ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Universitatea din Oradea

Disciplina: Finantele Firmei
Anul de studii: II
Specializarea/Programul de studiu: ECTS
Anul universitar: 2021 - 2022
Semestrul: I

S.C. METALICA
ORADEA S.A.

1
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Oradea
2021

CUPRINS

Cap. 1- Consideratii Generale ………………………………...…………… pg.5

Cap. 2.1 -Realizarea diagnosticului financiar…………………..………… pg.6

Cap.2.2- Analiza ratelor de structura a pasivului ………………………… pg.11

Cap 2.3- Analiza echilibrului financiar…………………………….…….. pg.16

Cap.2.4- Analiza soldurilor intermediare dgestiune …..………………… pg.20

2
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

S.C. Metalica S.A. Oradea este o companie românească cu o tradiție de peste șase decenii
în domeniul fabricării de echipamente casnice.
S. C. METALICA S.A. este al doilea producator intern de masini de gatit cu gaz si
electrice. Avand o experienta de 45 de ani in domeniu, S.C.
METALICA S.A. si-a diversificat permanent oferta sortimentala, oferind consumatorilor
o gama larga de produse. Societete cu capital integral privat, S.C.
METALICA S.A. isi orienteaza activitatea catre satisfacerea cerintelor tuturor partenerilor
sai.S.C. METALICA S.A.- obiect de activitate era fabricarea in serie mica a unor produse
de uz gospodaresc : cazane, bidoane, albii pentru rufe, etc
S.C. METALICA S.A. Oradea provine din Cooperativa Meşteşugărească "Minszki Lajos",
înfiinţată în anul 1949, al cărei obiect de activitate era fabricarea în serie mică a unor produse
de uz gospodăresc : cazane, bidoane, albii pentru rufe, etc.

1959 Cooperativa Meşteşugărească se transformă în Intreprinderea de Stat "Minszki Lajos".

S-au asimilat şi introdus în fabricaţie o serie de produse noi : menghine, maşini de găurit, etc.

1963 Intreprinderea de Stat "Minszki Lajos" îşi schimba numele în Intreprinderea de Stat
"Metalica".

1965-1967 S-au amenajat şi dezvoltat sectoarele : galvanizare, mecanică şi scularie .

1970-1971 S-au construit atelierele emailare, decapare, presare la rece, montaj aparate de uz
casnic, accesorii şi prototip

1978-1981 Intreprinderea cunoaşte o noua etapa de dezvoltare : productia de articole elec-

trice si discuri pastate.

1982-1985 Creşterea productiei de accesorii metalice pentru marochinarie si confectii

1991 Transformarea in societatea pe actiuni S.C. "Metalica" S.A.

1997-2000 Privatizarea - Asociatia Metalica P.A.S. cumpara 51% din actiuni, restructurarea
societăţii, privatizarea integrala .

2002 Locul II pe ţara, in topul firmelor mici şi mijlocii din ramura producţiei de aparate
electrocasnice, pe anul 2001.

2003 Firma produce: maşini de gătit si reşouri - cu gaz

- electrice

piese de schimb pentru maşinile de gătit

hote de bucatarie

3
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

accesorii pentru marochinarie

centrale termice de apartament

scule si matrite

2005-2006 Locul I pe ţara, in topul firmelor mici şi mijlocii din ramura producţiei de aparate
electrocasnice, pe anul 2004 şi 2005.

Având o experienţă de 45 de ani în domeniu, S.C. METALICA S.A. şi-a diversificat

permanent oferta sortimentală, oferind consumatorilor o gamă largă de produse.

Societete cu capital integral privat, S.C. METALICA S.A. îşi orientează activitatea către
satisfacerea cerinţelor tuturor partenerilor săi.

In prezent S.C. METALICA S.A. este cel mai mare producator roman cu capital autohton de
masini de gatit cu gaze reusind, prin eforturi sustinute, sa dezvolte si diversifice continuu
gama de produse (asimilarea soba de incalzit si soba de gatit si incalzit cu combustibil solid,
plita incorporabila din inox si emailata)

4
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Capitolul 1. Consideraţii Generale

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi
a activelor totale ale societăţii

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care

reprezintă cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi
pierdere, unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul
financiar şi în bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune
analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale
societăţii vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2019 şi 2020.
Societatea comercială SC METALICA ORADEA S.A. a fost înfiinţată în anul 1949 şi
are ca principalul obiect de activitate domeniul fabricării de echipamente casnice. . Datorită
numărului de angajaţi: 92 şi a valorii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul
societăţilor medii. .

