STRUCTURA FINANTELOR SI PROCESUL

BUGETAR

CUPRINS

Introducere

Capitolul I – Bugetul public……………………………………….. …………..1

1.1 Abordări teoretice ale conceptului de buget public.......................................2

1.2 Tipuri de bugete..............................................................................………2

1.3 Conceptul și trăsăturile procesului bugetar.........................................…...4

1.4 Rolul autorităților publice în procesul bugetar .................................….5

1.5 Etapele procesului bugetar...............................................…………….....6

Capitolul II – Examinarea și adoptarea legii bugetare anuale ……………..... 7

Capitolul III– Executarea bugetului de stat. ………………………………….9

Capitolul IV- Controlul bugetar………………………………………..….…10

4.1.Structura sistemului bugetar in Romania……………………….………..11

4.2.Raport privind executia bugetara finala pe anul 2020:…………………..12

Introducere - descriere a raporturilor financiare si gruparea acestora:

Rapoartele financiare reprezinta o informatie financiara sistematizata despre

evenimentele care influeneaza activitatea intreprinderii si operatiile economice.

Scopul rapoartelor financiare cu destinatie generala il constituie prezentarea unei

informatii accesibile investitorilor si creditorilor reali si potentiali: privind situatia
financiara a intreprinderii, indicatorii activitatii acesteia si fluxul mijloacelor banesti,
privind resursele economice si datoriile intreprinderii, componenta activelor si a
surselor de formare a acestora, precum si modificarile lor, fiind necesare unui cerc
larg de utilizatori in luarea deciziilor economice.

Rapoartele financiare trebuie sa cuprinda informatii:

a) privind activele controlabile de intreprindere ,acestea constituind surse ale unor

eventuale afluxuri de mijloace banesti sau ale altui avantaj economic in viitor;

b) privind pasivele intreprinderii acestea constituind surse ale unor eventuale

refluxuri (retrageri) de mijloace banesti sau ale altui avantaj economic in viitor;

c) privind venitul net al intreprinderii ,care reprezinta modificarile resurselor

economice si datoriilor intreprinderii de la o perioada de gestiune la alta, cu exceptia
cotelor proprietarilor si plstilor efectuate acestora.

d) privind fluxul mijloacelor banesti in perioada de gestiune in calitate de indicator al

fluxului eventual de mijloace banesti in viitor. Aceasta informatie este utila pentru
utilizatorii rapoartelor financiare in aprecierea capacitatii intreprinderii de a plati
dividende si dobanzi si a achita datoriile in termenele stabilite. .

Conducerea intreprinderii poarta raspundere integrala pentru pregatirea si prezentarea

rapoartelor financiare.

Lista rapoartelor financiare

-Intreprinderile intocmesc si prezinta urmatoarele rapoarte financiare:

a) bilantul contabil;

b) raportul privind rezultatele financiare;

c) raportul privind circulatia capitalului propriu;

d) raportul privind fluxul mijloacelor banesti;

Capitolul I – Bugetul public:

1.1 Abordări teoretice ale conceptului de buget public

1
Bugetul public este o categorie fundamentală a științei finanțelor, a cărui definire
cunoaște două abordări:una economico-financiară și una juridică.Prin bugetul public
se proiectează şi se desfăşoară activitatea financiară, putând aprecia că bugetul public
reflectă activitatea privind finanţele publice ale unui stat.

Sub aspect financiar, „conceptul de buget public naţional este o noţiune sintetică a trei
instituţii juridice diferite: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi ale judeţelor.”1

Resursele şi cheltuielile reflectate în bugetele menţionate anterior, cumulate la nivel

naţional, alcătuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice
totale care, după consolidare prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective,
evidenţiază dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv,starea de
echilibru sau de dezechilibru, după caz.

Bugetul reprezintă deci, un plan financiar, ceea ce sugerează ideea de echilibru între
două componente:venituri şi cheltuieli.Dintre trăsăturile subliniate în literatura
economică de specialitate pentru bugetul public, se relevă:

- bugetul este un act previzional, el prezentându-se sub forma unui tablou evaluativ şi
comparativ de venituri publice, indicând veniturile băneşti ale statului şi destinaţia
acestora exprimată în cheltuieli bugetare;

- este un act de autorizare prin care puterea legislativă împuterniceşte executivul să

cheltuiască şi să perceapă venituri în acord cu prevederile legale;

- este un act anual, anul bugetar, de exerciţiu financiar fiind cel mai potrivit interval
pentru care se poate efectua programarea şi se poate urmării execuţia veniturilor şi
cheltuielilor;

- bugetul public reprezintă un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor

băneşti publice,gestionarea, utilizarea şi controlul folosirii acestora;

- bugetul public este un instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii; pe

baza opţiunilor politice,economice, sociale, bugetul public reflectă politica financiară
propriu-zisă a statului.

