propune a se efectua echilibrarea bugetelor
locale in Romania?

Pornindu-se de la doua principii de baza : cel al dezvoltarii si cel al solidaritatii si de la o

realitate ,care se confirma –in cele mai dezvoltate judete exista comunitati locale sarace -sau
creat curente de opinii diferite .Unii sunt partizanii echilibrarii bugetelor locale numai din
judetele slab dezvoltate economic,in vederea acordarii unui ajutor in sensul asigurarii unei
baze de dezvoltare,altii nu sunt deacord si pornind de la constatarea ca toate judetele au si
comunitati locale sarace sunt adeptii unei echilibrari bugetare la nivelul intregii tari.

Grupul de lucru a decis sa ia in calcul toate opiniile ,pe care sa le analizeze cu studii de caz
,simulari si consultari in structurile associative ale administratiei publice locale.

Varianta in care doar o parte din judete vor avea bugete locale echilibrate de la bugetul
de stat.

1.STABILIREA CATEGORIILOR DE JUDETE PENTRU CARE SE VA EFECTUA

ECHILIBRARE BUGETARA

-JUDETELE VOR FI IMPARTITE IN 3 CATEGORII:

-DEZVOLTATE
-MEDIU DEZVOLTATE
-SLAB DEZVOLTATE

-INDICATORII IN FUNCTIE DE CARE SE VA EFECTUA PARTAJAREA:

VARIANTA I
-IMPOZITUL PE VENIT PE LOCUITOR
 -VENITURI PROPRII PE LOCUITOR
-IMPOZITUL PE PROFIT PE LOCUITOR
VARIANTA II

-IMPOZIT PE VENIT PE LOCUITOR

-VENITURI PRORII PE LOCUITOR

-MODUL DE ASIGURARE A SURSELOR BUGETARE PE

CATEGORII DE JUDETE:
-JUDETE DEZVOLTATE -PRELEVARE DIRECTA DE COTE
-consilii locale. -4O%
-consilii judetene -15%
-consilii judetene (ptr.echilibrare) -20%
-bugetul de stat -25%
-FARA ECHILIBRARE

-JUDETE MEDIU DEZVOLTATE -PRELEVARE DIRECTA DE COTE

-consilii locale -40%
-consilii judetene -15%
-consilii judetene(ptr.echilibrare) -20%
-bugetul de stat -25%
-ECHILIBRARE REDUSA

-JUDETE SLAB DEZVOLTATE -PRELEVARE DIRECTA COTE

-consilii locale -36%
-consilii judetene -10%
-consilii judetene(ptr.echilibrare) -17%
-bugetul de stat -37%
-ECHILIBRARE BUGETARA IN FUNCTIE DE CRITERII

2.STABILIREA CRITERIILOR IN FUNCTIE DE CARE SE EFECTUEAZA

ECHILIBRAREA JUDETELOR

-CAPACITATEA FINANCIARA ( formula propusa de structurile asociative din

administratie publica locala ageeata si legiferata)
3.STABILIREA CRITERIILOR IN FUNCTIE DE CARE SE EFECTUEAZA
ECHILIBRAREA UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DIN CADRUL
JUDETELOR

-CAPACITATEA FINANCIARA 50%

-CRITERII SPECIFICE APROBATE DE 50%
CONSILIUL JUDETEAN PRIN HOTARARE

VARIANTA I

ANALIZA CELOR TREI INDICATORI IN FUNCTIE DE CARE SE PROPUNE

CLASIFICAREA JUDETELOR IN TREI CATEGORII (FARA MUN. BUCURESTI)

IMPOZIT PROFIT /LOC --total /locuitor 1.004.425 LEI

VENITURI FISCALE LOCALE/LOC - “ 759.186 LEI
IMPOZITVENIT/LOC - “ 1.741.935 LEI

TOTALUL CELOR TREI INDICATORI - 3.505.546 LEI

PESTE MEDIA PE TARA - 14 JUDETE

SUB MEDIA PE TARA - 27 JUDETE

DE STABILIT LIMITE DE MEDII PENTRU CLASIFICAREA JUDETELOR:

