Universitatea din Oradea

Departamentul de Învăţământ la Distanţă Facultatea de Ştiinţe

Economice
Specializarea: ECTS, AN III

IMPORTANTA TURISMULUI
IN JUDETUL MARAMURES
STUDENT:
CRISTEA LUCIA DIANA
• In judetul Maramures se practica mai multe forme de
turism si anume : turism de pelerinaj, cognitiv, loisir,
balnear, rural, de agrement, dar si turism de congrese.
• Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul dintre
nucleele "tari" de civilizatie si habitat aparte in spatiul
geo-spiritual romanesc. O calatorie in Maramures este o
incantare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor
morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului
roman dar uitate in alte zone. Maramuresul este prin
excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor
stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina
armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare
de har.
• Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima
Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si
stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea
tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere
romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in
zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri.
• Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au
trecut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor.
Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in
generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata
cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului.
REZERVATII NATURALE

Maramuresul dispune de o vasta retea de obiective naturale

puse sub protectia legii, din care un numar de 19 rezervatii
naturale, in suprafata totala de 5002 ha, la care se adauga 46
km cursuri de apa cu regim de protectie deosebit pentru
ocrotirea lostritei, precum si 19 arbori seculari ocrotiti,
dintre cele mai diverse specii.

De remarcat marea diversitate de tipuri si forme de obiective

ocrotite: rezervatii complexe(Pietrosul Rodnei), rezervatii
geologice, peisagistice (Creasta Cocosului), rezervatii
paleontologice (Chiuzbaia), rezervatii de turba (Taul lui
Dumitru), rezervatii floristice, pesteri sau lacuri ocrotite.

Datorita acestor bogatii naturale, in judetul Maramures au

fost declarate 20 de obiective naturale-rezervatii naturale de
interes national, iar Rezervatia naturala Pietrosul Mare este
inclusa in randul Rezervatiilor Biosferei alaturi de Delta
Dunarii si Parcul National Retezat.
Structuri de primire

• Prin structuri de primire turistice se intelege orice constructii

si amenajari destinate prin proiectare si executie, cazarii sau
servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice
aferente.
• Structurile de primire turistice include hoteluri, moteluri, vile,
cabane, campinguri, nave fluviale si maritime care dispun de
spatii de cazare , sate de vacanta, pensiuni, pensiuni agro-
turistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de
alimentatie din incinta acestora, unitatile de alimentatie
publica, situate in statiunile turistice dar si cele care sunt
administrate de societati comerciale de turism, indiferent de
amplasament, de forma de organizare si de proprietate.
• Structurile de primire turistice cu functie de cazare se clasifica
pe stele, si respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice
rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si
calitatea serviciilor.
• Clasificarea stucturilor de primire turistice are ca scop
principal protectia turistilor si constituie o forma codifcata de
prezentare a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
• Pensiunea Flamingo Sighet
• Pensiunea are doua nivele, partea de sus mansardata. La nivelul superior
sunt 4 camere, cu cite doua paturi in fiecare camera, deci in total 8 locuri la
cazare.Dotarile din camere sunt: tv, cablu, , wc si dusuri in toate camerele,
minibar (in 3 camere), apa calda non-stop.
• In cadrul pensiunii exista si un restaurant cu o capacitate de 40 locuri, un bar
de zi, o mica terasa acoperita iar la etaj mai avem un separeu, noi il numim
Sala de Protocol, cu o capacitate de aproximativ 20 de persoane, unde se pot
tine prezentari, conferinte sau alte evenimente.
• In sezonul cald avem o frumoasa gradina de vara, in stil rustic cu o terasa si
o filigorie.De asemenea exista in curte o parcare auto cu o capacitate de 6
autoturisme, curte ale carei porti se inchid pe timpul noptii .
• Pensiunea se afla nu departe de centrul orasului Sighetu Marmatiei, insa
intr-o zona linistita.
• Casa Holdis
• Pensiunea este situata in zona denumita Susani a comunei Calinesti pe
drumului principal, intr-o zona linistita, cu multa verdeata: - dealuri
impadurite, dantelate, pasuni, flori. De la ferestre se vede turla bisericii
ivindu-se majestuos intre coamele pomilor. Duminica se aud clopotele
chemand credinciosii la slujba. Peste tot pluteste o atmosfera de sarbatoare.
Ulitele misuna de sateni, imbracati in port popular, care se indreapta smeriti
spre biserica.
• Situată la iesirea din Ocna Sugatag, aproape de statiunea balneară si la doar
20 de kilometri de pârtiile de ski din Cavnic, Pensiunea Teleptean*** oferă
conditii deosebite de cazare, relaxare si petrecere a timpului în orice sezon.
Aflată în mijlocul Maramuresului, este tabăra perfectă pentru organizarea de
circuite si vizite la cunoscutele obiective turistice maramuresene.

