Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PARTEA I.
Buget, administrație locală,detalii despre finanțare și clasificație bugetară.
2
directă şi imediată în vederea satisfacerii unor cerinţe social-culturale, economice şi a
furnizării unor servicii publice de către autorităţile administraţiei publice locale. Finanţele
publice locale mijlocesc procesele de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti la
nivelul unităţii administrativ teritoriale.
Funcţia de repartitie a finanţelor publice locale se manifestă prin
constituirea fondurilor băneşti la nivelul unităţii administrativ teritoriale şi redistribuirea lor
pentru satisfacerea unor cerinţe colective delimitate prin competenţele şi atribuţiile
autorităţilor administraţiei publice locale.
Între cele două laturi ale funcţiei de repartiţie a finanţelor publice locale
există raporturi de interconexiune. Mobilizarea unor resurse băneşti la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale se efectueaza în vederea satisfacerii unor cerinte colective.
Repartizarea resurselor băneşti de către unităţile administrativ
teritoriale pentru realizarea acţiunilor social-culturale, a serviciilor publice, a
dezvoltarii depinde de mobilizarea lor în cuantumul aprobat şi la termenele legale.
Funcţia de control a finanţelor publice locale urmăreşte modul în care se
mobilizează resursele băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, efectuarea
cheltuielilor, adminstrarea patrimoniului public si privat şi utilizarea resurselor băneşti în
conformitate cu prevederile legale .Controlul prin intermediul finanţelor publice locale
este un control bănesc ce vizeaza procesele de formare şi repartizare a fondurilor băneşti de
la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
Ţinând seama de împartţrea administrativ teritorială a statului, bugetele
locale sunt formate din bugetele judetelor, bugetele municipiilor, bugetele oraşelor şi
bugetele comunelor.
În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice locale, în fiecare
comună, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judeţ şi municipiu Bucureşti, se
elaborează şi administrează buget în condiţii de autonomie ; între bugetele consiliilor locale
şi bugetele consiliilor judeţene nu exista relaţii de subordonare.
Prin aşezarea autonomiei locale la baza organizării şi funcţionării organelor
administraţiei publice locale, între bugetele unităţilor administrativ teritoriale sunt relaţii de
interconexiune, prin care se redistri- buie resursele băneşti în vederea satisfacerii cerinţelor
colective.
Funcţie de cheltuielile şi veniturile prevăzute în cadrul bugetelor locale,
deosebim: bugete proprii şi bugete centralizatoare. Bugetele proprii cuprind numai
veniturile şi cheltuielile specifice structurii teritorial-administrative respective, în timp ce
bugetele centralizatoare regrupează veniturile şi cheltuielile unităţii administrativ-teritoriale
în ansamblul ei.
Bugetele locale reflectă relaţii economice băneşti care apar în procesul
repartiţiei venitului naţional cu prilejul constituirii şi repartizării de fonduri centralizate cu
adresare generală la şi de la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale în scopul
satisfacerii unor interese ale colectivităţilor publice locale.
3
Autonomia locală şi relaţia cu bugetul local
Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se
organizează si funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării
serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii si al
consultării cetăţenilor in soluţionarea problemelor de interes local.
Descentralizarea fiscală reprezintă un factor important de influenţă
asupra autonomiei unei administraţii locale. În măsura în care o administraţie locală
beneficiază de sume şi transferuri de la administraţia centrală, depinde de aceasta şi are o
capacitate redusă de a adopta decizii cu privire la serviciile pe care le furnizează cetăţenilor.
Prin descentralizare fiscală, autorităţile administraţiei publice locale
sunt investite cu dreptul de a institui unele impozite si taxe pentru a asigura resursele
financiare necesare acoperirii cheltuielilor din bugetele locale. În acelaşi timp,
descentralizarea fiscală încurajează autorităţile administraţiei publice locale să organizeze şi
dezvolte acţiuni din care să rezulte venituri ce pot acoperi consumurile de utilitati publice.
