ÎNTREBĂRI TEST

1. Ce aspecte s-au modificat în structura resurselor fnanciare locale prin reglementările din 1903?
Prin reglementările din anul 1903 s-a modificat structura resurselor financiare locale, astfel:
• s-au suprimat barierele vamale între comune;
• s-au desființat accizele fără productivitate și randament;
• accizele se percepeau la locul de producție pentru obiectele fabricate în țară și la vamă pentru
cele importate;
• s-a creat un fond comun pe seama accizelor și o zecime și jumătate adiționată la contribuțiile
directe ale statului
2. Ce aspecte s-au reglementat prin Legea maximului taxelor și contribuțiilor comunale din 1923?
Legea maximului taxelor și contribuțiilor comunale din 1923, reglementează dreptul comunelor de a
institui următoarele impozite și taxe cu aprobarea Ministerului de Interne:
• impozite asupra circulației mărfurilor;
• impozite somptuoare asupra obiectelor de lux;
• taxe pentru servicii prestate particularilor de către comună;
• taxe pentru folosința domeniului public al comunei.
3. Din ce erau constituite veniturile bugetelor locale în perioada socialistă?
Veniturile bugetelor locale în perioada socialistă erau formate din venituri proprii, venituri
atribuite și venituri de regularizare.
• Veniturile proprii proveneau din cote-părți ale beneficiilor întreprinderilor și organizațiilor
economice locale, impozite și taxe locale plătite de întreprinderi și populație.
• Veniturile atribuite erau reprezentate de impozite generale de stat ce se încasau în bugetele
locale.
• Veniturile de regularizare erau destinate echilibrării bugetelor locale, fiind formate din
cote defalcate din impozite pe veniturile populației, impozit pe spectacole și alte venituri.
4. Ce sunt finanțele publice locale?
Finanţele publice locale sunt o parte componentă a finanţelor publice alături de finanţele
publice ale administraţiei centrale de stat, care exprimă resurse băneşti la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor cerinţe colective reprezentate de învăţământ, cultură,
asistenţă socială, servicii publice, dezvoltare.
5. Enumerați și prezentați care sunt trăsăturile conținutului finanțelor publice locale.-------
Conţinutul finanţelor publice locale este reflectat de anumite trăsături:
a) Relaţiile economice prin care se mobilizează, repartizează şi utilizează resurse la nivel local
se exprimă în formă bănească.
Între raporturile economice prin care se mobilizează, repartizează şi utilizează resurse băneşti
şi procesele materiale sunt relaţii de interconexiune. Procesele materiale generează raporturi
economice exprimate în bani prin care se formează şi utilizează fonduri băneşti iar acestea la rândul
lor influenţează asupra fondurilor formate şi utilizate la nivel local;
b) Finanţele publice locale exprimă un transfer de valoare ce se manifestă între participanţii la
relaţiile economice prin care se constituie şi utilizează fonduri băneşti la nivel local.
Transferul de valoare exprimă un transfer de putere de cumpărare, deoarece participarea prin
impozite şi taxe contribuie la reducerea disponibilităţilor băneşti şi a puterii de cumpărare la unele
persoane şi la creşterea puterii de cumpărare la alte persoane;
c) Transferul de valoare se realizează, fără o contraprestaţie directă şi imediată, ceea ce
înseamnă că persoana de la care se face transferul de resurse băneşti la bugetul local nu primeşte un
echivalent în bunuri, servicii sau bani. Finanţele publice locale reflectă participarea persoanelor fizice
şi juridice sub formă de impozite şi taxe la formarea veniturilor bugetelor locale fără o contraprestaţie
directă şi imediată.
d) Transferul de valoare prin intermediul finanţelor locale urmăreşte satisfacerea unor cerinţe
colective cum sunt cele privind învăţământul, cultura, ocrotirea sănătăţii, asistenţa socială, servicii
publice şi dezvoltare.
6. Precizați patru diferențe dintre finanțele publice locale și finanțele publice centrale.
Finanţele publice locale se deosebesc de finanţele publice ale administraţiei centrale de stat
prin anumite trăsături:
1. fondurile băneşti se constituie şi utilizează la nivelul unităţilor administrativ teritoriale ale
unui stat;
2. formele de participare prin impozite şi taxe la constituirea fondurilor băneşti locale se
deosebesc prin materia impozabilă şi obiectele asupra cărora se aplică impozitele şi taxele
locale;
3. contribuabilii de impozite şi taxe locale pot fi persoanele fizice şi juridice prevăzute de legi
generale sau prin hotărâri ale organelor administraţiei publice locale;
4. fondurile băneşti ce se constituie şi utilizează la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, se
administrează de autorităţile administraţiei publice locale;