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC METALICA ORADEA

S.A. pentru anii 2019 şi 2020 sunt:

Indicator 2019 2020 Δ Δ%

Cifra de Afaceri 12.777.330 11.342.738 -1.434.592 -12.66%
Rezultatul Net -2.484.880 120.945 -2.033.935 24.86%
Active totale 15.668.334 8.266.347 -7401.987 -15.585

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a
principalilor indicatori financiari, creștere accentuată și de evoluția producției vândute.
140

120

100

80

60
Cifra de afaceri Rezultatul net

40
Active totale

20

0
2019 2020

5
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

2019 2020
Denumire indicator valoric procentual valoric Procentual Δ Δ%
Imobilizări necorporale 9.353 0.059% 26.546 0.19% 17.193 0.131%
Imobilizări corporale 5.566.585 35.04% 4.637.801 34.25% -4.928.784 -0.79%
Imobilizări financiare 0 0 0 0 0
Active imobilizate 5.575.938 35.09% 4.664.347 34.44% -911.591 -0.65%
Stocuri 8.202.197 51.63% 7.645.687 56.46% -556.510 4.83%
Creanţe 1.305.029 8.21% 798.095 5.89% -506.934 -2.32%
Investiţii financiare pe TS 32.016 0.201% 32.016 0.201% 0 0
Casa și Conturi în bănci 573.162 3.607% 184.662 1.36% -388.500 -2.24%
Active circulante 10.112.404 63.65% 8.660.460 63.95& -1451.944 0.3%
Cheltuieli in avans 199.153 1.25% 216.526 1.60% 16.373 0.35%
TOTAL ACTIV 15.887.495 100% 13.541.333 100% -2.346.162 -15.75%

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de

specialitate sunt:

TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT

Nr. Indicator Simbol Perioada analizată

Crt
2019 2020

1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100 35.09% 34.44%

2 Rata imobilizărilor necorporale RIN=In/At* 100 0.059% 0.19%

3 Rata imobilizărilor corporale RIC=Ic/At*100 35.04% 34.25%

4 Rata imobilizărilor financiare RIF=If/At* 100 0% 0%

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale

aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a
activului.

Active imobilizate
×100
RAI= Activ total

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul

activităţii. Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La

6
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori de 35.09 % din totalul
activelor imobilizate în 2019 și de 34.44 % din totalul activelor imobilizate în 2020.

36%

35.09%
35%
Rata activelor i mobi li zate

34.44%

34%
2019 2020

a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN)

Imobilizãri necorporale
×100
RIN = Activ total

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse datorită

obiectului de activitate al societății.

0% 0.19%

0%
Rata activelor necorporale
0.06%

0%
2019 2020

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de

caracteristicile tehnice ale acesteia.

Imobilizãri corporale
×100
RIC = Activ total

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de

crestere de la 35.04 % în 2019 la 34.25_% în 2020, ca urmare a scaderii ponderii activelor
circlante, chiar daca imobilizarile corporale cresc in valori absolute, ca urmare a unor
investitii. Valorile înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile
industriei grele şi în cele care solicită echipamente importante ca volum, rata înregistrează
valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este
relativ redusă.

7
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

36%

35.04%

34.25%
34%
Rata activelor corporale

32%
2019 2020

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei,

precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul
social.
Imobilizãri financiare
×100
Activ total
RIF =

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară,
având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor
financiare este 0, deoarece aceasta nu detine participatii in capitall altor societati comerciale..

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40% Rata activelor financiare
30%
20%
10% 0.00% 0.00%
0%
2019 2020

TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr. Perioada analizată

Crt Indicator Simbol
2019 2020

1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100 63.65% 63.95%

2 Rata stocurilor RST=St/At x100 51.63% 56.46%

3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100 8.21% 5.89%

4 Rata inv. tr. scurt RITS=Its/At x100 0.201% 0.201%

5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100 3.607% 1.36%

8
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu

caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
Active circulante
×100
RAC= Activ total

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

În dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod
asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de
afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o
accelerare a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind
activele circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie
(disponibilităţi, valori mobiliare de plasament etc.).
Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de crestere de la
63.65% în 2019 la 63.95% faţă de 2020, Situaţia poate fi apreciată _negativ prin reducerea
cresterii valorii disponibilitatilor banesti şi negativ prin valorificarea insuficienta a
potentialului.?????