Descentralizarea fiscala se realizează în forme diferite:
delimitarea unei baze fiscale a administraţiei locale si acordarea dreptului de a decide
asupra exploatării ei; baza impozabila proprie favorizează procesul decizional local de
colectare si administrare a impozitului;
baza de impozitare şi cotele de impozitare sunt de competenţa autorităţilor
administraţiei publice locale, dar colectarea şi administrarea veniturilor se realizează la
nivel central;
autorităţile administraţiei centrale colectează si administrează veniturile generate de o
baza impozabila, iar autorităţile administraţiei publice locale determina baza de
impozitare;
autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc asupra unor cote de impozitare ce se
adaugă la cele aplicate de administraţia centrala la o baza de impozitare;
Trecerea unor venituri din impozite din competenţele autorităţilor publice centrale la
autorităţile administraţiei publice locale depinde de anumiţi factori:
selectarea acelor obiective şi acţiuni ce se pot administra mai bine prin baza de
impozitare de către autorităţile administraţiei publice locale;
echitatea presupune urmărirea modului în care se repartizează impozitele locale,
respectiv a poverii fiscale locale şi a eventualelor comportamente ale unor contribuabili ce
suportă diferenţele de impozite;
baza de impozitare să corespundă din punct de vedere al cerinţelor informaţionale,
tehnice şi administrative;
impozitele şi taxele atribuite autorităţilor administraţiei publice locale să fie corelate
cu cheltuielile necesare funcţionarii serviciilor publice locale;
mobilitatea bazei de impozitare necesită evitarea situaţiilor în care la mutarea
4
persoanelor în alte localităţi să nu se mai plătească impozite şi taxe;
La rândul său, descentralizarea unor acţiuni şi servicii poate să contribuie la
îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice, la creşterea eficientei prin urmărirea corelaţiei
dintre acţiunile locale şi cheltuielile necesare.
Autorităţile administraţiei publice locale pot cerceta şi evalua cerinţele de
servicii publice şi le pot furniza mai eficient.
Serviciile generale de natura iluminatului public, controlul circulaţiei,
poliţiei şi pazei contra incendiilor se adresează populaţiei în general. De aceea se justifică
finanţarea lor pe seama impozitelor percepute de la populaţia rezidentă.
Bunurile şi serviciile furnizate unor beneficiari identificabili din
localităţi(apa, căldura, electricitate) se pot finanţa pe seama tarifelor solicitate de la
consumatori.
În cazul bunurilor şi serviciilor furnizate local de care pot beneficia şi
cetăţenii cu domiciliul în alte unitati administrativ teritoriale se justifică finanţarea lor pe
seama transferurilor sau a sumelor de la bugetul administraţiei centrale (programe si acţiuni
de combatere a poluării, sănătatea preventiva).
Infrastructura care generează venituri în perioadele viitoare se poate finanţa
pe seama împrumuturilor.
Autonomia locală implica dreptul autorităţilor administraţiei publice locale
de a dispune de resurse banesti, de a le utiliza şi administra în vederea îndeplinirii
atribuţiilor prevăzute de lege, de a elabora buget, de a urmări execuţia bugetului denumită,
uneori, autonomie financiară.
În general, în studiile de specialitate se invocă anumite cerinţe ale
autonomiei locale din punct de vedere financiar:
autorităţile administraţiei publice locale să beneficieze de resurse proprii
şi de cadru normativ pentru a asigura acoperirea cheltuielilor proprii;
autorităţile administraţiei publice locale să fie investite cu dreptul de a
determina veniturile şi cheltuielile din propriul buget;
deciziile financiare curente ale autorităţilor administraţiei publice locale
să nu fie supuse unui control din partea administraţiei centrale;
Autonomia locală se manifestă sub două laturi ; administrativă şi financiară
şi se exercită pe baza şi în limitele legi. Autonomia locala priveşte organizarea,
funcţionarea, competenţele, atribuţiile şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin
comunei, oraşului sau judeţului.
Comunele, oraşele, municipiile si judeţele au dreptul la resurse proprii pe
care autorităţile administraţiei publice locale le gestionează în conformitate cu atribuţiile ce
le revin prin lege.
CARTA EUROPEANA PRIVIND AUTONOMIA LOCALA recomanda
anumite principii pentru formarea si administrarea resurselor financiare locale:
Colectivităţile locale au dreptul in cadrul politicii economice naţionale la
resurse proprii suficiente, de care ele pot dispune in mod liber in exerciţiul competentelor
5
lor;
Resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie sa fie proporţionale cu
competentele prevăzute de constituţie sau de lege;
Cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie sa
provină din redevenţe si din impozitele locale al cărui procent il pot fixa ele insele in
limitele legii;
Sistemele financiare pe care se sprijină resursele de care dispun
colectivităţile locale trebuie sa fie de natura suficient de diversificata si evolutivă, pentru a
le permite să urmărească, pe cât posibil, în practica, evoluţia reală a cheltuielilor bugetare
de competenţa lor;
Sprijinul colectivităţilor locale mai slabe din punct de vedere financiar
necesită punerea in funcţiune de proceduri de repartizare financiară justă sau de măsuri
echivalente destinate corijării efectelor repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de
finanţare cat si a sarcinilor ce le revin. Asemenea masuri sau proceduri nu trebuie sa reducă
libertatea colectivităţilor locale de a opta in domeniul lor propriu de responsabilitate;
Colectivităţile locale trebuie sa fie consultate de o maniera apropiata asupra
modalitatilor de redistribuire a resurselor ce le revin;
Pe cat posibil, subvenţiile acordate colectivităţilor locale nu trebuie sa fie
destinate finantarii unor proiecte specifice. Atribuirea de subvenţii nu trebuie sa
prejudicieze libertatea fundamentala a politicii colectivităţilor locale in propriul lor
domeniu de competenta;
In scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, colectivităţile trebuie sa aibă
acces, in conformitate cu legea, la piaţa naţională de capitaluri.