7. Precizați și prezentați care sunt funcțiile finanțelor publice locale.

funcţiile Finanţelor publice sunt funcţia de repartiţie şi funcţia de control.
Funcţia de repartiţie a finanţelor publice locale se manifestă prin constituirea fondurilor
băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale şi redistribuirea lor pentru satisfacerea unor
cerinţe collective.
Între cele două laturi ale funcţiei de repartiţie a finanţelor publice locale există raporturi de
interconexiune.
La constituirea fondurilor publice locale participă cu resurse toate sectoarele sociale: public,
privat, cooperatist, mixt, precum şi populaţia în proporţii diferite în raport cu capacitatea lor
financiară.

Funcţia de control a finanţelor publice locale urmăreşte modul în care se

1. mobilizează și formarea resursele băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale,
2. efectuarea cheltuielilor şi repartizarea
3. utilizarea resurselor băneşti în conformitate cu prevederile legale şi eficient.
8. Care sunt formele resurselor financiare mobilizate de la unitățile economice și de la
persoanele fizice? ----------
De la unităţile economice se mobilizează resurse sub următoarele forme:
impozit pe profit de la regiile autonome de subordonare locală,
vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de subordonare locală etc.
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
impozitul pe clădiri şi terenurile ocupate de clădiri şi alte construcţii,
impozitul asupra mijloacelor de transport,
impozitul pe spectacole,
taxe de timbru,
Din veniturile populaţiei se mobilizează resurse pe calea
impozitului pe clădirile şi terenurile ocupate de clădiri şi alte construcţii,
impozitului asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice,
taxelor de timbru,
a altor impozite şi taxe etc.

