ANALIZA UTILIZĂRII

VENITURILOR UNEI
COMPONENTE DIN
SISTEMUL BUGETAR –
BUGETUL LOCAL
ROMÂNIA

Student:
Bugetele locale constitue partea principală a finanţelor publice locale, acestea reflectând
raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării acţiunilor
social culturale, economice şi de altă natură din competenţa autorităţilor administraţiei
publice locale. Acestea asigură dimensionarea cheltuielilor în raport cu veniturile,
fundamentarea resurselor financiare, stimularea iniţiativei locale, afirmarea autonomiei locale
şi exercitarea controlului asupra utilizării fondurilor locale. Bugetul local constitue
instrumentul principal al autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce privește
selectarea priorităţilor de finanţare din strategiile de dezvoltare economică și socială ale
localităţilor. În procesul elaborării şi adoptării bugetului local sunt fundamentate prioritățile
de finanțare și opțiunile privitoare la acțiunile sociale și culturale, economice, și de asemenea,
cele care vizeză serviciile publice ce urmează să fie fințat din bugetul local. Bugetul local
constituie instrumentul principal principal de asigurare a autonomiei decizionale a
autorităţilor administraţiei publice locale, de valorificare eficientă a resurselor locale şi de
îmbunătăţire a utilizării fondurilor locale.
Bugetele locale reprezintă o componentă distinctă şi autonomă în cadrul bugetului consolidat,
care are o serie de raporturi cu bugetul administraţiei centrale de stat prin sumele defalcate şi
transferurile de care beneficiază autorităţile administraţiei publice locale. Bugetele locale ca
parte principală constitutivă a finanţelor localesubliniază cerinţele de resurse financiare ce
sunt necesare pentrurealizarea acţiunilor sociale culturale, economice, serviciilor publice şi
dezvoltare din competenţa autorităţilor administraţiei publice și pentru modul prin care sunt
procurate resursele financiare din cursul unui exerciţiu financiar. Având în vedere modul prin
care este exercitată puterea şi de împărţirea administrativ teritorială, bugetele locale sunt
constituite din bugetele judeţelor,municipiilor,oraşelor şi bugetele comunelor. În acord cu
prevederile Legii finanţelor publice locale, în fiecare comună, oraş, municipiu, sector al
municipiului Bucureşti, judeţ şi municipiul Bucureşti se elaborează şi administrează buget în
condiţii de autonomie. Prin aşezarea autonomiei locale la baza organizării şi funcţionării
organelor administraţiei publice locale, între bugetele unităţilor administrativ teritoriale sunt
relaţii de interconexiune, prin care se redistribuie resursele băneşti în vederea satisfacerii
cerinţelor colective. Veniturile se repartizează pe bugete locale în funcţie de anumite criterii:
veniturile care provin de la agenţii economici se încasează în bugetul unităţii administrativ
teritoriale care îi coordonează;veniturile de la instituţiile şi serviciile publice finanţate integral
sau parţial din bugetele locale se virează la bugetul din care se finanţează instituţiile şi
serviciile respective; impozitele şi taxele locale se înscriu bugetele unităţilor administrativ
teritoriale, în funcţie de domiciliul contribuabilului sau pe baza locului unde se află bunurile
impozabile sau taxabile. Veniturile bugetelor locale se constituie din impozit pe profit, alte
impozite directe, impozite şi taxe de la populaţie, venituri nefiscale şi alte venituri cu
destinaţie specială. Cheltuielile ce se finanţează prin bugetele locale depind de atribuţiile
autorităţilor administraţiei publice locale, de coordonarea agenţilor economici şi a instituţiilor
publice. Din bugetele comunelor, oraşelor şi municipiilor se finanţează învăţământul
preuniversitar, acţiunile de cultură şi religie, asistenţa socială, ajutoare, serviciile de
dezvoltare publică, transporturi, agricultură şi alte acţiuni sociale. Prin bugetele judeţelor se
asigură fonduri pentru acţiunile de cultură şi religie, asistenţă socială, ajutoare şi
indemnizaţii, servicii de dezvoltare publică, transporturi şi alte acţiuni sociale. Finanţele
instituţiilor publice locale şi serviciilor publice reprezintă o altă componentă a finanţelor
publice locale care reflectă resursele băneşti ce se mobilizează şi utilizează direct de către
acestea. Instituţiile şi serviciile publice locale se deosebesc prin faptul că unele se finanţează
integral din bugetele locale, altele se 8 finanţează parţial din bugetele locale şi din alte
venituri proprii şi altele se finanţează integral din venituri proprii. Veniturile proprii ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes local pot proveni din taxe, chirii, tarife pentru
manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, studii, proiecte, valorificări
de produse din activităţi proprii, prestaţii editoriale. Instituţiile şi serviciile publice locale mai
pot utiliza în vederea desfăşurării activităţii lor mijloace materiale şi resurse băneşti primite
de la persoane fizice şi juridice sub formă de donaţii şi sponsorizări. Veniturile şi cheltuielile