64% 63.95%

Rata activelor
63.65% circulante

64%
2019 2020

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

Stocuri
×100
Activ total
RSt =
Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului
de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi
distribuţiei de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a
stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata
stocurilor înregistrează valori in crestere_, respectiv 51.63%_% în 2019 și 56.46% în 2020.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este

influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.
Creante
×100
Activ total
RCr =
Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact
direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de
servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
9
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)

– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);
– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să
prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori nesemnificative
cu tendinţă de scadere_în 2020.

c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a

valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
Disponibilitati banesti si plasamente
×100
Activ total
RDb =

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria

echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar,
întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de
exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor
disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de
5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul
optim al ratei disponibilităţilor este de 10%.
La societatea analizată, rata disponibilităţilor prezintă o tendinta de scadere din totalul
activelor circulante respectiv 1.36% în 2020 din totalul activelor.

10
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

2019 2020 Δ Δ%
Denumire indicator Procentua
Valoric Procentual Valoric
l
Capital social 3.403.167 0.139% 3.403.167 3.10% 0 2,961%
Prime de capital 0 0% 0 0% 0 0%
Rezerve 12.983.661 53.25% 12.983.661 11.84% 0 41,41%
Rezerve din reevaluare 4.341.327 17.80% 4.341.327 39.58% 0 21,78%
Acţiuni proprii(-) 4.908 20.13% 4.908 4.47% 0 -15,66%
Rezultatul reportat 10.508.328 43.09% 14.655.847 13.36% 4.147.519 -29,73%
Profit net 0 0% 120.945 1.10% 120.945 1,10%
Repartizarea profitului 0 0% 6.047 5.51% 6.047 5,51%
Capital Propriu 7.718.075 31.65% 6.176.380 5.63% -1.541.695 -26,02%
Datorii pe termen lung 2.083.700 8.55% 1.993.831 1.82% -89.869 -6,73%
Datorii pe termen scurt 6.076.692 24.92% 5.274.986 4.81% -801.706 -20,11%
Provizioane 0 0% 96.136 0.087% 96.136 0.087%
Subvenții din investiții 9.028 37.02% 0 0% -9.028 -37.02%
Venituri in avans 9.028 37.02% 0 0% -9.028 -37.02%
Datorii totale 8178.45 33.53% 7364.95 6.72% -81.350 -26.8%
Capital permanent 9801.78 40.19% 8266.34 7.54% -1.535,44 -32.65%
PASIV TOTAL 24.384.53 100% 109.677.33 100% 82.292,8 -23.28%

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Perioada analizată
Nr. crt. Indicator Simbol
2019 2020
Rata stabilitatii financiare
1 RSF= CPMx100/Pt 40.19% 7.54%
RSF

Rata autonomiei financiare

2 RAFG= CPRx 100/Pt 31.65% 5.63%
globale RAFG

Rata autonomiei financiare

3 RAFT= CPRx100/CPM 78.74% 74.71%
la termen RAFT

4 Rata îndatorarii globale RIG RÎG=Dtx100/Pt 33.53% 6.72%

Rata de îndatorare la
5 RîG=Dtlx100/Cpm 21.26% 24.12%
termen RÎT

11
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
Capital permanent
×100
Pasiv total
RSF 2019 = = 36.82%
Capital permanent
×100
Pasiv total
RSF 2020 = = 7.53%
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de
siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă
industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de
creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este
consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe
termen mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie
pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără
însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil.

45%
40%
35%
30%
25% Rata stabilitatii
financiare
20%
15%
10%
5%
0%
2019 2020

Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în
jur de 66 %.
În 2019 şi 2020 se situează peste această valoare, însă prezintă situație nefavorabila de
scadere în 2020 faţă de perioada precedentă, reprezentând 7.53% din totalul surselor de
finanţare, ca urmare a ponderii ridicate a capitatuli propriu.
2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este
finanţat pe seama resurselor proprii.
Capital propriu
×100
Pasiv total
RAFG 2019 = = 29.43%
Capital propriu
×100
Pasiv total
RAFG 2020 = = 56.31%

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei

financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea
12
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net
(capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la
finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel
puţin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând
garanţii aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.