9. Prezentați relația dintre funcțiile finanțelor publice locale, cu sublinierea complementarității

rolurilor acestora.
Funcţia de control a finanţelor locale este strâns legată de funcţia de repartiţie, dar are o sferă
de cuprindere mult mai largă decât aceasta, deoarece vizează, pe lângă constituirea şi repartizarea
fondurilor locale, şi modul de utilizare a resurselor.
 Între cele două funcţii există raporturi de determinare, evidenţiind în prim plan faptul că
activitatea financiară ce concretizează funcţia de repartiţie oferă teren pentru executarea controlului.
Pe de altă parte, îndeplinirea funcţiei de control financiar favorizează manifestarea funcţiei de
repartiţie, inclusiv în sensul generării de noi procese de constituire sau distribuire de fonduri băneşti.
Controlul financiar se efectuează în mod necesar în faza repartiţiei. Aici el urmăreşte
provenienţa resurselor care alimentează fondurile financiare publice şi destinaţia pe care acestea o
capătă, nivelul Ia care ele se constituie, etc.
10. Ce sunt bugetele locale, cum se constituie acestea și ce informații reflectă?
Legea: documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile
unităţilor administrativ-teritoriale.
Ele se întocmesc de unităţile administrativ teritoriale în condiţii de autonomie şi reprezintă
instrumente de planificare şi conducere a activităţii financiare a acestora.
Bugetele locale reflectă
-cerinţele de resurse financiare necesare realizării acţiunilor sociale, culturale, economice,
serviciilor publice şi dezvoltare, precum şi
-modul de procurare a resurselor financiare din cursul unui exerciţiu financiar.
11. Prezentați cele trei perspective de interpretare ale conceptului de buget local.
Bugetul local poate fi interpretat în următoarele ipostaze:
a) un act juridic normativ în care se prevăd şi se aprobă prin hotãrâre a consiliului local sau
judeţean veniturile publice, adică sursele băneşti ale unităţilor administrative teritoriale şi destinaţia
veniturilor.
Privit ca act normativ bugetul public local este:
1. act de previziune care indică resursele băneşti ale unităţii administrativteritoriale sau ale
instituţiilor publice de interes local şi destinaţia acestora sub forma cheltuielilor.
2. un act de autorizare prin care puterea executivă (primarul/preşedintele consiliului
judeţean) este împuternicit de puterea deliberativă (consiliul local/judeţean) să cheltuiască
şi să perceapă veniturile potrivit prevederilor legale.
3. un act anual, respectiv anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile şi cheltuielile
bugetare
b) Bugetul public local este instrument de poIitică economică. Prin bugetul local se stabilesc,
pe baza unor opţiuni de ordin economic, politic, social, financiar atât veniturile, cât şi cheltuielile.
Veniturile reflectă politica fiscală propriu-zisă, iar cheltuielile reflectă opţiunile economice şi politice
ale consiliilor locale/judeţene.
c) Bugetul public local este un sistem de fluxuri financiare legate de formarea resurselor
financiare locale (impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri publice) — intrări, pe de o parte, şi de
repartizarea acestora, pe de altă parte — ieşiri.
12. Caracterizați bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii. -----
În aceste bugete sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice aflate
în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale care funcţionează doar pe baza veniturilor
proprii, care pot proveni din chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri
artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii
sau anexe, prestări de servicii etc.
Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea
acestora, se aprobă de către conducerea instituţiei publice respective cu avizul ordonatorului principal
de credite.
13. Caracterizați bugetele împrumuturilor interne și externe rambursabile și bugetele
fondurilor externe nerambursabile.
a) Bugetele împrumuturilor externe şi interne rambursabile contractate sau garantate de
autorităţile locale sunt documentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile
împrumuturilor interne sau externe a caror rambursare, dobânzi sau alte costuri se asigură din fonduri
publice locale sau judeţene. Bugetele împrumuturilor externe şi interne rambursabile contractate sau
garantate de autorităţile locale se cuprind în anexe la bugetele locale şi se aprobă odată cu acestea.
b) Bugetele fondurilor externe nerambursabile. În aceste documente sunt prevăzute şi aprobate
veniturile şi cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate. Bugetele împrumuturilor
externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele locale şi se aprobă odată cu aceste bugete.

14. Prezentați structura bugetelor locale din România. ------

Fig. nr. 2.3. Structura bugetelor locale în România

15. Definiți conceptul de autonomie financiară a instituțiilor publice.

Autonomia financiară constă în capacitatea autorităţilor locale de a avea un buget de venituri şi
cheltuieli propriu, distinct de cel al statului, în cadrul căruia veniturile proprii să poată acoperi
cheltuielile efectuate pentru satisfacerea cerinţelor colectivităţilor locale. Cu alte cuvinte, autonomia
financiară a instituțiilor publice reflecta independența financiară pe plan local.

16. Exemplificați și definiți trei indicatori sintetici calculați pentru măsurarea autonomiei
financiare a instituțiilor publice, prezentând și formula de calcul a acestora. ----
Pentru studierea autonomiei financiare locale utilizăm o serie de indicatori sintetici care
privesc veniturile şi cheltuielile bugetelor locale.
a)Capacitatea de autofinanţare a autorităţilor locale sau gradul de autonomie financiară (Ca
arată ponderea pe care veniturile proprii o au în ansamblul veniturilor bugetelor locale.