Sub aspect juridic, bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute și autorizate
veniturile și cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede și autorizează, în
formă legislativă, cheltuielile și resursele statului. Această definiție pune în evidență
necesitatea aprobării parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce
necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative, bugetul de stat are caracter
obligatoriu. Totodată,se subliniaza faptul că bugetul este un act de previziune a
resurselor publice și a modului de utilizare a acestor resurse.

1.2 Tipuri de bugete

Conceptul de sistem bugetar și componentele sale :Sistemul bugetar al fiecărei țări

cuprinde ansamblul relațiilor și al formelor organizatorice prin care se asigură
formarea, repartizarea și utilizarea fondurilor bugetare. Problema esențială a structurii

2
oricărui sistem bugetar derivă din ierarhizarea dreptului de decizie asupra folosirii
resurselor bugetare, care impune instituirea unui anumit sistem de venituri cuvenite
fiecărei verigi, precum și modalității specifice de încasare a veniturilor și de alocare
pe destinații a resurselor bugetare.

Sub aspect organizatoric și funcțional deosebim sistem bugetar de tip federal și de tip
unitar. Sistemul bugetar de tip federal este constituit din trei verigi:

1.  bugetul federației;

2.  bugetul unităților teritoriale constituente al federației;

3.  bugetul local

Sistemul bugetar de tip unitar este constituit din două verigi:

4.  bugetul administrației centrale de stat;

5.  bugetul local al unităților administrativ-teritoriale.

Sistemul bugetar este un sistem unitar de bugete și fonduri, care constituie bugetul
public național, cuprinzând:

6.  bugetul de stat;

7.  bugetul asigurărilor sociale de stat;

8.  bugetele unităților administrativ-teritoriale;

9.  fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

Bugetul de stat reflectă, prin indicatorii săi, relațiile financiare exprimate de

cheltuielile corespunzătoare realizării obiectivelor și acțiunilor de interes național,
respectiv resursele financiare mobilizate la dispoziția statului (Guvernului). Între
categoriile de cheltuieli incluse în acest buget se remarcă cele pentru realizarea
acțiunilor considerate de importanță națională în domeniile social-cultural, apărarea
țării, protecția socială etc. , iar dintre formele sub care se regăsesc resursele curente
(ordinare) se disting impozitele (directe și indirecte) în timp ce, ca formă a resurselor
extraordinare se apelează, de regulă, la împrumuturile de stat.

Bugetele unităților administrativ-teritoriale (UAT) evidențiază, la rândul lor, relațiile

financiare corespunzătoare cheltuielilor pentru acțiuni specifice colectivităților locale,
respectiv cele aferente formării veniturilor proprii sau sumelor ce se primesc de la
bugetul superior (de stat sau cel al raionului/municipiului respectiv). Bugetele UAT
asigură cu resurse financiare efectuarea măsurilor pentru satisfacerea necesităților
social-economice și culturale ale populației și pentru dezvoltarea teritoriului din
subordine.
Sursele de alcătuire a veniturilor bugetului asigurărilor de stat își au originea în:
contribuții pentru asigurările sociale, contribuții parțiale ale salariaților la obținerea
biletelor pentru odihnă sau tratament, contribuții diferite ale pensionarilor la obținerea

3
biletelor pentru tratament, contribuții pentru ajutorul de șomaj, alocației de sprijin și
ajutorului de integrare profesională; alte venituri.

Cheltuielile bugetare pentru asigurările sociale de stat sunt orientate spre achitarea:
pensiilor pentru munca desfășurată până la depășirea limitei de vârstă; pensiilor de
invaliditate, ce se acordă pentru pierderea capacității de muncă din cauză de accident
de muncă și boală profesională; indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de
muncă; indemnizațiilor de maternitate și indemnizațiilor pentru creșterea copilului sau
îngrijirea copilului bolnav;
-prestațiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor; ajutorului de șomaj; altor cheltuieli.