35% 31.65%
30%
25%
20% Rata autonomiei fi-
nanciare globale
15%
10%
5.63%
5%
0%
2019 2020

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de scadere de la

31.65% cât înregistra în 2019 la 5.63% în 2020 reflectând scaderea gradului de autonomie
financiara in conditiile inregistrarii unei tendinte de crestere a capitalului propri ca urmare a
capitalizarii profiturilor. Pragul minim de 30% nu a fost inregistrat în întreaga perioadă
analizată și datprita inregistrarii de scadere se află sub pragul minim.

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât

precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii
capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.
Capital propriu
×100
Capital permanent
RAFT 2019= = 78.74%
Capital propriu
×100=
Capital permanent
RAFT 2020 =
74.72%

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea

capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să
reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.

13
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

80%
78.74%
79%
78%
77%
Rata autonomiei fi-
76% nanciare la termen
74.72%
75%
74%
73%
72%
2019 2020

În ambele perioade de analiză, 2019 și respectiv 2020, rata autonomiei financiare la

termen înregistrează valori mult peste 50%, care este valoare recomandată, respectiv 78.74%
% în anul 2019 şi 74.72% în anul 2020. Rata autonomiei financiare este în scadere , dar cu
toate acestea capitalul propri are o contributie destul de mare la formarea capitalui permanent.

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul

întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
Datorii totale
×100
Pasiv total
RÎG 2019= = 33.53%
Datorii totale
×100
Pasiv total
RÎG 2020= = 6.71%

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă
fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea
se reduce, respectiv autonomia financiară creşte.

40%
35% 33.53%
30%
25%
20% Rata de indatorare globala
15%
10% 6.71%
5%
0%
2019 2020

Rata
îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În perioada vizată
acestă rată înregistrează o tendinţă favorabila de scadere de la 33.53% cât înregistra în 2019 la
o pondere 6.71% în 2020. Această evoluție evidențiază scaderea gradului de indatorare si se
mentine cu mult sub limita de 66% a datoriilor in totatlul surselor de finantare.

5)Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu

şi lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală
dacă este mai mică decât 50 %.

14
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Datorii pe termen mediu si lung

×100
Capital permanent
RÎT 2019 = = 21.26%
Datorii pe termen mediu si lung
×100
Capital permanent
RÎT 2020 = = 24.11%

26%

24.11%
24%

22% Rata de indatorare la termen

21.26%

20%

18%
2019 2020

În perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori reduse , de 21.26%% în

2019 cât și de 24.11% in 2020 iar acestă pondere fiind considerată ca fiind normală deoarece
se află sub pragul de 50 %.

15
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR C10

2.3.1 Situaţia neta (SN)

SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate (26) + Active Circulante (44) + Ch. în avans (45)
Datorii totale = Datorii pe termen scurt (57) +Datorii pe termen mediu si lung (69)
+Venituri in avans (74+77+80) + Subventii din investitii (75+78+81)
+Provizioane (72)

AT0=15.887.495
AT1=13.541.333

DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans + Subvenții din investiții

DTS= datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung

DT0= 8.178.448
DT1= 7.364.953

SN0=AT0-DT0=7.709.047
SN1=AT1-DT1=6.176.380
ΔSN=SN1-SN0=-1.532.667

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale

a societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.
Situația netă pozitivă reflectă:
- buna gestiune financiară a societății
- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:

- slaba gestiune financiară a societății
- scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice slabe.
16
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

In ambele perioade analizate, situația neta este pozitiva. Se observă o

tendință de _scadere de la o perioada la alta, aspect economic nefavorabil pentru
societate.

OBS: Acest indicator este întotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul
societății.

2.3.2 Fondul de rulment(FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu (113) + Datorii pe termen

mediu si lung(69) +Provizioane(72)+Subventii din investititii (75+78+81)

Nevoi permanente =Active imobilizate nete (26)

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 853.590

Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 691.288

FR 0 = -4.722.348
FR1 = -3.973.059
∆FR= 46.82%

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung;

adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o
protejeze de anumite evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății
pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de
potențialele evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv reprezintă un surplus
de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de
acoperit(active imobilizate). Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi
permanente se alocă surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe
termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze
de potențialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune
financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.
In perioada analizată, fondul de rulment este negativ în ambii ani de analiză. Se
manifestă o tendință de crestere, aspect favorabil pentru societatea analizată.