În cadrul autonomiei locale se poate delimita latura financiara, care exercită
influenta directa si hotărâtoare asupra capacităţii de a reglementa si administra treburile
publice de către autorităţile administraţiei publice locale.
Latura financiara a autonomiei locale se individualizează prin următoarele
trăsături:
asigurarea dreptului autorităţilor administraţiei publice locale de a
elabora, aproba si executa bugetul propriu. Veniturile si cheltuielile autorităţilor
administraţiei publice locale se prevăd pentru fiecare exerciţiu financiar in bugetele locale;
reglementarea unor competente ale autorităţilor administraţiei publice
locale de a determina si administra veniturile proprii formate din impozite, taxe, contribuţii
in condiţiile legii;
urmărirea execuţiei bugetare si rectificarea bugetelor locale pe parcursul
exerciţiului bugetar;
fundamentarea si aprobarea opţiunilor si prioritarilor in finanţarea
cheltuielilor din bugetele locale;
utilizarea resurselor financiare ale autorităţilor administraţiei publice
6
locale pe parcursul execuţiei bugetare in condiţii de eficienta;
dreptul consiliilor locale de a institui taxe speciale pentru funcţionarea
unor servicii publice locale destinate unor persoane fizice si juridice;
dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a decide asupra
contractării de împrumuturi in condiţiile legii.
Gradul de manifestare al laturii financiare din cadrul autonomiei locale este
influenţat de modul de delimitare a competentelor asupra unor acţiuni si servicii publice, de
diversitatea si calitatea serviciilor publice, de programele de dezvoltare ale unitatilor
administrativ teritoriale, de imbunatatirea managementului cheltuielilor din bugetele locale.
Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un
fel de responsabilităţi autorităţilor administraţiilor publice locale in procesul de
descentralizare a unor servicii publice ori a cererii de noi servicii publice fara asigurarea
mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor respective.
Latura financiara a autonomiei locale nu inseamna o autonomie financiara
totala a autorităţilor administraţiei publice locale, ci drepturi in utilizarea si administrarea
resurselor banesti ce aparţin comunelor, oraşelor, municipiilor si judeţelor. Autonomia
financiara deplina a autorităţilor administraţiei publice locale ar genera tendinte de separare
in cadrul statului pentru a administra resursele financiare in beneficiul locuitorilor unei
unitati administrativ teritoriale.
Raporturile dintre unitatile administrative teritoriale sunt aşezate pe
principiul solidaritatii care implica un proces de redistribuire a resurselor banesti de la
colectivităţile locale mai bogate către cele mai sărace.
Pornind de la diferentele in potenţialul economic si social al unitatilor
administrativ teritoriale, mecanismele finanţelor locale stimularea formarea resurselor
financiare locale si colectarea decalajelor economice si sociale.
Carta Europeana privind autonomia locala recomanda protejarea
colectivităţilor locale mai sărace prin aplicarea unor proceduri de redistribuire financiara
care sa corecteze inegalitatii in resursele de dezvoltare.
Latura financiara reprezintă o componenta importanta a autonomiei locale
care exercita influenta asupra capacităţii de decizie a autorităţilor administraţiei publice
locale.
Conform prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/23 aprilie
2001, „comunele, oraşele si judeţele sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita
autonomia locala si in care se organizează si functioneaza autorităţi ale administraţiei
publice locale”.
Intre autorităţile administraţiei publice locale din comune si oraşe si
autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţean se formează raporturi care sunt
aşezate pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilităţii, cooperării si solidaritatii in
rezolvarea problemelor de interes local.
In spiritul principiului autonomiei locale, competentele autorităţilor
administraţiei publice locale se stabilesc prin lege si se exercita de autorităţile administraţiei
7
publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetăţean.
Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un
fel de responsabilităţi autorităţilor administraţiei publice locale in procesul de
descentralizare a unor decizii fara asigurarea mijloacelor financiare necesare realizării
acestor responsabilităţi.
In conformitate cu principiul autonomiei locale, autorităţile administraţiei
locale administrează, sau, după caz, dispun de resurse financiare si de bunuri proprietate
publica ale comunelor, oraşelor si judeţelor.
Autorităţile administraţiei publice centrale au obligaţia sa consulte, înainte
de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale in toate problemele care le interesează direct.
Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca in limitele
competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice
din tara sau din străinătate.
Comunele, oraşele si judeţele sunt persoane juridice de drept public, care au
patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Autonomia locala se reflecta prin organizarea si funcţionarea administraţiei
publice locale in mod independent, asigurarea capacităţii de persoana juridica de drept
public, a dreptului de a elabora, aproba si executa bugetul propriu, de a stabili bugetul
propriu, de a stabili si percepe impozitele in condiţiile legii si de a administra resursele
financiare.