cuprinse în bugetele locale, în bugetele instituţiilor si serviciilor publice locale, din bugetele
acţiunilor finanţate din venituri în afara bugetului local se grupează, după criteriile unitare
aprobate prin clasificaţie bugetară. Sfera finanţelor locale s-a lărgit pe măsura descentralizării
acţiunilor şi serviciilor publice care implică resurse băneşti mai mari ce se administrează de
către autorităţile administraţiei publice locale. Finanţele locale au înregistrat mutaţii
cantitative şi calitative pe planul resurselor băneşti ce se mobilizează la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale şi al serviciilor publice locale. Finanţele locale exercită influenţă
însemnată asupra satisfacerii unor cerinţe de servicii publice ale locuitorilor.
Proiectarea şi adoptarea bugetelor locale Există două nivele în construcţia bugetelor locale. Unul
dintre ele se referă la veniturile şi cheltuielile realizate pe plan local, iar celălalt la ceea ce se primeşte
de la nivel central. Întregul buget local (şi venituri proprii şi venituri primite de la nivel central)
parcurge traseul proiectării şi adoptării trecând prin autoritatea centrală, în speţă Ministerul de
Finanţe. Cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele adiţionale la unele
venituri ale bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat formează
venituri ale bugetelor locale şi, în consecinţă, sunt cuprinse ca atare în bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale. În stabilirea, aprobarea şi distribuirea acestora sunt implicate atât autorităţile
administraţiei publice locale cât şi cele ale administraţiei centrale, competenţele lor în materie fiind
stabilite prin lege. Procedura bugetară privitoare la aceste venituri se întinde pe parcursul a mai multe
luni, debutând prin elaborarea proiectelor de bugete locale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale
de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucureşti, primarul
general al Municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene (ordonatorii principali de credite
ai bugetelor locale).
Până la data de 15 mai a fiecărui an, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale menţionaţi au
obligaţia de a prezenta proiectul de buget pentru unitatea administrativ-teritorială din subordine la
direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a judeţului de care aparţin. În
cazul în care se solicită majorări ale transferurilor, cotelor şi sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru anul următor, faţă de anul în curs, consiliile locale şi consiliile judeţene au
obligaţia de a comunica Ministerului Finanţelor Publice propunerile în acest sens, cu precizarea
cauzelor şi fundamentărilor care le determină, până la data de 1 mai. Proiectele bugetelor sunt însoţite
de note de fundamentare menite în principal să justifice pretenţiile financiare ale autorităţilor locale.
În perioada 15 mai - 1 iunie, direcţiile generale ale finanţelor publice şi de la nivel judeţean
centralizează proiectele de bugete locale primite şi care cuprind propunerile de cote şi sume defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat şi propunerile de transferuri cu destinaţie specială, şi depun la
Ministerul Finanţelor Publice situaţia acestora pe ansamblul judeţelor/Municipiului Bucureşti, pentru
corelarea cu proiectul bugetului de stat. Proiectele de buget pe ansamblul judeţelor/ municipiului
Bucureşti se prezintă Ministerului Finanţelor Publice însoţite de situaţia unităţilor administrativ-
teritoriale componente la care se propun cote, sume defalcate şi transferuri precum şi de note de
fundamentare a necesităţii, oportunităţii, eficienţei şi eficacităţii acestora.
Ministerul Finanţelor Publice examinează propunerile de sume defalcate şi de transferuri cu destinaţie
specială cuprinse în proiectele de bugete locale pe ansamblul fiecărui judeţ/Municipiului Bucureşti şi,
având situaţia generală a veniturilor şi cheltuielilor previzionate pentru bugetul de stat, stabileşte, cu
acordul Guvernului, limitele acestor sume, precum şi criteriile de repartizare a acestora pe unităţi
administrativ-teritoriale. Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia ca până la data de 1 iulie să
comunice direcţiilor generale ale finanţelor publice şi ale controlului financiar de stat limitele maxime
pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile cu destinaţie
specială, precum şi criteriile de repartizare a acestora. În plus judeţele primesc o nota de fundamentare
a deciziei luate de minister.
Direcţiile generale ale finanţelor publice şi transmit limitele sumelor defalcate şi transferurilor cu
destinaţie specială consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, urmând ca
acestea să informeze ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale asupra limitelor în discuţie.
Până la data de 20 iulie, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale elaborează şi depun la
direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat noile propuneri pentru