Fondul de rulment se împarte in:

17
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

 Fond de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

FRP0 = 72.151.490
FRP1 = 1.512.033
∆FRP =-72.13%

FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigură prin capitalul propriu, ceea ce

reflectă gradul de autonomie financiară.
In ambele perioade analizate, FRP este pozitiv ceea ce reflectă echilibrul financiar,
dar și faptul că societatea dispune de o marja de securitate, care o protejază de anumite
evenimente neprevăzute. Se manifestă o tendință de scadere, de la o perioadă la alta,
aspect nefavorabil pentru societate.
 Fond de rulment împrumutat (FRI)

FRI = FR-FRP
FRI0 = -76.874
FRI1 = -5.485.092
∆FRP =-54.85%

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe

termen scurt.
In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori negative dar are o
tendință nefavorabila_.

2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri (32)+ Creanțe (41)+ Investitii fin. pe termen scurt (42)
+Ch. in avans (45)

Surse temporare = Datorii de exploatare (57) + Venituri in avans (74+77+80)

Nevoi temporare 0 = 9.738.395

Nevoi temporare1 =8.692.394

Surse temporare 0 =826.873

Surse temporare1 = 736.495

NFR0 =146.962
NFR1= 7.955.829
ΔNFR=NFR1-NFR0= -6.74%
18
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar

pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment este pozitiva în ambele perioade, fiind un aspect
economic negativ_ pentru societate.
Se manifestă o tendință de _crestere, aspect economic nefavorabil pentru societate.

2.3.4 Trezoreria neta(TN)

TN=FR-NFR

TN0=FR0-NFR0= -146.962
TN1=FR1-NFR1= -7.955.829
ΔTN=TN1-TN0= 47.50%

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente
Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății,
adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de
finanțare a investițiilor.
Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al
societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.
Trezoreria netă este negativa în ambele perioade analizate. Se manifesta o
tendință de crestere, aspect nefavorabil pentru societate.

19
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune C20

a)Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (3-4) – Ch. privind mărfurile (23-24)

MC0= 40.117
MC1= 5.996
∆MC= -40.05%

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic

din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de
la furnizor.
In ambele perioade analizate, MC este pozitiv, fiind un aspect favorabil
pentru societate; se manifestă o tendință de scadere a marjei comerciale.

b) Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvândută (2) ± Qstocată (6 sau -7) + Qimobilizată (9+10+11+12+13+14)

Qex0 = 14.665.598

Qex1 = 18.375.467

∆ Qex= -1.448%
Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de
societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.
Producția exercițiului este pozitiva și înregistrează o tendință de crestere,
fiind un aspect nefavorabil pentru societate.

c) Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale (20+21) + Ch cu serviciile executate de
terți (22+36)

Consumuri ext de la terți 0 = 5.325.710

Consumuri ext de la terți 1 = 9028

VA0 = -19.951.191
20
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

VA1 = -18.378.499
∆ VA=92.12%

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate,

rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și
serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări
bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către
salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru
autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori negativa,
fiind un aspect nefavorabila pentru societatea analizată. Se manifestă o tendință
nefavorabila de scadere.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare (5+15) –Ch cu personalul (25) - Ch cu alte

impozite și taxe (37)

EBE0 = -20.436.345
EBE1 = -6.807.792
∆EBE=-6.805.748%

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de

autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și
de remunerare a acționarilor.
EBE înregistrează valori negative, aspect nefavorabil pentru societate. Se
observă o tendință nefavorabila de scadere.

e) Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652-
658) (38+39+40+41+42+43+44) + Reluări asupra provizioanelor din expl.
(31+34+47)– Ch. cu amortizări si provizioane din expl. (29+33+46)

RE0=-24.699.888
RE1=-10.132.052

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a

rentabilității activității de exploatare.

21
2021 - 2022
 ECTS II ID CRISTEA LUCIA DIANA

Rezultatul din exploatare înregistrează valori negative, manifestându-se o

tendință nefavorabila de scadere în perioada analizată.

f) Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare (62) - Ch financiare (72)

RC0= -26.975.530
RC1= -10.060.460
∆RC=2.68%

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de

rezultatul financiar.
În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori negative,
manifestându-se o tendință de crestere.

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare + Venituri din impozitul pe

profit amânat (81) - Impozitul pe profit curent (79) – Impozit pe profit amanat (80) -
Alte impozite neprezentate (ct. 695+698) (82+83)

RN0= -26.975.530
RN1=-10.060.460
∆RN=2.68%
Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea
din profitul brut a impozitului pe profit.
In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori negative,
manifestându-se o tendință nefavorabila de scadere.

22
2021 - 2022