Cu cât ponderea veniturilor proprii în totalul surselor de venit la nivel local este mai mare, cu
atât unitatea administrativ-teritorială are libertatea de a cheltui aşa cum consideră astfel încât să
asigure acoperirea nevoilor publice, ceea ce se transpune într-o largă autonomie financiară.
b) Gradul de acoperire a cheltuielilor locale pe seama veniturilor proprii (Gvp/c) denotă
măsura în care cheltuielile totale ale bugetelor locale (Cht) sunt finanţate pe seama veniturilor
proprii (Vp)

Acest indicator trebuie să fie cât mai ridicat pentru ca unitatea administrativ-teritorială să
demonstreze autonomia financiară
 c) Coeficientul Hunter indică partea de cheltuieli efectuate din bugetele locale care sunt
finanţate din surse controlate de administraţia publică centrală, potrivit relaţiei:

Cu cât valoarea acestui coeficient este mai apropiată de 1, gradul de autonomie financiară este mai
ridicat.

17. Definiți conceptul de cheltuieli publice locale.

Cheltuielile din bugetele locale reflectă eforturile financiare realizate de organele
administraţiei publice locale pentru acoperirea cerinţelor sociale, culturale, economice, a serviciilor
de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din unităţile administrativteritoriale care sunt
în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

18. Dați minim 6 exemple de cheltuieli ale secțiunii de funcționare și minim 3 exemple de
cheltuieli ale secțiunii de dezvoltare. ----
• Cheltuielile secţiunii de funcţionare includ:
1. cheltuieli de personal;
2. bunuri şi servicii;
3. dobânzi;
4. subvenţii;
5. transferuri curente între unităţile administraţiei publice;
6. alte transferuri pentru cheltuieli curente;
7. asistenţă socială;
8. rambursări de credite;
9. alte cheltuieli;
10. împrumuturi pentru instituţii şi servicii publice locale sau activităţi finanţate integral din
venituri proprii.
• Cheltuielile secţiunii de dezvoltare cuprind:
1. cheltuieli de capital;
2. proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile de postaderare;
3. transferuri pentru cheltuieli de capital;
4. alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital.

19. Prezentați clasificarea cheltuielilor bugetelor locale după clasificația funcțională. ----
Cheltuielile care se prevăd în bugetele locale se grupează după clasificaţia funcţională astfel:
• Autorităţi publice şi acţiuni externe;
• Alte servicii publice generale;
• Dobânzi;
• Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei;
• Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• Învăţământ;
• Sănătate;
• Cultură, recreere şi religie;
• Asigurări şi asistenţă socială;
• Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică;
• Protecţia mediului;
• Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă;
• Combustibil şi energie;
• Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare;
• Transporturi;
• Alte acţiuni economice
20. Clasificați cheltuielile bugetelor locale după caracterul acțiunilor în care se concretizează
acestea.
După caracterul acţiunilor în care se concretizează cheltuielile bugetare locale, acestea sunt:
• Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, subvenţii, transferuri,
dobânzi;
• Cheltuieli de capital sau pentru investiţii;
• Operaţiuni financiare: împrumuturi acordate, rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi
comisioane la credite;
• Rezerve, excedent, deficit
21. Definiți conceptul de venituri publice locale.
Veniturile locale reprezintă totalitatea resurselor financiare pe care autorităţile locale le percep direct
şi/sau le primesc fie de la guvern, fie din alte surse, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin în
furnizarea serviciilor publice.
22. Dați minim 5 exemple de venituri ale secțiunii de funcționare și minim 3 exemple de venituri
ale secțiunii de dezvoltare. ----
• Veniturile secţiunii de funcţionare ale bugetelor locale cuprind:
1. venituri proprii, cu excepţia veniturilor din valorificarea unor bunuri;
2. venituri proprii ale instituţiilor publice locale finanţate integral sau parţial din venituri proprii;
3. subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente;
4. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor curente;
5. venituri din împrumuturi acordate instituţiilor şi serviciilor publice locale sau activităţilor
finanţate integral din venituri proprii;
• Veniturile secţiunii de dezvoltare a bugetelor locale includ:
1. sume rezultate din valorificarea unor bunuri;
2. subvenţii pentru cheltuieli de capital;
3. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de
capital;
4. sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi
prefinanţări.
23. Prezentați structura veniturilor încasate la nivelul bugetelor proprii ale județelor.
Veniturile care se prevăd şi încasează prin bugetele proprii ale judeţelor se structurează astfel:
Venituri proprii:
• Impozitul pe profit de la regiile autonome
• Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital;
• Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi;
• Venituri din proprietate;
• Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi;
• Amenzi, penalităţi, confiscări;
• Venituri din valorificarea unor bunuri.
B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
C. Donaţii şi sponsorizări
D. Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii
E. Operaţiuni financiare.

