UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Aprob___________
Şef departament Mulic A.
dr., conf. univ.
TEST
Varianta 19
Pentru examen la disciplina Gestiunea finantelor publice Anul III, Ciclul I
Studentul Donțu Mihaela Grupa FB191
Facultatea Ştiinţe Economice

Subiectul I. Finanțe publice locale

I. La nivel de cunoaştere 3 p.
1.1. Descrieți resursele financiare la dispoziţia autorităţilor publice locale.
Resursele bugetelor locale cuprind totalitatea veniturilor şi a surselor de finanţare ale bugetelor
respective. Veniturile bugetelor locale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislaţie şi se
formează din: venituri generale: venituri proprii; defalcări, conform cotelor procentuale, de la impozitele şi taxele de
stat; transferuri; granturi pentru susţinerea bugetului; venituri colectate (codurile clasificației economice 142245,
142310, 142320, 144114, 144124, 144214, 144224); granturi pentru proiecte finanţate din surse externe.
Sursele de finanţare ale bugetelor locale se formează din: operaţiuni cu împrumuturi interne și externe
(inclusiv recreditate); operaţiuni aferente vînzării şi privatizării patrimoniului public (415110, 415120 și 415210,
415240); alte operaţiuni cu activele financiare şi cu datoriile bugetului; operaţiuni cu soldurile în conturile
bugetului.
Venituri proprii – venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, formate, conform Codului fiscal
şi altor acte legislative, din impozitele, taxele şi alte plăţi care se încasează direct şi integral la bugetele respective,
și includ: impozitul pe venit obținut din activități independente;impozitul pe proprietate; taxa pentru patenta de
întreprinzător; încasările din arenda terenurilor și locațiunea bunurilor domeniului privat al UAT; taxele pentru
resursele natural; taxele locale; alte venituri prevăzute de legislație.
Sistemul taxelor locale reglementate de titlul VII al Codului Fiscal, pentru anul bugetar 2018, include:
a) taxa pentru amenajarea teritoriului;
b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);
d) taxa de aplicare a simbolicii locale;
e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii;
f) taxa de piaţă;
g) taxa pentru cazare;
h) taxa balneară;
i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor
(comunelor);
j) taxa pentru parcare;
k) taxa de la posesorii de cîini;
n) taxa pentru parcaj;
p) taxa pentru salubrizare;
q) taxa pentru dispozitivele publicitare.
Normative de defalcări de la impozitele şi taxele de stat – cote procentuale de defalcări de la impozitele şi
taxele de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, stabilite prin lege.
Transferuri cu destinaţie generală – mijloace financiare alocate, conform prevederilor legale, în sumă
absolută, cu titlu definitiv, de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru finanţarea
domeniilor proprii de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.
II. La nivel de aplicare 5 p.
1.2. Analizați importanța sistemului relațiilor interbugetare.
Relaţii interbugetare sunt raporturi financiare stabilite între componentele bugetului public naţional prin
alocarea de mijloace financiare în sumă absolută cu titlu definitiv sau condiţionat.
Relaţiile între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează prin:
a) transferuri cu destinaţie specială pentru acordarea prestaţiilor sociale şi pentru alte cheltuieli
care, potrivit legislaţiei în vigoare, se suportă de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor
sociale de stat;
 b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei veniturilor bugetului asigurărilor
sociale de stat, în cazul în care resursele bugetului asigurărilor sociale de stat nu acoperă cheltuielile
acestuia.
Relaţiile între bugetul de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se realizează
prin transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de
persoane pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are calitatea de asigurat, precum şi prin alte transferuri
cu destinaţie specială pentru implementarea unor programe de sănătate.
Volumul transferurilor se stabileşte în conformitate cu legislaţia ce reglementează sistemul
asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi cu alte acte normative în domeniul ocrotirii sănătăţii.
III La nivel de integrare 7 p.
1.3. Argumentați rolul descentralizării fiscale în procesul planificarii bugetare în Republica Moldova.
Practica ţărilor dezvoltate arată, că descentralizarea este un proces îndelungat, anevoios, care are nevoie nu
numai de resurse financiare, dar şi de resurse umane, pregătite pentru a-şi asuma riscul în efectuarea unei
reforme reale. Guvernul Republicii Moldova a adoptat un set de acte normative privind modernizarea finanţelor
publice, aceste documente fiind armonizate cu cerinţele Uniunii Europene. Descentralizarea reprezintă un proces
de transfer de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul
administraţiei publice locale sau către sectorul privat. Descentralizarea administraţiei publice se referă la
procesul de creştere a autonomiei unităţilor administrativ-teritoriale, a colectivităţilor locale prin transferul de
noi responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului
subsidiarităţii (soluţionarea problemelor apărute… la cel mai apropiat nivel decizional al acestora), reducerii
cheltuielilor curente (recurente) şi creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii, creşterea calităţii şi accesului la
servicii publice.
Indicatori de descentralizare și rolul lor în consolidarea autonomiei locale Indicatorii de descentralizare
contribuie la:
- întărirea legitimității administrației locale;
- întărirea capacității locale de a dialoga cu administrația publică centrală, cu organismele internaționale şi
cu sectorul privat;
- îmbunătățirea formelor de monitorizare a politicilor publice;
- perfecționarea procesului de monitorizare a deciziilor privind investițiile publice;
- dezvoltarea capacității de monitorizare a serviciilor publice.
Conceptul de descentralizare se bazează nu doar pe înţelegerea tradiţională a acestui proces ca pe un transfer
al puterii şi al resurselor de la nivel naţional (central) la nivel local (descentralizare teritorială), ci şi ca o
necesitate de descentralizare a anumitor funcţii ale statului (descentralizare funcţională) şi de instituire a unor
structuri administrative centrale specializate şi autonome, care să exercite funcţii de supraveghere, de
reglementare şi care să aibă autonomie juridică, funcţională şi financiară (independenţă faţă de autorităţile
centrale de stat). Descentralizarea va aduce serviciile mai aproape de oameni. Multe dintre problemele
cetăţenilor se vor rezolva pe loc.