proiectele de bugete locale, întocmite cu luarea în considerare a limitelor maxime de sume defalcate şi
transferuri cu destinaţie specială stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.
Urmează o nouă centralizarea a proiectelor de bugete locale pe ansamblul judeţelor/Municipiului
Bucureşti, centralizare care se realizează de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi
controlului financiar de stat şi se transmite de către acestea la Ministerul Finanţelor Publice până la
data de 1 august a fiecărui an.
Ministerului Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ministerelor şi ale celorlalte
autorităţi ale administraţiei publice centrale cu bugete proprii, a proiectelor bugetelor locale pe
ansamblul judeţelor/Municipiului Bucureşti şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectul bugetului de
stat, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi proiectele fondurilor speciale, pe care le depune
la Guvern, până la data de 25 septembrie, însoţite de proiectele legilor bugetare.
Parlamentul aprobă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale.
Cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie
specială, evidenţiate pe judeţe/municipiul Bucureşti, se cuprind în anexe la bugetul de stat. Din
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate prin legea bugetului de stat, o cotă
de până la 25% se alocă bugetului propriu al judeţelor (limta maximă a acestei cote se stabileşte tot
prin legea bugetului de stat), diferenţa până la suma totală aprobată pentru fiecare judeţ revenind
comunelor, oraşelor şi muncipiilor din respectivul judeţ.
Repartizarea efectivă a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe comune, oraşe şi
municipii se realizează de fiecare consiliul judeţean, prin hotărâre, cu prioritate acelor unităţi
adminitrativ-teritoriale care înregistrează venituri proprii insuficiente, după consultarea primarilor şi
cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiilor finanţelor publice, în funcţie de criteriile de repartizare
aprobate prin legea bugetului de stat.
În termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat (care are loc la data
publicării ei în Monitorul oficial al României, Partea I), ordonatorii principali de credite ai bugetelor
locale prezintă proiectele de bugete locale spre aprobare consiliilor locale, consiliilor judeţene şi
Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Proiectul de buget local se publică în presa locală sau
se afişează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus aprobării consiliului local,
judeţean şi Consiliului General al Municipiul Bucureşti. Proiectul bugetului local va fi însoţit de
raportul primarului, al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului general al municipiului
Bucureşti, după caz, precum şi de eventualele contestaţii depuse de locuitori, în termenul de 15 zile de
la publicarea/ afişarea proiectului. Consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Muncipiului
Bucureşti se pronunţă asupra contestaţiilor, după care adoptă proiectul bugetului local.
Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcţie de
termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor,
şi se aprobă, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferuri de la
acest buget, de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a
legii bugetului de stat. Aprobarea pentru aceste sume se face pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor locale, transmise la Ministerul Finanţelor Publice de către direcţiile
generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat.
Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale, judeţene şi de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, după caz, direcţiile generale ale finanţelor publice întocmesc şi transmit Ministerului
Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ/Municipiului Bucureşti, cu repartizarea pe
trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui judeţ/Municipiului Bucureşti pe
comune, oraşe, municipii/ sectoare ale Municipiului Bucureşti. Bugetele locale cuprind două capitole
principale: veniturile şi cheltuielile localităţilor. In acest studiu cercetarea s-a axat asupra veniturilor
urmând ca tema cheltuielilor locale să fie aprofundată într-un material ulterior. Veniturile bugetelor
locale Bugetele locale se constituie în principal din venituri realizate pe plan local şi venituri primite
de la nivel central. În afară de acestea o altă sursă importantă care poate creşte venitul realizat pe plan
local o reprezintă împrumuturile. 1. Veniturile proprii Veniturile proprii sunt veniturile pe care
autorităţile le realizează pe plan local. Nivelul şi sursele acestor venituri sunt controlate, decise de
către autorităţile locale, în limitele legale prevăzute. În România principalele acte normative care
reglementează veniturile proprii sunt Legea finanţelor publice locale şi Legea privind impozitele şi
taxele locale. Un alt aspect care defineşte veniturile proprii este acela că autorităţile