24. Definiți conceptul de proces bugetar local și enumerați etapele acestuia.

ansamblu de acţiuni şi activităţi din domeniu, care se derulează potrivit cu o anumită
succesiune prestabilită. Procesul bugetar local determină mutaţii în viaţa economică şi socială a
unităţilor administrativ teritoriale, deoarece acesta implică în primul rând încasarea veniturilor
bugetare pe baza cărora autorităţile locale asigură furnizarea de servicii publice la dispoziţia
cetăţenilor precum aprovizionarea cu apă, transportul în comun, salubritatea, iluminatul public,
prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia şi paza cetăţenilor, asistenţa sanitară. De asemenea, prin
execuţia cheltuielilor, administraţia publică locală creează şi menţine un climat local favorabil
cetăţenilor şi agenţilor economici locali
Etapele
1.Elaborarea,
2. aprobarea,
3.executarea bugetelor locale,
4. încheierea şi controlul
25. Definiți conceptul de principii bugetare și precizați rolul acestora în procesul elaborării și
execuției bugetelor publice
Principiile bugetare sunt o sinteză a experienţei practicii bugetare dar şi a cerinţelor şi
exigenţelor presupuse de procesul elaborării şi execuţiei oricărui buget.
Principiile bugetare au un rol primordial, întrucât elaborarea, aprobarea şi executarea
bugetelor locale sunt guvernate de aceste principii: Principiul universalităţii, Principiul transparenţei
şi publicităţii bugetului local, principiul unităţii, Principiul anualităţii, Principiul specializării
bugetare, Principiul echilibrării, Principiul solidarităţii, Principiul proporţionalităţii, Principiul
consultării și principiul autonomiei finacniare locale.
26. Prezentați principiul universalității.
Principiul universalităţii presupune înscrierea în buget a sumelor globale ale veniturilor şi
cheltuielilor publice
În buget
- veniturile trebuie să figureze cu sumele lor brute
- cheltuielile cu sumele lor totale,
astfel încât să se ofere posibilitatea puterii legislative locale (consiliul local sau consiliul judeţean) să
cunoască veniturile totale pe care unitatea administrativ - teritorială urmează să le încaseze precum
şi destinaţia pe care acestea o vor primi.
27. Definiți principiul transparenței și publicității bugetului local și prezentați care sunt
principalele mijloace de practicare a acestuia.
Potrivit acestui principiu propunerile de venituri şi de cheltuieli din bugetele locale trebuie să
fie aduse la cunoştinţa locuitorilor din unităţile administrativ teritoriale:
Se realizează prin:
• publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice şi afişarea la sediul autorităţii
administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a
acestuia;
• dezbaterea publică a proiectului de buget local cu prilejul aprobării acestuia, unde locatarii pot
depune contestații și sugestii care se vor lua în considerație la aprobarea bugetului;
• prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică.
28. Prezentați principiul transparenței și publicității bugetului local și exemplificați minim 4
categorii de informații și documente care trebuie făcute publice conform acestui principiu.
Potrivit acestui principiu propunerile de venituri şi de cheltuieli din bugetele locale trebuie să
fie aduse la cunoştinţa locuitorilor din unităţile administrativ teritoriale:
• prin publicare în presă sau
• afişare la sediu,
• pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale, care pot formula
contestaţii şi propuneri de care trebuie să se ţină seama la dezbaterea şi aprobarea
bugetului local.
Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să publice pe paginile de internet ale
unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale următoarele documente şi informaţii:
a) proiectele bugetelor locale supuse consultării publice, inclusiv anexele acestora, în maximum
două zile lucrătoare de la supunerea spre consultare publică; 2
b) bugetele locale aprobate, inclusiv anexele acestora, în maximum 5 zile lucrătoare de la aprobare;
c) indicatorii cu privire la execuția bugetelor locale comunicați de Ministeru Finanțelor publice
in maxim 5 zile lucratoare de la primire;
d) programul de investiţii publice al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în maximum 5
zile lucrătoare de la aprobare.