Subiectul II. Trezoreria publică

I. La nivel de cunoaştere 3 p.
2.1. Descrieți şi enumeraţi elementele structurale ale contului trezorerial de venituri şi de cheltuieli.
Contul trezorerial de venituri (anexa m. I-13) este constituit din trei părţi, fiecare din ele purtînd o
semnificaţie informativă, şi anume:
XXXXX XX XXXX
I II III
I parte - 5 semne - codul Clasificaţiei bugetare, dintre care primele 3 semne - codul capitolului de venituri.
următoarele 2 semne – codul paragrafului.
II parte - 2 semne - codul beneficiarilor conturilor trezoreriale de venituri (organele fiscale judeţene,
posturile fiscale și organele vamale);
III parte - 4 semne - codul statistic al localităţii, unde este amplasat contribuabilul şi luat la evidenţă de
organul fiscal teritorial.
Contul trezorerial pentru cheltuieli (anexa nr. I-13) este constituit din 5 părţi (15 semne), fiecare din ele
purtînd o semnificaţie informativă şi anume:
XXXX XX XX XXX XXXX
I II III IV V
I parte - 4 semne - codul contului de bilanţ al Planului de conturi al evidenţei contabile privind executarea
de casă a bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale prin sistemul trezorerial al
Ministerului Finanţelor;
II parte - 2 semne - codul grupei principale a clasificaţiei funcţionale a cheltuielilor bugetare;
III parte - 2 semne - codul grupei funcţiei a clasificaţiei funcţionale a cheltuielilor bugetare;
IV parte - 3 semne - codul clasificaţiei organizaţionale a cheltuielilor bugetare , partea B;
 V parte - 4 semne - codul executorului de buget (ordonatorului de credite).
II. La nivel de aplicare 5 p.
2.2. Analizați importanța sistemului trezorerial public din Republica Moldova.
Trezoreria de Stat este Direcţie în cadrul aparatului central al Ministerului Finanţelor.
Trezoreria de Stat nu are statut de persoană juridică, dar dispune de ştampilă rotundă cu stema de stat a Republicii
Moldova şi ştampile, pentru efectuarea operaţiunilor trezoreriale. Misiunea Trezoreriei de Stat constă în
implementarea politicii statului în domeniul managementului și transparenței finanţelor publice. Gestionarea
resurselor financiare publice prin sistemul trezorerial în Republica Moldova cuprinde organizarea funcționării
sistemlui trezorerial autohton, analiza fluxurilor financiare publice și evidența surselor interne și externe de finanțare
prin intermediul acestui sistem.
Trezorerie publică reprezintă un serviciu al statului care asigură marile echilibre monetare şi financiare,
efectuând operaţiuni de casierie, bancare şi de contabilitate, exercitând act de tutelă, de finanţare şi de impulsionare
în domeniul economic şi financiar
Principalele funcții sunt:
- Asigurarea evidenței executării de casă a bugetelor
- Elaborarea metodologiei de executare, evidență contabilă și raportare în sistemul bugetar
- Exercitarea funcției de participant direct la Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare
- Prognozarea și gestionarea fluxului de lichidități al bugetului de stat, cât și prognozarea executării Bugetului
Public Național

III La nivel de integrare 7 p.

2.3. Problemă.
Calculaţi volumul anual de lucru pentru fiecare specialitate şi pentru policlinică în întregime, precum şi cheltuielile privind articolul
113.10, în întregime pe policlinică, dacă:
Specialitatea Nr. de Norma de lucru Numărul orelor de lucru pe zi Norma de cheltuieli privind
posturi pe oră procurarea medicam. şi a
Policlinică Domiciliu Policlinică Domiciliu mater. de pansament
1. Terapeut 11 3 4 5 3 7,9
2. ORL 8 5 3 3 3 4,2
3. Dermatolog 9 4 4 4 4 6,7
4. Neurolog 12 3 - 8 - 13
5. Ginecolog 9 3 - 8 - 11,5
Numărul zilelor de lucru, mediu pe an – 295.
Rezolvare :
1. Cheltuieli la Terapeuți = 11* (3 vizite * 5 ore + 4 vizite * 3 ore) * 295 * 7,9 lei = 692158,5 lei
(Volum de lucru = 11* (3 vizite * 5 ore + 4 vizite * 3 ore) * 295= 87615 vizite
2. ORL= 8* ( 5*3+ 3*3) * 295 * 4,2 = 237888 lei (Volum = 56640 vizite )
3. Dermatolog = 9 * (4*4 +4*4) * 295* 6,7 =569232 lei (Volum = 84960 vizite )
4. Neurolog = 12 * 3*8*295*13 = 1104480 lei (Volum = 84960 vizite)
5. Ginecolog = 9*3*8*295*11,5= 732780 lei (Volum = 63720 vizite )
Total = 377895 vizite
Total 113.10 = 3336538,5 lei
Baremul de evaluare
Puncte Nota
1 1
2 2
3 3
4–5 4
6–8 5
9 – 11 6
12 – 18 7
19 – 25 8
26 – 28 9
29 – 30 10

Responsabil de disciplină Dragomir Lilia, dr., conf. univ.

Data _____________