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) Asigurarea

obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a
intereselor populației în domeniul ocrotirii sănătății prin contribuirea, din contul
primelor de asigurare, a unor fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor
de tratare a stărilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate. Asigurarea
obligatorie de asistență medicală se realizează prin contracte încheiate între subiecți și
Compania Națională de Asigurări în Medicină. Încheierea contractului de asigurare
obligatorie de asistență medicală este confirmată prin eliberarea de către asigurator,
fiecărei persoane asigurate, a unei polițe de asigurare, în temeiul căreia aceasta
beneficiază de întregul volum de asistență medicală. Plătitorul primelor de asigurare
este asiguratul – persoană fizică sau juridică – care a încheiat cu asiguratorul un
contract de asigurare obligatorie de asistență medicală sau care devin asigurați prin
efectul legii. Veniturile fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală
reprezintă prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. Mărimea primei de
asigurare în formă de contribuție procentuală la salariu și alte forme de reatribuire a
muncii, se stabilește anual prin lege și reprezintă raportul mărimii primei de asigurare
în formă de sumă fixă la salariul mediu anual pe economie prognozat pentru anul
următor, exprimat în procente. Toate cheltuielile legate de acordarea de către
persoanele asigurate a asistenței medicale în volumul prevăzut de Programul unic al
asigurării obligatorii de asistență medicală, asiguratorul le achită trimestrial, conform
facturilor prezentate de prestatorii de servicii medicale.

1.3.Conceptul și trăsăturile procesului bugetar :

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblul de activități și operațiuni, care se

succed anual, integrate coerent și convergent orientate, derulate stadial și cuprinzând:
elaborarea proiectului de buget; adoptarea acestuia; execuția bugetului; încheierea și
aprobarea contului de execuție bugetară; controlul bugetar.
Aceste activități se desfășoară într-un cadru constituțional și administrativ-
instituțional, care prezintă particularități de la țară la țară, determinate de evoluția
istorică a fiecăreia dintre ele. Indiferent de particularități și de condiționalități,
procesul bugetar prezintă însă și trăsături comune:

 PB este unul de decizie, care constă în ordonarea priorităților și în alocarea

resurselor necesare finanțării obiectivelor vizate, având utilitate publică.

Decizia ce trebuie luată este una dintre cele mai grele, întrucât resursele
mobilizate sunt limitate și se situează, în toate cazurile, sub nivelul necesităților
publice ale perioadei;

4
 PB este predominant politic, întrucât deciziile privind alocarea resurselor bugetare
mobilizabile nu se întemeiază pe criterii sau informații ale pieței, ci au la bază
obiectivele din programul de guvernare, fixate de partidul care deține majoritate
parlamentară. În consecință, decizia finală, concretizată în legea bugetară anuală, este
adoptată prin mecanismul reprezentării și a votului.
 PB are caracter complex, ca urmare a faptului că este realizat prin participarea unui
mare număr de subiecți, de natură diferită, fiecare cu interesele, nevoile și
posibilitățile sale.
 PB este ciclic, realizându-se succesiv și după un calendar riguros, potrivit
cerințelor principiilor anualității și publicității bugetare.
 PB este strict reglementat, astfel în derularea sa concretă se impune respectarea
legislaţiei în domeniu şi a normelor metodologice elaborate în acest scop de către
Ministerul Finanţelor.

1.4.Rolul autorităților publice în procesul bugetar

Potrivit reglementărilor legale și a situației de fapt care are loc în decursul procesului
bugetar, principalii participanți la procesul bugetar sunt:

1.Entitățile care sunt finanțate de la buget (instituții, unități administrativ-teritoriale

etc.) cunoscute ca ordonatori secundari sau terțiari de buget.
2.Ordonatorii principali de buget (conducătorii autorităților publice, miniștrii și
conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale).
3.Ministerul Finanțelor
4.Guvernul
5.Legislativul (Parlamentul)
6.Grupurile de interese și cetățenii.

Executorii de buget (principali, secundari, terțiari) se consideră că încearcă să-și

extindă activitățile entităților pe care le reprezintă, cererile lor fiind aproape
nelimitate. Motivele pentru dorința acestora de expansiune includ prestigiul, mai mulți
subordonați, mai mult spațiu, mai mari salarii etc.

Ministerul finanțelor elaborează pentru Guvern proiectul bugetului de stat în baza

proiectelor bugetelor locale. El are sarcina de a comunica executorilor principali
limitele de cheltuieli stabilite în baza politicii financiare a Guvernului, în vederea
definitivării proiectelor de buget. Sarcina principală a Ministerului Finanțelor este ca
pe baza proiectelor de buget să întocmească proiectul bugetului de stat pe care să-l
depună la Guvern.

Guvernul, după ce își însușește proiectul bugetului de stat elaborat de Ministerul

Finanțelor, îl supune spre aprobarea Parlamentului, însoțit de un raport privind situația
economico-financiară a țării și proiecția acesteia pentru anul viitor.