DATE STATISTICE
• Judeţul Maramureş face parte din categoria judeţelor de
mărime medie, cu o suprafaţă de 6304,4 km pătraţi, şi
populaţia după domiciliu, la 1 iulie 2016, de 524.871
locuitori. Ocupă locurile 15, după suprafaţă, respectiv
17 după populaţie în ierarhia judeţelor ţării.
• Maramureşul are o pondere de 2,6% în suprafaţă şi
2,4% în populaţia României. Densitatea populaţiei este
de 83 locuitori/km pătrat (raportat la populaţia după
domiciliu la 1 iulie 2016).
• Suprafaţa judeţului pe forme de relief, este în proporţie
de 43% – zonă muntoasă, 30% – dealuri, podişuri şi
piemonturi şi 27% depresiuni cu lunci şi terase.
• Ca mod de organizare administrativ-teritorială, judeţul
Maramureş cuprinde: 2 municipii, 11 oraşe, 63 comune,
214 sate, din care 28 aparţin de municipii şi oraşe.
• Maramureşul – locul 3 în Regiunea de Nord-Vest şi locul 20 pe ţară
• Produsul Intern Brut (PIB) este un agregat macroeconomic, care exprimă în
sinteză, puterea economică a unui judeţ, regiune sau ţară. La nivelul
judeţului Maramureş acesta se ridică la suma de 10.893,6 milioane lei, în
preţuri curente ale anului 2014, ultimul an calculat la nivel de judeţ şi
publicat de Institutul Naţional de Statistică.
• Potrivit acestui indicator, judeţul Maramureş ocupă locul 3 în Regiunea de
Nord-vest, după judeţele Cluj şi Bihor şi locul 20 în ierarhia tuturor
judeţelor ţării.
• PIB-ul pe locuitor este de 23.098,5 lei, în judeţul Maramureş, 29.608,6 lei
în Regiunea de Nord-Vest şi 33.552,5 lei/locuitor la nivel naţional.
• În funcţie de PIB-ul pe locuitor, Maramureşul ocupă locul 25 pe ţară şi
ultimul loc în regiune, rezultă că PIB-ul pe locuitor, în judeţul Maramureş,
se situează sub media la nivel naţional cît şi sub media din Regiunea Nord-
Vest, respectiv la 68,84% şi 78,01%.
• Valoarea mai redusă a indicatorului la nivelul judeţului Maramureş se
datorează realizării de produse cu grad mic de complexitate, unde valoarea
nou creată este redusă, şi a existenţei unor sectoare cu aport mic la
realizarea valorii adăugate brute, cum ar fi: industria de prelucrare a
lemnului, comerţ, servicii etc.
• Regiunea de NORD-VEST, în clasamentul celor 8 regiuni de dezvoltare,
ocupă locul 3. Regiunea Nord-Vest cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-
Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
• Valoarea adăugată brută reprezintă 88,43% din valoarea PIB-ului judeţean.
Grupat pe principalele sectoare ale economiei, aceasta se concentrează în: •
industria prelucrătoare – 29,69% • comerţ – 19,49% • administraţie publică
şi apărare, asigurări sociale, sănătate şi asistenţă socială şi învăţămînt –
14,95% • tranzacţii imobiliare – 13,63%.
• O rezervă de creştere a PIB-ului se poate identifica în agricultură, unde în
funcţie de rezultatele anului agricol, aportul poate fi între 6 şi 12%.