In sfera atribuţiilor Consiliilor locale se încadrează aprobarea bugetului
local, administrarea resurselor financiare, executarea bugetului, aprobarea virărilor de
credite, a modului de utilizare a rezervei bugetare, a venitului de încheiere, a exerciţiului
bugetar.
Primarul, în calitate de autoritate executiva, intocmeste proiectul bugetului
local, contul de încheiere a exerciţiului bugetar pe care le prezintă spre aprobare Consiliului
local, exercita funcţia de ordonator de credite, urmareste încasarea veniturilor si cheltuirea
sumelor din bugetele locale.
O altă latură a autonomiei locale se refera la dreptul autorităţilor
administraţiei publice locale de a stabili, urmări si incasa impozite si taxe in condiţiile legii
sau de a majora sau diminua unele impozite si taxe. Autonomia locala se manifesta si in
situaţia in care, consiliile locale, judeţene si Consiliul general al municipiului Bucureşti
stabilesc taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale create in interesul
unor persoane fizice si juridice.
Consiliile locale si judeţene si Consiliul general al municipiului Bucureşti au
dreptul sa decidă asupra contractarii de imprumuturi in condiţiile prevăzute de lege.
Autonomia locală presupune şi creşterea răspunderii autorităţilor
administraţiei publice locale în administrarea resurselor financiare locale, in dimensionarea
cheltuielilor in limitele veniturilor, in întărirea controlului asupra utilizării resurselor din
bugetele locale si in administrarea datoriei cu prudenta.
8
Veniturile şi cheltuielile bugetului local
3.1 Conceptul şi sfera veniturilor şi cheltuielilor bugetului local
Bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local cuprinde într-o formă
sistematizată, indicatorii financiari - veniturile şi cheltuielile bugetare, corespunzător
activităţii şi acţiunilor previzionale a se realiza în anul de plan.
Veniturile şi cheltuielile bugetului local al comunei Agapia, precum şi
celelalte venituri şi cheltuieli evidenţiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul
unităţii administrativ teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii administrativ
teritoriale care după consolidare prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va
reflecta dimensiunea efortului financiar public pe pe unitatea administrativ teritorială
pentru anul respectiv şi de aici rezultă starea de echilibru sau dezechilibru după caz.
Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea :
Administraţiei publice locale ;
Programelor, proiectelor activităţilor, acţiunilor şi
obiectivelor potrivit scopurilor prevăzute în legi şi în alte reglementări şi vor fi
angajate în strictă corelaţie cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Veniturile bugetului local al comunei Agapia se constituie din :
Venituri proprii formate din :
- Impozite - alte vărsăminte
- Taxe - alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit
- contribuţii
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete
Donaţii şi sponsorizări
Pentru dimensionarea optimă şi raţională a necesarului de fonduri bugetare,
precum şi mobilizarea prin plan a veniturilor rezultate din activităţile instituţiei publice au
fost stabiliţi indicatori de calcul şi fundamentare ce au la bază elemente specifice acţiunilor
bugetare şi în funcţie de care se fac previziunile de venituri şi cheltuieli bugetare. Astfel,
fiecare instituţie publică îşi poate evalua în mod temeinic necesităţile de fonduri în corelaţie
directă cu sarcinile fizice preconizate, asigurându-se în acest fel baza materială pentru
realizarea activităţilor şi acţiunilor specifice.
Activitatea de previzionare financiară este un proces complex de analiză, de
judecăţi şi acţiuni ce se face sub conducerea contabilului-şef din instituţii cu participarea
directă a cadrelor economice, tehnice şi de altă specialitate din compartimentele funcţionale
la dimensionarea şi fundamentarea indicaţilor ce se înscriu în bugetul de venituri şi
9
cheltuieli.
Detalierea indicatorilor de calcul si fundamentare se face în mod diferenţiat
pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, fapt ce asigură un mod unitar de calcul al
previziunilor de venituri si cheltuieli.
Una din sarcinile evaluării bugetare Ia instituţiile publice o constituie buna
fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri şi
cheltuieli care trebuie să reflecte în ultimă instanţă valorificarea tuturor posibilităţilor pe
care le are instituţia, având ca efect final reducerea efortului financiar pe care îl face statul
pentru întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice.
Sursele de venituri, precum şi structura acestora diferă în funcţie de felul
instituţiei, iar fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile se face in funcţie de
anumite criterii, cum ar fi:
baza legală a veniturilor (constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de
impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente)
analiza execuţiei preliminare din anul de bază;
utilizarea indicatorilor de calcul şi fundamentare.
Evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea;
Alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date în scopul evaluării corecte a
veniturilor.