Parlamentul aprobă bugetul de stat pe ansamblu, pe capitole, pe articole și pe

executorii principali de buget. Legislatorul încearcă de mai multe ori să majoreze
cheltuielile publice. Motivația constă în faptul că parlamentarii sunt conștienți că
alegerile viitoare vor depinde de abilitatea de care dau dovadă pentru furnizarea de
servicii publice, de realizarea unor programe și creșterea numărului de locuri de

5
muncă în circumscripțiile pe care le reprezintă. Grupurile de interes sunt preocupate și
ele de creșterea bugetului de stat. Ele caută să obțină mai multe avantaje pentru
membrii săi și să fie sprijinite fie prin creșterea cheltuielilor publice în favoarea lor,
fie prin reducerea impozitelor pe care le plătesc.

Cetățenii, deși nu au rol direct în procesul bugetar, au adesea un rol indirect. Ei pot să
voteze prin referendum limitarea veniturilor fiscale, să respingă anumite forme de
fiscalitate sau să ceară echilibrul bugetar. Ei pot să-și exprime opiniile cu ocazia
alegerilor sau cerând aleșilor săi să țină cont de opiniile prezentate de ei. Toți acești
participanți nu au numai scopuri bugetare diferite și potențial conflictual, dar ei, în
mod obișnuit, au niveluri diferite de putere. Teoria bugetară clasică atribuia
Parlamentului puterea de decizie în domeniul financiar, controlul încasărilor și
cheltuielilor bugetare fiind consecința sistemelor politice din acele vremuri,
simplitatea problemelor financiare ale epocii oferind parlamentarilor posibilitatea
asamblării informațiilor necesare pentru adoptarea deciziilor. Dezvoltarea
intervențiilor economice ale puterii publice a declanșat procesul de declin al rolului
financiar al Parlamentului, printre altele, și devenind principalul mijloc al politicii
economice, bugetul impunea parlamentarilor exigențe de înțelegere și interpretare.

Elaborarea principalelor decizii bugetare se deplasează la nivelul Guvernului, al

organismului său specializat – Ministerul finanțelor, adoptarea proiectului de buget de
către Parlament constituind un compromis în favoarea Executivului.

1.5.Etapele procesului bugetar

Etapele procesului bugetar constau în: elaborarea proiectului de buget, adoptarea

acestuia, execuția bugetului, încheierea și aprobarea contului de execuție bugetară,
controlul bugetar.

I.Elaborarea proiectului de buget

Datele economice de bază, necesare pentru elaborarea proiectului bugetului de stat,

se prezintă Ministerul Finanțelor în termenul stabilit de Guvern și include, în special:

a)pgornoza indicatorilor macroeconomici și socialipe anul bugetar viitor, caree este

determinată, elaborată și prezentată de Ministerul Economiei;

b) prognoza indicatorilor și cerințelor bugetului asigurărilor sociale de stat, care este

determinată, elaborată și prezentată de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a
Familiei.

c) prognoza balanței de plăți, a creditelor, a obligațiunilor externe și a altor indicatori

ce caracterizează politica monetar-creditară a statului, determinată, elaborată și
prezentată de către Banca Națională.

În temeiul datelor prezentate și al altei informații relevante, Ministerul Finanțelor

determină totalurile estimărilor preliminare de venituri și cheltuieli pentru bugetul de
stat.

6
Estimările preliminare se transmit autorităților publice de către Ministerul Finanțelor
la data stabilită de ministrul finanțelor. Ministerul Finanțelor emite pentru autoritățile
publice note metodologice detaliate referitoare la elaborarea proiectului bugetului de
stat.

Autoritățile publice prezintă Ministerului Finanțelor propuneri de buget, la data

stabilită de ministrul finanțelor și care conțin:

a)propunerile de venituri și cheltuieli;

b) informația și justificările prevăzute.

Deciziile Ministerului Finanțelor referitoare la partea de venituri și la partea de

cheltuieli ale bugetului pentru anul bugetar viitor se transmit autorităților publice la
data stabilită de ministrul finanțelor. În temeiul informației prezentate, autoritățile
publice reexaminează propunerile lor de buget și le prezintă din nou Ministerului
Finanțelor la data stabilită de ministrul finanțelor. Dacă autoritățile publice nu sunt de
acord cu deciziile Ministerului Finanțelor divergențele existente se soluționează în
ultima instanță de Guvern.

În termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului proiectul

legii bugetare pentru anul bugetar viitor, care include anexele și nota explicativă.
Guvernul examinează proiectul legii bugetare anuale și nota explicativă. La solicitarea
Guvernului, Ministerul Finanțelor prezintă informații sau explicații adiționale
referitoare la proiectul legii bugetare anuale și la nota explicativă. Guvernul decide
includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale și la nota explicativă și
controlează operarea amendamentelor respective de către Ministerul Finanțelor. După
includerea amendamentelor, daca acestea există, Guvernul aprobă proiectul legii
bugetare anuale.

Până la 1 octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului:

a) proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor și nota explicativă;

b) lista modificărilor în legislație, care rezultă din proiectul legii bugetare anuale.

II. Examinarea și adoptarea legii bugetare anuale.

Guvernul prezintă Parlamentului până la 1 octombrie a fiecărui an proiectul legii

bugetare anuale. Proiectul legii bugetare anuale include anexele și este însoșit de nota
explicativă. Adițional la proiectul legii bugetare anuale, Ministerul Finanțelor prezintă
calculele veniturilor și cheltuielilor bugetare.

Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care perzintă
Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Comisiile permanente ale
Parlamentului examinează proiectul legii bugetare anuale în condițiile stabilite de
Parlament. La data stabilită de Parlament, comisiile permanente prezintă avizele la
proiectul legii bugetare anuale Comisiei pentru buget și finanțe .

7
În baza avizelor comisiilor permanente și a propriei sale examinări, Comisia pentru
buget și finanțe întocmește raportul și lista de recomandări asupra proiectului legii
bugetare anuale și le prezintă Parlamentului la data stabilită de acesta.

Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale, de regulă, în trei lecturi.

Examinarea în prima lectură.

În decursul primei lecturi, Parlamentul audiază raportul Guvernului și coraportul

Comisiei pentru buget și finanțe asupra proiectului legii bugetare anuale și
examinează:

a)direcțiile principale ale politicii bugetar-fiscale;

b) concepțiile de bază ale proiectului.

Parlamentul aprobă, în prima lectură, proiectul legii bugetare anuale și îl remite

Comisiei pentru buget și finanțe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură.

În caz de respingere, Parlamentul stabilește un termen pentru îmbunătățirea și

prezentarea repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură

Examinarea în a doua lectură.

În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget și

finanțe examinează:

a)veniturile estimate sub formă de calcule și structura lor;

b) cheltuielile estimate, structura și destinația lor;

c) deficitul sau excedentul bugetului de stat.

Parlamentul aprobă, în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale și îl remite

Comisiei pentru buget și finanțe pentru pregătirea de examinare în a treia lectură.

În caz de respingere, Parlamentul stabilește un termen pentru îmbunătățire și

prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.

Examinarea în a treia lectură.

În decursul lecturii a treia, Parlamentul, la prezentarea pentru buget și finanțe:

a)examinează alocațiile detaliate pentru autoritățile publice;

b) stabilește alocațiile care vor fi finanțate în mod prioritar;

c) examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.

8
Până la 5 decembrie a fiecărui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală.

Dacă legea bugetară anuală nu este adoptată și publicată până la 31 decembrie,

finanțarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a
douăsprezecea parte din suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent.

Capitolul III- Executarea bugetului de stat.

Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.

În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanțelor:

a)solicită de la autoritățile publice centrale planurile de finanțare ale acestora, precum

și ale instituțiilor subordonate;

b) întocmește repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală și

de alte acte legislative.
În termen de 45 de zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanțelor
aprobă repartizarea lunară a veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat conform
Clasificației bugetare. Ministerul Finanțelor poate aproba alocații pentru fiecare
program guvernamental. Repartizarea lunară se semnează de ministrul finanțelor sau
de o persoană autorizată din Ministerul Finanțelor, care aprobă cererea de cheltuieli
pentru un scop specific.
Nici o autoritate publică nu poate efectua cheltuieli fără autorizația semnată de
ministrul finanțelor sau de persoana autorizată din Ministerul Finanțelor prin
Trezoreria de Stat.
Dacă în procesul executării bugetului de stat sporește nivelul deficitului, Ministerul
Finanțelor poate bloca cheltuieli în cuantum suficient pentru menținerea nivelului
deficitului aprobat prin legea bugetară anuală. Blocarea cheltuielilor se efectuează
prin reduceri proporționale lunare ale tuturor cheltuielilor, cu excepția celor scutite de
blocare prin legea bugetară anuală.
În funcție de evoluția încasării veniturilor în bugetul de stat, Ministerul Finanțelor
poate modifica, cu 5 zile până la sfârșitul lunii curente, estimările de cheltuieli pentru
perioada gestionară ulterioară, punând la curent autoritățile publice respective.