-JUDETE DEZVOLTATE -PESTE 5.000.000 LEI/LOC

6 JUDETE (.7.959.967-5.792.648 lei/loc)

-JUDETE MEDIU DEZVOLTATE -INTRE 3.000.000-5.000.000 LEI/LOC

13 JUDETE(4.428.269-3.029.965 lei /loc)

-JUDETE SLAB DEZVOLTATE - SUB 3.000.000 LEI/LOC

22 JUDETE (2.870.911-1.469.824 lei/loc)
VARIANTA II

Propuneri de departajare a judetelor-IMPOZIT VENIT SI VENITURI PROPRII/LOC

MEDIA PE TARA -2.501.121 LEI/LOC

PESTE MEDIA PE TARA -15 JUDETE

SUB MEDIA PE TARA -26 JUDETE

-JUDETE DEZVOLTATE - PESTE 3.000.000 LEI

10 JUDETE(3.043.981-4.681.143 lei/loc)

-JUDETE MEDIU DEZVOLTATE –INTRE 2.000.000-3.000.000 LEI/LOC

14 JUDETE(2.051.300-2.797.455 lei/loc)
-
-JUDETE SLAB DEZVOLTATE -SUB 2.000.000 LEI/LOC
17 JUDETE(1.119.827-1.965.865 lei/loc)

PROPUNERI DE MAJORARE A COTELOR DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE

VENIT PENTRU ANALIZA JUDETELOR CARE SE POT AUTOFINANTA

Considerand ca impozitul pe venit este un indicator ,care ne indica gradul de dezvoltare

economica locala ,grupul de lucru constituit a propus mai multe simulari pe toate judetele
din Romania cu cote defalcate din impozitul pe venit (prelevate direct unitatilor
administrative teritoriale).

COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT PROPUSE PENTRU SIMULARI IN

VEDEREA CLASIFICARII JUDETELOR ROMANIA

Varianta I VariantaII

Consilii locale 40% 38%

Consilii judetene 15% 13%
Consilii judetene(ptr.echilibrare) 20% 25%
----------------------------------------------------------------
total prelevari in judet 75% 76%
 SITUATIE COMPARATIVA A APLICARII UNOR COTE DEFALCATE DIN
IMPOZIT PE VENIT DIFERITE

Nr Judetul Impozit pe Cote 63% Sume defalcate Total Cote 75% Cote 76%
Crt. Venit impozit pe venit

1. ALBA 634.855.000 399.958.650 151.676.647 551.635.297 476.141.250 482.489.800

2. ARAD 1.031.543.000 649.872.090 111.700.193 761.572.283 773.657.250 783.972.680

3. ARGES 1.343.503.000 846.406.890 170.204.071 1.016.610.961 1.007.627.250 1.021.062.280

4. BACAU 1.267.817.000 798.724.710 210.566.976 1.009.291.686 950.862.750 963.540.920

5. BIHOR 1.147.070.000 722.654.100 187.114.204 909.768.304 860.302.500 871.773.200

6. BISTRITA 366.204.000 230.708.520 120.901.312 351.609.832 274.653.000 278.315.040

7. BOTOSANI 350.217.000 220.636.710 254.217.106 474.853.816 262.662.750 266.164.920

8. BRASOV 1.660.556.000 1.046.150.280 130.425.825 1.176.576.105 1.245.417.000 1.262.022.560

9. BRAILA 537.108.000 338.378.040 126.403.539 464.781.579 402.831.000 408.202.080

10. BUZAU 597.853.000 376.647.390 208.137.216 584.784.606 448.389.750 454.368.280

11. CARAS-SEVERIN 379.673.000 239.193.990 149.338.358 388.532.348 284.754.750 288.551.480

12. CALARASI 276.545.000 174.223.350 152.705.766 326.929.116 207.408.750 210.174.200

13. CLUJ 1.941.218.000 1.222.967.340 124.647.311 1.347.614.651 1.455.913.500 1.475.325.680
14. CONSTANTA 2.296.679.000 1.446.907.000 117.770.196 1.564.677.196 1.722.509.250 1.745.476.040