Sursa:ghid analiza buget local

locale au în general libertate în privinţa modului în care sunt cheltuite. Se poate afirma că gradul de
autonomie locală a unei comunităţi depinde în mare măsură de ponderea veniturilor realizate pe plan
local în raport cu alte resurse de venituri ale bugetelor locale. Ideal ar fi ca veniturile proprii să poată
acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor locale. Pentru aceasta însă competenţele
autorităţilor locale trebuie corelate cu veniturile bugetelor locale. În realitate acest lucru se întâmplă
foarte rar. În România ponderea veniturilor proprii în cadrul veniturilor la bugetele locale a crescut în
ultimii ani, în primul rând ca urmare a modificărilor survenite în domeniul legislaţiei care au permis
descentralizarea mai multor surse de venituri. Astfel, în 1995 veniturile realizate pe plan local
reprezentau 28% din totalul veniturilor bugetelor locale şi au scăzut în anii 1996 (22,61%), 1997
(18,95%), înregistrând o uşoară creştere în 1998 (24,73%) - anul apariţiei noii legi a finanţelor publice
locale. În 1999, se fac simţite din plin efectele noii legi, ponderea veniturilor proprii crescând la
44,58%. În decursul anului 2000 există o uşoară scădere (36, 28%). Sistemul de impozitare locală a
suferit şi el unele modificări, situaţia îmbunătăţinduse în general. Dacă în primii ani, de după
adoptarea Legii taxelor şi impozitelor locale (1994), acestea erau reduse din punctul de vedere al
nivelului şi frecvenţei.
De fapt, scopul principal al unui buget local din punct de vedere funcțional este să finanțeze serviciile
publice. Aceste servicii sunt educația, sănătatea, infrastructura publică (drumuri, iluminat stradal,
poduri etc.), care, de obicei, nu sunt produse de agenții economici privați. Bugetul local este doar o
verigă într-un sistem mai complex de bugete, care formează Bugetul Public Național (BPN). Bugetele
care formează BPN sunt – Bugetul de Stat, Bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii și îndemnizații
sociale), Bugetul asigurării obligatorii de asistență medicală și Bugetele unităților administrativ-
teritoriale.
INDICATORI CHEIE PENTRU ANALIZA BUGETULUI LOCAL
Cheltuielile bugetare (termeni nominali și reali)-Aceștia indică cheltuielile bugetare realizate sau care
sunt planificate în bugetul local.Sunt analizate pe o perioadă de câțiva ani și au scopul de a observa
tendința de creștere sau de descreștere. Este foarte importantă analiza dintr-o perspectivă mai
îndelungată de timp deorece cifrele înregistarte într-un singur an pot fi afectate de diverși factori.
STUDIU DE CAZ-BUGETUL LOCAL MUNICIPIUL ROMAN
Alături de resursele umane, materiale şi procedurile operaţionale de lucru, resursele
financiare/bugetare reprezintă unul dintre pilonii principali ai bunei funcţionări a autorităţii publice
locale din Municipiul Roman.Bugetul local se formează din totalitatea veniturilor ce urmează a fi
încasate şi cheltuielilor efectuate de către instituţia publică locală.
• Veniturile înscrise în bugetul local sunt clasificate pe mai multe categorii după cum urmează:
· Impozitul pe profit de la regiile autonome în subordinea autorităţilor publice locale
· Impozitele şi taxele de la populaţie
· Alte impozite directe
· Impozitul pe spectacole
· Alte impozite indirecte
· Vărsăminte de la instituţiile publice
· Diverse venituri
· Venituri din capital
Sursele de finanţare ale cheltuielilor prevăzute în buget provin de la colectarea veniturilor de la
populaţie şi de la agenţii economici.Resursele, indiferent de natura lor, sunt limitate. Buna lor
gestionare depinde de calitatea activităţii de management din cadrul instituţiei publice, care este
responsabilă de asigurarea unui proces cât se poate de eficient de utilizare a resurselor, în vederea
îndeplinirii obiectivelor stabilite.
la nivelul Municipiului Roman, în anul 2018 s-a înregistrat un deficit bugetar cheltuielile realizate
fiind mai mari decât cele previzionate şi depăşind veniturile totale. Începând cu anul 2019, trendul
este unul ascendent, veniturile totale fiind mai mari decât cheltuielile totale previzionate şi realizate,
obţinându-se, astfel, un excedent bugetar. Se aprobă utilizarea excedentului bugetului local al anului
2019 în sumă de 2.962 mii lei pentru finanțarea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare a bugetului local
pe anul 2020. Anul 2020 a păstrat acelaşi trend ascendent.
Sursă:site-ul primăriei Municipiului Roman