Întocmirea dării de seamă cu privire la executarea legii bugetare anuale și aprobarea

ei.
La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor închide toate conturile
deschise în decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul anual.
Toate veniturile neîncasate până la 31 decembrie se încasează în contul bugetului pe
anul viitor.
La sfârșitul fiecărui an bugetar, Ministerul Finanțelor întocmește un raport despre
executarea bugetului de stat, care este prezentat Guvernului și Parlamentului până la
data de 1 mai a anului următor anului de gestiune. Structura raportului se stabilește de
ministrul finanțelor. Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul de gestiune
se examinează și se aprobă de către Parlament.

9
Capitolul IV -Controlul bugetar

Controlul asupra executării bugetului de stat reprezintă o etapă a procesului bugetar a

cărei necesitate se bazează pe restricțiile ce trebuie luate în considerare în alocarea pe
destinații și utilizarea resurselor bugetare avându-se în vedere caracterul limitat al
acestora. În acest context necesitatea controlului bugetar derivă atât din considerente
de ordin politic cât și din cele de ordin financiar. Din punct de vedere politic
Parlamentul este interesat ca Guvernul să realizeze integral veniturile bugetare
aprobate și să nu depășească cheltuielile stabilite.

Din punct de vedere financiar controlul bugetar vizează creșterea interesului

Guvernului și a tuturor subiecților antrenați în procesul execuției bugetare în buna
gestionare a fondurilor statului pentru prevenirea delapidărilor și a fraudelor. Ținând
cont de principiul separației puterilor în stat, controlul bugetar se exercită de mai
multe organe împuternicite și poate fi de natură politică, jurisdicțională și
administrativă. Controlul politic se exercită de către Parlament prin dezbaterea și
aprobarea proiectelor de buget împreună cu anexele sale. Acest control se exercită și
în timpul execuției bugetului prin examinarea Rapoartelor pe care Guvernul este
obligat să le prezinte Parlamentului, prin controalele realizate de comisiile
permanente la audierea membrilor Guvernului, în cadrul ședințelor, precum și prin
controlul persoanelor care gestionează fondurile publice.

Controlul jurisdicțional se efectuează de organismele specializate ale statului în

scopul stabilirii răspunderii juridice a subiecților implicați în procesul execuției
bugetare în cazul administrării defectuoase a fondurilor politice. În acest scop
activează Curtea de Conturi ca organ de control de bază dintr-un stat.

Controlul administrativ include atât controlul exercitat de organele specializate ale

Ministerului Finanțelor (IFPS, Trezoreria, ș.a.) cât și controlul realizat în interiorul
fiecărei instituții sub forma controlului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de
credite bugetare asupra modului cum aceste credite sunt consumate de subordonați.

În funcție de momentul efectuării sale, controlul bugetar poate fi:

  Preventiv;
  Concomitent;
  Post-operativ.

Controlul preventiv este cel mai eficient, deoarece prin intermediul său se poate opri
derularea operațiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi inoportune și ineficiente.

Controlul concomitent are o eficiență limitată, dar nu trebuie subestimat, deoarece

prin determinarea legalității sau ilegalității operațiunii, se preîntâmpină inițierea unor
acțiuni similare în viitor.

Controlul post-operativ nu mai poate repara ceea ce s-a realizat, dar prin identificarea
abaterilor de la lege și stabilirea persoanelor vinovate se pot institui măsuri de
recuperări a prejudiciilor aduse statului.

10
4.1.Structura sistemului bugetar in Romania

Bugetele publice,prin continutul lor economic,pot alcatui un sistem de relatii

specifice a caror reprezentare sa fie data de trasaturi ori caracteristici comune.Insasi
definirea sistemului bugetar poate fi exprimata de aceeasi maniera si anume ca
reprezentand ansamblul (totalitatea) relatiilor economice sub forma baneasca,rezultat
al repartitiei venitului national,relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de
fonduri centralizate la si de la dispozitia statului,precum si a unitatilor adminstrativ-
teritoriale,in scopul satisfacerii de interese generale ale societatii ori colectivitatilor
publice.
Bugetele publice in ipostaza de bugete financiare operative,pot sa constituie un
sistem prin continutul si forma lor de exprimare.In structura lor,veniturile si
cheltuielile au drept criterii de grupare pe cel financiar,corelat cu cel
administrativ.Veniturile sunt grupate dupa provenienta iar cheltuielile dupa
destinatie,astfel incat subdiviziunile care le expirma se gasesc asezate intr-un sistem
corelat de indicatori ai finantelor publice. In ceea ce priveste cheltuielile,apar aceleasi
considerente de continut si de forma prin care indicatorii reprezentativi sunt
structurati cu ajutorul undei clasificatii comune (a indicatorilor finantelor publice),in
care complementaritatea este sustinuta intai de clasificatia functionala si apoi de cea
economica.