La dimensionarea veniturilor proprii se are în vedere şi cauzele care au dus
la nerealizarea integrală sau subevaluarea acestora în anii precedenţi, pentru descoperirea şi
atragerea la buget de noi resurse financiare, iar la cheltuieli se va urmări angajarea şi
utilizarea creditelor bugetare pentru acţiuni de strictă necesitate şi cu posibilităţi reale de
execuţie.
Analiza este necesar a se efectua pe fiecare sursă de venit pentru ca
deficientele din anul precedent să poată fi înlăturate cu prilejul definitivării şi aprobării
bugetelor locale.
Veniturile bugetare locale constau în mare parte din impozite şi taxe locale
(de la populaţie), care, deşi ca număr sunt mult mai numeroase, aduc venituri modeste. Deci
ele sunt total neacoperitoare pentru nevoile locale şi de aceea pentru completarea
veniturilor bugetelor locale se aprobă sume defalcate din impozitul pe salarii (de la bugetul
de stat) si transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale.
Indicatorii de calcul şi fundamentare sunt stabiliţi in mod diferit, in funcţie
de provenienţa veniturilor, astfel:
Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
Este un impozit anual şi se datorează de către contribuabili pentru clădirile
aflate în proprietatea acestora. Se calculează prin aplicarea unei cote stabilite de către
consiliile locale, potrivit legii, care poate fi cuprinsă între 1,0 -1,5% asupra valorii stabilite
potrivit criteriilor şi normelor de evaluare, prevăzute în anexa 1 la H.C.L nr.40/29.12.2006
Acest impozit se fundamentează pe:
cota de 1-1,5%
10
numărul de contribuabili
valoarea impozabilă pe mp
suprafaţa clădirii deţinute
In funcţie de felul şi destinaţia clădirilor acest impozit se calculează potrivit
devizului, in tabelul in nr. 1:
Tabelul nr. 1
11111 Deviz privind plata impozitului pe clădiri - persoane fizice
Tabelul nr. 2
Deviz privind plata impozitului pe clădiri - persoane juridice
Valoare Impozit
Contribuabil Cota de impozitare
clădire datorat
TOTAL
170
Impozitul pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii
11
Este datorat de contribuabili, atât persoane fizice cât şi persoane juridice
care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate în municipii, oraşe şi comune.
Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren,
diferenţiat pe categorii de localităţi, iar în cadrul localităţilor pe zone, după cum urmează
(tabelul nr. 3):
Tabelul nr. 3
Impozitul pe terenuri ocupate de clădiri si alte construcţii
Zon Categoria localităţii
a Oraşe Comune
A. 240 180 40
B. 140 100 30
C. 90 60 -
D. 60 40 -
Acest impozit se dimensionează în funcţie de:
numărul de contribuabili;
suprafaţa deţinută în proprietate;
suma datorată pe metru pătrat;
zona în care se află terenul (tabelul nr. 4).
Tabelul nr. 4
Deviz privind plata impozitului pe terenuri
NR. ZONA SUMA SUPRAFAŢA IMPOZITUL
CONTRIBUABIL DATORATA PE DEŢINUTA (MP )
TOTAL
I MP DATORAT
11 A 0,02 50 11,0
15 B 0,014 30 6,3
9 A 0,024 25 5,4
12 C 0,009 40 4,32
7 D 0,006 70 2,94
TOTAL 29,96
12
Tabelul nr. 5
Taxa asupra mijloacelor de transport
Lei/an
autoturisme 7
autobuze, autocare, microbuze, autocamioane 24
autotrenuri de orice fel 28
tractoare 16
motociclete, motorete, scutere 4
biciclete si triciclete cu motor 3
Pentru remorci de orice fel, semiremorci şi rulote, taxele anuale se stabilesc
în funcţie de capacitatea acestora, astfel:
până la 1 tonă - 50% din taxa stabilită pentru autoturisme;
între 1 - 3 tone inclusiv - 50% din taxa stabilită pentru tractoare;
peste 3 tone - 50% din taxa stabilită pentru autotrenuri.
Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte de către organele fiscale
teritoriale pe raza cărora contribuabilii îşi au domiciliul sau sediul, după caz, pe baza
declaraţiei de impunere (tabelul nr. 6).
Tabelul nr. 6
Deviz privind plata taxei asupra mijloacelor de transport
Suma stabilită
Capacitatea Taxa
Contribuabili pentru fiecare 200
cilindrică (cmc) datorată
cmc
200 1.300 7 9.800
400 1.600 7 22.400
100 2.000 15 15.000
150 1.800 15 20.250
80 2.500 30 30.000
50 3.000 60 45.000
TOTAL 50.000
13
Tabelul nr. 7
Certificatul de urbanism
Suprafaţa terenurilor pentru care se solicita certificatul Taxa
(mp) -lei-
- Pentru mediul urban:
pana la 150 4
pana la 250 5
pana la 500 6
pana la 750 8
pana la 1000 9
peste 1000 9 + 1 lei/mp pentru
suprafeţe mai mari de
1000 mp
- Pentru mediul rural se percepe 50% din taxa prevăzută pentru mediul
urban.