29. Prezentați principiul unității bugetare.
Acest principiu necesită existenţa unui buget local unic, în care se reflectă toate veniturile
prevăzute şi cheltuielile aprobate ale unei unităţi administrativ teritoriale.
Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale. Se interzice reţinerea şi utilizarea
de venituri în regim extrabugetar precum şi constituirea de fonduri publice locale în afara
bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.
Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale stipulează şi principiul unităţii monetare
constând în faptul că toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională.
30. Prezentați principiul anualității bugetare.
Pe baza principiului anualităţii se delimitează perioada pentru care se elaborează şi execută
bugetele locale. Exerciţiul bugetar este anual şi coincide cu anul calendaristic şi se încheie pe baza
normelor stabilite de Ministerul Finanţelor.
Execuţia bugetară anuală care se încheie la 31 decembrie, presupune că orice venit neîncasat
şi orice cheltuială neefectuată până la data de 31 decembrie se efectuează în contul bugetului pe anul
următor. Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate.
Motivaţia acestui principiu rezidă în faptul că intervalul de un an prezintă avantajul unei
perioade pentru care predicţiile (propunerile de venituri şi cheltuieli) au o şansă bună de realizare şi
evită prelungirea urmăririi şi controlului pe un interval prea mare (cum ar fi 2-3 ani sau mai mult).
31. Prezentați principiul specializării bugetare.
presupune ca mişcarea veniturilor şi a cheltuielilor în bugetele locale, aprobarea, urmărirea
execuţiei precum şi în cadrul instituţiilor publice locale să se efectueze pe baza clasificaţiei bugetară
care se elaborează de Ministerul Finanţelor.
Pe baza clasificaţiei veniturilor şi a cheltuielilor din bugetele locale se asigură
administrarea resurselor financiare locale,
respectarea disciplinei financiare şi
urmărirea utilizării resurselor din bugetele locale.
Clasificaţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor din bugetele locale şi din cadrul instituţiilor
publice locale presupune să îndeplinească anumite cerinţe:
1. să exprime provenienţa veniturilor, destinaţia cheltuielilor şi
2. să permită exercitarea controlului asupra bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
32. Prezentați principiul autonomiei financiare locale.
În conformitate cu principiul autonomiei locale financiare autorităţile administraţiei publice
administrează sau dispun de resurse financiare și bunuri proprietate publică ale comunelor, oraşelor
şi judeţelor.
Autonomia locală se reflectă prin organizarea şi funcţionarea administraţiei publice în mod
independent, asigurarea dreptului de a elabora, aproba şi executa bugetul propriu şi percepe
impozitele în condiţiile legii şi de a administra resursele financiare.
Aşadar elaborarea, aprobarea şi executarea bugetului local reprezintă o latură importantă de
manifestare a autonomiei locale conform căreia, finanţele comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor
se administrează independent, dar ţinând seama de prevederile legale.
33. Prezentați pricipiul solidarității.
Principiul solidarităţii presupune ca politicile bugetare locale să urmărească susţinerea
unităţilor administrativ teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie extremă dificultate
prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.
Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local, Consiliile locale, judeţene sau
Consiliul General al municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile
administrativ–teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor
unităţi administrativ-teritoriale sau din proprie iniţiativă.
34. Prezentați principiile proporționalității și consultării.
Principiul proporţionalităţii implică ca resursele financiare ale unităţilor administrativ
teritoriale să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite
prin lege şi să nu fie distribuite pe baza altor criterii.
Principiul consultării presupune ca autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile
asociative ale acestora trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare
de la bugetul de stat către bugetele locale.