In gestiunea cheltuielilor bugetare,notiunile utlizate cu acelasi sens pornesc de la

credite bugetare si ordonatori de credite bugetare,dupa care urmeaza
metodele,tehnicile si procedeele de finantare in general asemanatoare intre bugetele
publice. Structural,sistemul bugetar din Romania are drept componente principale si
definitorii urmatoarele:bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele
locale,bugetul asigurarilor sociale de sanatate,bugetele fondurilor speciale.
Comparativ cu aceasta structura este cea clasica intalnita in majoritatea lucrarilor de
specialitate si anume anume cea prezentata mai inainte,mai putin ultimele doua
componente. La acestea se pot adauga,prin prisma cadrului juridic de actiune dat de
legislatia finantelor publice,mai multe categorii de bugete,care se refera prin
comparatie cu cele mentionate de mai sus (exceptand bugetele asigurarilor sociale de
sanatate) si alte individualizarii bugetare ca:bugetele institutiilor publice finantate
integral sau partial din bugetele locale;bugetele imprumuturilor interne si externe
contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale;bugetul trezoriei
statului;bugetele institutiilor publice autonome etc.

Componentele sistemului bugetar pot fi abordate din cele doua puncte de vedere
prezentate intial si anume:
1.din punct de vedere al continutului lor economic exprimand relatii economice
specifice;
2. ca instrumente economico-financiare de actiune sub forme de balante de venituri si
cheltuieli.

11
 4.2.Raport privind executia bugetara finala pe anul 2020:

Bugetul pe anul 2020 a avut ca punct de plecare Prognoza macroeconomică de

toamnă 2019 și s-a bazat pe datele statistice disponibile cu privire la evoluţia
economiei românești în anul 2019.

Principalii indicatori macroeconomici ai cadrului bugetar au fost:

Buget inițial
Realizări
2020
PIB - miliarde lei 1129,2 1055,5
Creștere economică - % 4,1 -3,9
Deflator PIB - % 4,2 3,8
Inflația - medie anuală - % 3,1 2,63
- sfârșitul anului - % 3,0 2,06
Număr mediu de salariați – % 3,4 1,9
Șomeri înregistrați la sf. anului - mii persoane 287,0 257,9
- rata șomajului - % 3,2 3,0
Câștigul salarial mediu brut - lei lunar 5429 5396*

Creșterea economică pentru anul 2020 a fost prognozată la 4,1% cu contribuția

următorilor factori:
Cererea internă cu o dinamică de 4,7% s-a estimat că va reprezenta motorul creșterii
economice;
Ritmul de creștere a formării brute de capital fix a fost prognozat la 6,8%;
Cheltuielile cu consumul final al populației au fost prognozate ca având o dinamică
anuală reală de 4,9%.
Evoluția economiei a fost afectată de declanșarea crizei sanitare începând cu a doua
jumătate a lunii martie. Datele statistice au relevat o diminuare a produsului intern
brut cu 3,9% in anul 2020 comparativ cu 2019 pe fondul restrângerii volumului de
activitate în majoritatea sectoarelor, consecință a măsurilor administrative adoptate de
Guvern pentru a limita efectele pandemiei Sars-Cov 2.
Creșterea economică pentru anul 2020 a fost prognozată la 4,1% cu contribuția
următorilor factori:
Cererea internă cu o dinamică de 4,7% s-a estimat că va reprezenta motorul creșterii
economice;
Ritmul de creștere a formării brute de capital fix a fost prognozat la 6,8%;
Cheltuielile cu consumul final al populației au fost prognozate ca având o dinamică
anuală reală de 4,9%.