1.1. Autorizaţia de construire, reconstruire, precum şi orice alte lucrări,
indiferent de valoarea lor, efectuate la construcţii reprezentând monumente,
ansambluri istorice precum şi lucrările de amenajare a spaţiilor publice:
2% din valoarea autorizată a lucrării sau construcţiei, inclusiv instalaţiile
aferente acesteia.
Pentru construcţiile de locuinţe, taxele vor fi reduse cu 50%.
1.2. Autorizarea construcţiilor provizorii de şantier necesare execuţiei
lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea:
3% din valoarea autorizată a construcţiilor provizorii.
1.3. Autorizaţii de construcţie pentru organizare de tabere de corturi,
căsuţe sau rulote, campinguri:
2% din valoarea autorizată a lucrării/construcţiei.
1.4. Autorizarea construcţiilor pentru lucrări cu caracter provizoriu:
chioşcuri, tonete, cazino, spatii de expunere situate pe căile şi în spatiile
publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi panourilor de afişaj,
firmelor şi reclamelor:
pentru fiecare mp: 1,5 lei, dar nu mai puţin de 1 leu.
1.5. ♦ Autorizaţia de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi
amenajărilor pentru care s-a eliberat autorizaţia de la pct. b-a se taxează cu
50% din taxa plătită la autorizare.
1.6. ♦ Autorizaţiile pentru lucrări de racorduri şi branşamente la reţelele
publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică şi telefonie:
de fiecare instalaţie 1 leu.
1.7. Aviz de urbanism şi amenajarea teritoriului: 1,0 – 1,5 lei.
14
1.8. Certificat nomenclatură stradală şi adresă: 0,5 - 1,0 lei.
1.9. Taxe pentru eliberarea autorizaţiilor de orice fel cu excepţia celor
din domeniul construcţiilor, precum si viza anuală a acestora.
A. Autorizaţia de funcţionare pentru activităţi lucrative şi viza anuală a
acestora:
1. pentru meseriaşi şi cărăuşi 65 lei
2. pentru cazane de fabricat rachiu 130 lei
3. pentru liber-profesionişti 208 lei
4. pentru mori, prese de ulei 434 lei
5. pentru alte activităţi 65 lei
B. Autorizaţii sanitare eliberate persoanelor particulare: 34-50 lei.
♦ Alte lucrări:
1. copii heliografice de pe planuri cadastrale sau alte asemenea planuri,
deţinute de Consiliile locale, de fiecare mp de plan:
- la scara 1:500 2 lei
- la scara 1:1000 3 lei
- la scara 1:2000 4 lei
2. eliberarea sau viza anuală a autorizaţiilor ce dau dreptul de a executa
proiecte:3 lei
Valoarea autorizată a lucrărilor pentru care se percep taxe se stabileşte pe baza
celor declarate de solicitant în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie.
Cuantumul taxelor se stabileşte în limitele prevăzute de lege de către Consiliile
locale.
15
Cuantumul acestor taxe se stabileşte de către consiliile locale pe teritoriul
cărora se realizează publicitatea, afişajul sau reclama, cu limitele de mai sus.
Pentru firmele, reclamele, afişajele şi publicitatea realizate exclusiv într-o
limbă străină, taxele prevăzute se majorează de 5 ori.
In cazul reclamelor, publicităţii pentru ţigări, băuturi alcoolice pe bază de
contract scris, prin intermediul presei scrise, televiziunii sau prin alte mijloace,
trebuie să se plătească o taxă de 20% din valoarea contractului.
Taxa se varsă anticipat la bugetul local până la data de 10 a lunii următoare
celei în care taxa a devenit exigibilă.
In exercitarea atribuţiilor ce le revin în administrarea domeniului public si
privat al unităţilor administrativ-teritoriale, consiliile locale pot institui taxe pentru:
utilizarea temporară a locurilor publice;
deţinerea în proprietate şi folosinţă, după caz, de utilaje autorizate să
funcţioneze în scopul obţinerii de venit;
vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi
arheologie, precum şi alte taxe.