Atractii turistice
•Complexe muzeale:
•- Muzeul de Etnografie Sighetu Marmatiei
•- Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia
Mare
•- Centrul artistic Baia Mare-Muzeul de Arta
•- Muzeul Florean
•- Muzeul de Mineralogie Baia Mare
•- Muzeul Memorial Sighetu Marmatiei
•- Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Baia
Mare
• Monumente de arhitectura si arta populara din Maramures:
• - Centrul istoric Baia Mare
• - Centrul istoric Sighetu Marmatiei
• - Turnul Ștefan
• - Biserici de lemn din Maramures
• - Biserici de lemn din Lapus
• - Biserici de lemn din Chioar
• - Cimitirul Vesel din Sapanta
• Asezaminte monahale din Maramures:
• - Manastirea Barsana
• - Manastirea Peri-Sapanta
• - Manastirea de la Moisei
• - Manastirea Sfanta Ana din Rohia
• - Cimitirul vesel, Sapanta
 Maramuresul este o zona foarte cunoscuta datorita traditiilor si
obiceiurilor locale.
• Maramureş este o civilizaţie a lemnului, încurajată, fără îndoială, de
bisericile splendide din lemn şi de numeroasele clădiri întemeiate după o
arhitectură seculară. Chiar dacă viaţa în Maramureş se adaptează vremurilor
moderne, câteva elemente s-au păstrat neclintite, dovadă a puternicei
mentalităţi colective. Din păcate, materialele moderne de construcţie
înlocuiesc parţial tradiţia caselor din butuci, dar biserica, Golgota şi poarta au
rămas aceleaşi de-a lungul perioadelor, în ceea ce priveşte materialele,
tehnica şi simbolurile. Cel mai bun lemn de construcţie este prelucrat în
timpul iernii, când este mai puternic.
• Distileria pentru horincă reprezintă o operă de artă a metalurgiei
tradiţionale. Făcut dintr-un aramă bătută cu ciocanul şi strânsă cu nituri,
aparatul de distilat are o capacitate între 100 şi 500 de litri. Este echipat cu un
aparat de amestecat, a cărui acţiune depinde de roata hidraulică, pentru a
stoarce fructul. Distilatorul este aşezat în vârful vetrei deschise, unde focul
este mereu aprins, necesar la distilarea fructului pentru obţinerea băuturii.
Sunt două perioade şi, implicit, două tipuri de băutură care pot fi obţinute:
horinca, făcută la sfârşitul verii din prune, şi rachiul de mere, făcut în
primăvară.
• Încă se mai produc şi se mai folosesc în zonă produsele ceramice.
Ceramica este făcută din diferite forme şi mărimi, în funcţie de utilizarea lor.
Vasele sunt colorate în verde viu, roşu, sau albastru, pe un fond albicios.
Dacă cineva vrea să vadă singurul loc din Europa în care ceramica roşie
nesmălţuită încă se mai produce, ar trebui să meargă în Maramureş, spre
sursa râului Iza. Toţi paşii au fost păstraţi într-o formă neschimbată: felul
preparării lutului, care presupune mai întâi frământarea cu picioarele şi apoi
pisarea cu ciocane din lemn, formele vaselor, prepararea pigmenţilor din
pietre abrazive, care conţin oxid de fier, şlefuirea cu piatră de râu, decoraţiile
pictate, forma cuptorului şi tehnicile de ardere.
• Un vârtej este făcut din scânduri care formează un butoi desfăcut, în
forma unui con trunchiat. Apa este lăsată să intre în butoi, vârtejurile în jurul
ei, stropind prin crăpăturile dintre scânduri. Mişcarea centrifugă a apei
răsuceşte stofa de jur împrejur.
CULTURA • S-au remarcat in valorificarea datinilor si folclorului:

• Maramures este un judet in regiunea Transilvania din Romania. • - Ansamblu Folcloric National Transilvania din Baia Mare;
Din punct de vedere al culturii traditionale, actualul judet
Maramures este alcatuit din patru zone (etno-folclorice) distincte:
Țara Chioarului, Țara Lapusului, Țara Maramuresului (jumatatea • - Mara si Dor Romanesc din Sighetu Marmatiei;
de sud a Maramuresului istoric) si Țara Codrului (partea de est),
la care se adauga Zona Metropolitana Baia Mare.
• - Maramuresul din Viseu de Sus;

• Judetul Maramures ofera tarii si lumii o bogata si originala

spiritualitate. Este inestimabil tezaurul de cultura populara, • - Lapusul din Tg. Lapus;
traditiile, obiceiurile, folclorul, mestesugurile, cercetatorii din tara
si strainatate caracterizand Maramuresul ca o "placa turnata" a
civilizatiei populare. In toate zonele exista o retea de sarbatori, de • - Grupul Iza;
datini folclorice, de targuri ale mesterilor, evidentiindu-se
festivalurile datinilor de iarna de la Sighet si Tg.Lapus;
"Sarbatoarea castanelor" din Baia Mare; ale cantecului si portului • - Formatia "Alina-te dor"
popular din Șomcuta Mare; Asuaju de Sus, Mesteacan, obiceiuri
de "Sanzaiene" si "Hora La Prislop"de la Borsa, "Tanjaua de pe
Mara", "Hoteni"Armonii de Primavara"-Viseu de Sus.
• Formatiile folclorice din judet au fost onorate, in cadrul festivalurilor
din strainatate cu premiul "Europa", "Discul de aur", "Colierul de
Argint"-Dijon (Franta), "Zeita de Aur" - Efes (Turcia).
BIBLIOGRAFIE

• www.wikipedia.ro
• www.visitmaramures.ro
• www.mmnet.ro
• www.muntiimaramuresului.ro
• www.infopensiuni.ro
• www.infotravelromania.ro/maramures