12
Evoluția economiei a fost afectată de declanșarea crizei sanitare începând cu a doua
jumătate a lunii martie. Datele statistice au relevat o diminuare a produsului intern
brut cu 3,9% in anul 2020 comparativ cu 2019 pe fondul restrângerii volumului de
activitate în majoritatea sectoarelor, consecință a măsurilor administrative adoptate de
Guvern pentru a limita efectele pandemiei Sars-Cov 2.
Față de creșterea economică estimată la construcția bugetului pentru exercițiul
financiar 2020, s-au înregistrat scăderi ale valorii adăugate brute în industrie, servicii
și agricultură și o evoluție pozitivă în construcții. Totuși, contracția economiei
românești la nivelul anului 2020 s-a situat atât sub media UE 27 (-6,1%), cât și cea a
zonei Euro (6%), ca urmare a unui mix de politici guvernamentale de stimulare a
investițiilor publice și de diminuare a impactului negativ în consumul privat.
Valoarea nominală a produsului intern brut realizată în 2020 a fost de 1055,5
mld. lei față de 1129,2 mld. lei cât s-a estimat inițial la elaborarea legii bugetului de
stat, o diferență în minus de 73,7 mld. lei.
Din punct de vedere al elementelor de utilizare, cererea internă s-a redus în anul 2020
cu 2,1%. Evoluțiile pozitive ale investițiilor și consumului guvernamental au susținut
atenuarea declinului economic. Investițiile în infrastructură și cele din sectorul
rezidențial realizate în condițiile expansiunii lucrărilor de construcții (+15,9%), au
condus la creșterea cu 6,8% a formării brute de capital fix (cu o contribuție de 1,5
puncte procentuale). Totodată, aplicarea măsurilor necesare pentru limitarea
răspândirii virusului a condus la majorarea consumului guvernamental cu 2,0%.
În ceea ce privește consumul privat, restricțiile impuse populației în contextul crizei
pandemice au avut ca efect diminuarea acestuia cu 5,2% comparativ cu 2019,
contribuind cu 3,2 puncte procentuale la scăderea ratei reale a produsului intern brut.
O contribuție negativă la scăderea PIB în anul 2020 a avut-o și exportul net (-1,6
puncte procentuale), consecință a reducerii cu 9,7% a exportului de bunuri și servicii,
superioară contracției importului de bunuri şi servicii (-5,1%).

- modificări procentuale față de anul precedent -

Cadrul
macroeconomic Realizări
pentru buget 2020
2020
Cererea internă 4,7 -2,1
Consumul final 4,5 -3,6
- Cheltuieli cu consumul privat, din
4,9 -5,2
care:
- Consumul final al populației 4,9 -5,2
- Consumul guvernamental* 3,2 2,0
Formarea brută de capital fix (FBCF) 6,8 6,8

13
 Cadrul
macroeconomic Realizări
pentru buget 2020
2020
Exportul de bunuri și servicii 4,5 -9,7
Importul de bunuri și servicii 5,8 -5,1
PRODUSUL INTERN BRUT 4,1 -3,9
Industrie 2,9 -9,1
Agricultură, silvicultură, pescuit 2,5 -16,2
Construcții 6,2 10,0
Total servicii 4,2 -1,8
Impozite nete pe produs 6,0 -8,7

Pe partea ofertei, industria a fost unul dintre sectoarele afectate de criza

sanitară, valoarea adăugată brută reducându-se cu 9,1%, pe fondul unei cereri externe
scăzute. Contribuția industriei la dinamica reală a PIB a fost de -1,9 puncte
procentuale.
Comparativ cu anul anterior, veniturile bugetului general consolidat, în anul 2020,
au crescut cu 0,5%(+1,6 miliarde lei) iar ca procent în PIB cu 0,3 puncte procentuale
de la 30,3% în 2019 la 30,6% în 2020.
Veniturile din economia internă (exclusiv fondurile externe nerambursabile și
donațiile) au fost în sumă de 289,1 miliarde lei și au scăzut cu 2,2% comparativ cu
cele încasate în anul 2019.
Veniturile fiscale au scăzut , în termeni nominali, cu 3,3% față de anul precedent, iar
ca procent în PIB s-au redus cu 0,5 puncte procentuale de la 14,8% din PIB în anul
2019 la 14,3% din PIB în anul 2020.

Bibliografie:
1.Ioan Dan Morar, Finante publice, Ed. Universităţii din Oradea, 2006;
2.Iulian Văcărel şi colectivul, Finanţe publice, E.D.P., Bucureşti,2007’
3.Legea bugetara anuala;
4.Codul Fiscal ,legea 571/2003 adnotata si republicata la zi;
5. http://www.mfinante.ro/.

CRISTEA LUCIA DIANA

14
 Universitatea din Oradea
Disciplina: Finante Publice
Anul de studii: II
Specializarea/Programul de studiu: ECTS
Anul universitar: 2021 - 2022

15