Totalul veniturilor înregistrate la nivelul bugetului local este format din veniturile curente, venituri din
capital, subvenții.La rândul lor, veniturile curente sunt constituite din venituri fiscale și nefiscale.
Sursa:site-ul primăriei municipiului Roman
Din graficul anterior se poate identifica existența deficitului înregistrat în anul 2018 pe fondul unui
ușor dezechilibru cauzat de factori ca: lipsa unei predictibilități corecte, anumite situații excepționale,
dar și închiderea unei importante fabrici de la nivelul municipiului, ceea ce a determinat reducerea
economiei. Situația în anii 2019-2020 este mai îmbucurătoare, înregistrându-se un excedent datorat de
creșterea implicației în domeniul afcerilor locale, încurajarea industriei (deschiderea unei fabrici cu
piese auto) constituind noi locuri de muncă.

Sursele de venituri curente nefiscale la bugetul local în 2020

Sursa:site-ul primăriei municipiului Roman
În ceea ce priveşte gradul de realizate a veniturilor şi a indicatorilor financiari, situaţiile pentru anii
fiscali 2018, 2019 şi 2020, putem identifica un grad mic de îndatorare ceea ce corespunde cu o bună
gestionare a bugetului local.

Municipiul Roman beneficiază de o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte capacitatea de

asigurare a unor surse de finanţare suplimentare pentru proiecte de investiţii, sub forma unor
împrumuturi. În cadrul execuţiei bugetului local la 2019, gradul de îndatorare al UAT
Municipiul Roman era de 6.35%, iar la 2018 acesta reprezenta 9.32%
Factorii ce impactează venitul regăsit în bugetul local
Factori de influenţa politici identificaţi
Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Aşadar,
Municipiul Roman nu-şi poate aproba proiectul de buget până nu este aprobat bugetul
naţional, care decide suma ce îi revine. Deşi la o primă vedere, bugetul naţional poate fi un
factor economic, el este influenţat de convingerile partidului aflat la guvernare, de programul
de guvernare, dar şi de oamenii politici. În plus, Bugetul naţional se intersectează cu politicul,
fiind supus aprobării de către Parlament.
Schimbări politice generate de alegerile de la nivel local şi central pot influenţa structura de
organizare din cadrul Primăriei, introducerea de noi directive la nivel de primărie, stabilirea
de noi priorităţi de investiţii, modificarea reglementărilor la nivelul domeniului public,
abandonarea sau actualizarea unor documente
Oportunităţi de accesare fonduri europene nerambursabile Necorelarea planificării strategice
pe termen mediu şi lung cu resursele financiare poate conduce la apariţia unor probleme cu
impact major asupra comunităţii.
Factori economici Principalii factori economici ce pot influenţa demersurile instituţiilor
publice sunt situaţia curentă în economie (criză, inflaţie etc.), ratele dobânzilor.
Criză economică Recenta intensificare a pandemiei de coronavirus (COVID-19) a deteriorat
perspectivele pe termen scurt ale activităţii economice. În acest sens, veniturile de la nivelul
UAT Municipiul Roman ar putea înregistra scăderi din cauza falimentarii unor operatori
economici, iar cheltuielile ar putea creşte pe fondul dotărilor unităţilor medicale, creşterea
şomajului. Creşterea inflaţiei Scăderea puterii de cumpărare, având impact direct asupra
bugetului local.
Scăderea populaţiei şi migrarea acesteia către alte centre urbane europene implică o
necesitate de adaptare atât a documentelor strategice existente, cât şi dezvoltarea unor noi
obiective orientate către nouă structură socio-demografică, raportate la un buget local mai
scăzut ca urmare a scăderii veniturilor, precum şi la o posibilă reducere a investiţiilor şi a
forţei de muncă.
Factori sociali
Scăderea populaţiei municipiului cauzată de o rată scăzută a natalităţii şi de migrarea
populaţiei
îmbătrânirea populaţiei
Implicarea redusă a cetăţenilor la viaţa publică a municipiului şi participarea redusă în cadrul
proceselor decizionale-lipsa unei imagini de ansamblu asupra necesitaţilor cetăţenilor.
Bibliografie:
• Constituția României
• Codul fiscal
• Ghid de analiza a bugetului local, 2017
• www.primariaroman.ro