15. COVASNA 325.486.000 205.056.180 94.689.052 299.745.232 244.114.500 247.369.360

16. DAMBOVITA 743.956.000 468.692.280 204.429.938 673.122.218 557.967.000 565.406.560

17. DOLJ 1.206.914.000 760.355.820 195.234.089 955.589.909 905.185.500 917.254.640

18. GALATI 1.129.794.000 711.770.220 177.855.591 889.625.811 847.345.500 858.643.440

19. GIURGIU 261.052.000 164.462.760 140.024.362 304.487.122 195.789.000 198.399.520

20. GORJ 1.070.570.000 674.459.100 105.579.941 780.039.041 805.927.500 813.633.200

21. HARGHITA 470.175.000 296.210.250 129.550.976 425.761.226 352.631.250 357.333.000

22. HUNEDOARA 965.483.000 608.254.290 167.732.753 775.987.043 724.112.250 733.767.080

23. IALOMITA 307.422.000 193.675.860 132.875.976 326.551.836 230.566.500 233.640.720

24. IASI 1.284.353.000 809.142.390 324.499.397 1.133.641.787 963.264.750 976.108.280

25. ILFOV 838.997.000 528.568.110 39.729.859 568.297.969 629.247.750 637.637.720

26. MARAMURES 639.692.000 403.005.960 200.611.077 603.617.037 479.769.000 486.165.920

27. MEHEDINTI 377.192.000 237.630.960 122.840.627 360.471.587 282.894.000 286.665.920

28. MURES 1.129.226.000 711.412.380 167.019.864 878.432.244 846.919.500 858.211.760

29. NEAMT 591.000.000 372.330.000 241.105.225 613.435.225 443.250.000 449.160.000
30. OLT 603.917.000 380.467.710 171.304.414 551.772.124 452.937.750 458.976.920

31. PRAHOVA 1.838.524.000 1.158.270.120 184.755.088 1.343.025.208 1.378.893.000 1.397.278.240

32. SATU MARE 520.715.000 328.050.450 145.682.778 473.733.228 390.536.250 395.743.400

33. SALAJ 316.099.000 199.142.370 106.494.484 305.636.854 237.074.250 240.235.240

34. SIBIU 938.355.000 591.163.650 96.488.189 687.651.839 703.766.250 713.149.800

35. SUCEAVA 660.380.000 416.039.400 348.820.879 764.860.279 495.285.000 501.888.800

36. TELEORMAN 472.915.000 297.936.450 198.002.205 495.938.655 354.686.250 359.415.400

37. TIMIS 2.144.081.000 1.350.771.030 121.094.219 1.471.865.249 1.608.060.750 1.629.501.560

38. TULCEA 371.959.000 234.334.170 138.094.755 372.428.925 278.969.250 282.688.840

39. VASLUI 333.399.000 210.041.370 257.030.893 467.072.263 250.049.250 253.383.240

40. VALCEA 635.760.000 400.528.800 135.907.070 536.435.870 476.820.000 483.177.600

41. VRANCEA 403.041.000 253.915.830 159.997.668 413.913.498 302.280.750 306.311.160

 BIBLIOGRAFIE

*Legea contabilitatii nr.82/1991

*OG nr.70/2004 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr.82/1991
*OUG45/2003 privind finantele publice locale
*Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.507/2003
*OMF 2388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului
*OMF522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea
controlului financiar preventive
*OMF 912/2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice generale
referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv ,aprobate prin OMFnr.522/2003,cu
modificarile ulterioare
*Legea finantelor publice nr.500/2002
*OMF 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea
,lichidarea,ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice ,precum si organizarea
,evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale
*OG60/2001 privind achizitiile publice
*Legea auditului public intern nr.672/2002
*OMF 38/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale privind exercitarea
activitatii auditului public intern.
*IACOB PETRU PANTEA,GHEORGHE BODEA-Contabilitatea romaneasca,2003
*ION STANCU-Finanta,Teoria pietelor financiare,Finantele intreprinderilor,Analiza si
gestiunea financiara-1996
*FLORIN BONCIU-Economie Mondiala,2004
*THEODORE LEVITT-The Globalization of Markets,1983
*FELEAGA NICULAE-Sisteme contabile comparate,1995
*RISTEA M.-Noul sistem contabil in Romania-1994
*VACAREL I.-Finante Publice,1992
*EMILIAN DREHUTA,GHEORGHE NEAMTU,ELENA VOICU-Bugetul Public si
Contabilitatea unitatilor Bugetare-2000
*Norme Metodologice periodice emise de Ministerul Finantelor Publice
*STANDARDELE INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA-IAS 29-
Raportarea financiara in economii hiperinflationiste
*STANDARDELE INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA-IAS 34-
Raportarea financiara interimara