16
17
Tabelul nr. 8
S Pa Denumirea indicatorilor
Capitol ubcap. ragraf
TOTAL CHELTUIELI
21
02.01.30 generale economice si comerciale
Combustibili si energie
81.02
8 Energie termica
1.02.06
8 Alţi combustibili
1.02.07
8 Alte cheltuieli privind combustibili si
1.02.50 energia
Agricultura, silvicultura,
83.02 piscicultura si vanatoare
8 Agricultura
3.02.03
83. Protecţia plantelor si
02.03.03 carantina fitosanitara
83. Alte cheltuieli in domeniul
02.03.30 agriculturii
Transporturi
84.02
8 Transport rutier
4.02.03
84. Drumuri si poduri
02.03.01
84. Transport in comun
02.03.02
84. Străzi
02.03.03
8 Transport aerian
4.02.06
84. Aviaţia civila
02.06.02
8 Alte cheltuieli in domeniul
4.02.50 transporturilor
Alte cheltuieli economice
87.02
8 Fondul Roman de Dezvoltare Sociala
7.02.01
8 Zone libere
7.02.03
8 Turism
7.02.04
8 Proiecte de dezvoltare
7.02.05 multifuncţionale
8 Alte acţiuni economice
7.02.50
PARTEA a II a :
Studiu de caz : Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor
operaţiuni legate de execuţia bugetului la Consiliul Local Agapia
Principalele operaţiuni legate de finanţarea instituţiilor publice, din sursele bugetului local
au în vedere trei mari categorii de evenimente şi anume ;
Deschiderea finanţării ;
Finanţarea propriu zisă
Închiderea conturilor şi stabilirea rezultatului patrimonial.
I. Deschiderea finanţării ;
23
Primăria Comunei Agapia Nr.55/05.01.2007
DISPOZIŢIE BUGETARĂ
DISPOZIŢIE BUGETARĂ
Privind deschiderea creditelor
24
Primaria AGAPIA
Nr.______din _______
Către ,
Vă comunicăm că pentru luna Ianuarie 2007 se deschid credite pentru bugetul local,din
contul Primariei Agapia în sumă de 239.850 lei
Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont
24.51.02 24.55.02 24.56.02 24.65.02 24.65.02 24.67.02 24.68.02 24.70.02 cap.
Nr. EXPLICAŢII Sc.Agapia Seminar 24.84.0
crt. 2
36.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 52.570 12.910
01. Cheltuieli curente 36.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 10.910 12.910
10. Cheltuieli de personal 26.000 65.950 35.450 1.080
18.410
20 Cheltuieli materiale 10.000 5.000 3.300 1.500 10.910 12.9
10
30. Dobanzi 7.500
40. Subventie
51. Transferuri intre
unitati ale adm.publice
55. Alte transferuri
57. Asistenta sociala
59. Alte cheltuieli
70. Cheltuieli de capital 41.660
71. Active nefinanciare 41.660
72. Active financiare
81. Rambursari de credite
TOTAL 36.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 52.750 12.910
25
credit 8068 109.700 lei
3. Înregistrarea creanţelor bugetului local pentru veniturile stabilite prin declaraţia fiscală a
contribuabililor pentru anul 2007.
464.2 = % 240.688
26
Creanţe buget local 734.01 17.229
Anul curent imp.clădiri P.Fizice
734.02 41.241
imp.clădiri P.Juridice
734.03 31.691
imp.teren P.fizice
734.04 5.566
imp.teren P.Juridice
734.06 10.600
imp.teren extravilan
734.05 19.188
Taxa judiciară de timbru
7356.1 11.362
Taxa mijl.transport P.Fizice
7356.2 8.212
Taxa mijl.transport P.juridice
739 59.957
Alte impozite şi taxe
7512.1 3.819
Taxa extrajudiciară de timbru
7512.2 100
Alte venituri şi taxe administrative
7513 21.075
Amenzi circulaţie
750 10.648
Venituri din concesiuni
4. Înregistrarea majorărilor creanţelor bugetului local cu dobânzi şi penalităţi de întârziere.
464.2 = % 1.707,50
Creanţe buget local 734.01 20,60
Anul curent imp.clădiri P.Fizice
734.02 122,00
imp.clădiri P.Juridice
734.03 47,50
imp.teren P.fizice
7356.1 20,20
Taxa mijl.transport P.Fizice
7512.1 285,00
Taxa extrajudiciară de timbru
7513 1.017,00
Amenzi circulaţie
739 193,00
Alte impozite şi taxe
734.06 2,20
imp.teren extravilan
5. Încasat prin Trezorerie venituri prelevate de la Bugetul de stat
5211.13 = 7352.1 128.750
Disponibil al Sume defalcate din TVA
bugetului local pt.chelt descentraliz
5211.14 = 7352.2 91.583
Sume defalcate din TVA
pt.echilibrarea bugetelor
6. Se încasează creanţe ale bugetului local
27
5311 = % 3.563,50
464.1 395,90
Creanţe bug.local (rămăşiţa)
464.2 3.167,60
Creanţe curente bug.local
28
După parcurgerea primelor trei faze ale execuţiei bugetare (angajare, lichidare,
ordonanţare) se efectuează plata furnizorului – faza finală a execuţiei bugetare prin care
instituţia stinge obligaţia faţă de terţi.
401 = 562 3400 lei
29
11. Operaţiuni specifice privind constituirea şi înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de personal
.
Ştatul de salarii este documentul specific care serveşte pentru calcului drepturilor
băneşti cuvenite salariaţilor şi a contribuţiei angajatorului şi angajaţilor la : Bugetul de Stat,
Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul asigurărilor de sănătate, Bugetul asigurărilor de
şomaj.
Exemplu : La capitolul 51.02 – Autorităţi publice legislative şi executive, în luna ianuarie
2007 – pe baza ştatului de salarii şi a centralizatorului se înregistrează următoarele cheltuieli
de personal ;
o Salarii brute acordate salariaţilor = 23.150 lei din care ;
- salarii încadrare = 13.304 lei
- spor de vechime = 2.119 lei
- spor viza CFP = 192 lei
- spor urbanism 15% = 158 lei
- salarii de merit = 207 lei
- alte sporuri = 3.503 lei
- ore suplimentare = 2.756 lei
- premii = 917 lei
30
Salariale creanţe salariale
Se înregistrează plata salariilor nete, prin alimentare CARD-uri în valoare de 16.077 lei.
421 = 7702 16.077 lei
Personal salarii datorate Finanţare de la bugetul local
Se înregistrează achitarea obligaţiilor către BASS, BASSănătate, BASŞomaj, pe destinaţii ;
% = 7702 12.987 lei
4311 3.805 lei
contrib.angajator la asig.sociale finanţare de la buget local
4371 408 lei
contrib.angajator la asig.şomaj
4313 1.389 lei
contrib.angajator la asig.sănătate
4315 82 lei
contrib.angataor pt.fond risc
4317 173 lei
contrib.angajator la FNUASS
438 51 lei
contrib.angajator la const.fd.garantare
creanţe salariale
4312 1.937 lei
9,5% CAS asiguraţi
4314 1.508 lei
6,5% contrib.sănătate asiguraţi
4372 203 lei
1% şomaj asiguraţi
444 2.539 lei
Impozit salarii
427.1 460 lei
Rate CAR
427.2 432 lei
Rate credit
32
Ridicat numerar din cont pentru plată deplasări (conf.CEC 524825/registru casă
15/19.01.2007.)
581 = 7702 145 lei
Viramente interne finanţare din buget local
5311 = 581 145 lei
Casa în lei viramente interne
614 = 5311 145 lei
Cheltuieli cu deplasări, casa în lei
detaşări,transferări
Se înregistrează cheltuieli operaţionale privind amortizarea imobilizărilor corporale, ce
aparţin domeniului privat al unităţii administrativ teritoriale.
6811 = 281 12.500 lei
Chelt.operaţionale amortizări privind
Privind amortizările activele fixe
33
Taxa judiciară de timbru
7356.1 11.382,00
Taxa mijl.transport P.Fizice
7356.2 8.212,00
Taxa mijl.transport P.juridice
739 60.150,00
Alte impozite şi taxe
7512.1 4.104,00
Taxa extrajudiciară de timbru
7512.2 100,00
Alte venituri şi taxe administrative
7513 22.092,00
Amenzi circulaţie
750 10.648,00
Venituri din concesiuni
7352.1 128.750,00
Sume defalcate din TVA
pt.chelt descentraliz
7352.2 91.583,00
Sume defalcate din TVA
pt.echilibrarea bugetelor
731.1 20.671,66
cote defalcate din impozit
731.2 58.548,00
Sume alocate de C.Judetean
Contul 121.01.02 „Rezultatul patrimonial obţinut din activitatea proprie - bugetul local ”.
Acest rezultat include drepturi constatate şi obligaţii neachitate în cursul exerciţiului bugetar şi
poate fi:
Înregistrarea cronologică:
REGISTRU JURNAL
35
TOTAL DE REPORTAT
REGISTRU JURNAL
36
TOTAL DE REPORTAT
REGISTRU JURNAL
37
TOTAL DE REPORTAT
REGISTRU JURNAL
38
TOTAL DE REPORTAT
Înregistrarea sistematică:
D C D C
D C D C
D C D C
39
D C D C
D C D C
D C D C
D C D C
D C D C
40
D C D C
D C D C
D C D C
D C D C
41
PARTEA a IV a : BALANTA CONTURILOR SINTETICE CU 4 serii de egalități.
42
Balanţa de verificare la ___________________
TOTAL
TEMA DE CONTROL MONOGRAFIE CONTABILA
44
Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile
necurente.
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-
teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea
tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca
diferenţă între active şi datorii.
45
- prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive
- drepturi constatate
- încasări realizate
- drepturi constatate de încasat
b) informaţii privind cheltuielile:
- credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive
- angajamente bugetare
- angajamente legale
- plăţi efectuate
- angajamente legale de plătit.
- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse)
c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţiconfirmate
Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele
debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din
conturile deschise în trezorerie sau la bănci, după caz.
46