FACULTATEA CONTABILITATE DEPARTAMENTUL CONTABILITATE, AUDIT ŞI

ANALIZĂ ECONOMICĂ

PROIECT DE AN LA CONTABILITATE
“CONTABILITATEA VENITURILOR”

Autor: studenta gr. CON 191, învăţământ cu frecvenţă redusa ,

Mantaluta Adriana

Conducător ştiinţific: dr., conf. univ. Cotoros Inga

CHIŞINĂU, 2022
 Cuprins :

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

1.Noțiuni, caracteristica şi clasificarea

veniturilor . . . . . . . . . . . . 6

2.Recunoașterea și evaluarea veniturilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10

3. Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţională . . . . .

11

4. Contabilitatea veniturilor din activitatea

neoperaţională . . . . 15
5. Modul de prezentare a veniturilor în Situațiile financiare. . . .
.18
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .
24
Bibliografie . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
26
Anexe . . . . . . . … .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . .
27

2
 Introducere
Viabilitatea întreprinderii în condiţiile concurenţiale de piaţă, rezultatele acesteia obţinute în
procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, depind în mod esenţial de deciziile
manageriale argumentate si adecvate situaţiilor, împrejurărilor.
Vorbind despre economie ca ştiinţă, nu putem de a nu menţiona necesitatea şi importanţa
contabilităţii. Actualmente, contabilitatea reprezintă un limbaj universal de comunicare, care
permite crearea relaţiilor de colaborarea atît la nivel de economie naţională cît şi la nivel
mondial.
Elaborarea deciziilor bine chibzuite neaparat este precedata de obţinerea informaţiilor iniţiale
obţinute din diferite surse de date care fac obiectul contabilităţii financiare în cadrul căria se
formează rapoartele financiare.
În condiţiile economiei de piaţă activitatea oricăror înreprinderi generează diverse tipuri de
venituri şi cheltuieli. Informaţiile aferente veniturilor şi cheltuielilor sunt furnizate de
contabilitate şi servesc drept bază pentru calcularea obligaţiilor fiscale, elaborarea bugetelor
întreprinderii, luarea deciziilor manageriale şi economice. În proiectul dat se va desfăşura tema
cheltuielilor şi veniturilor operaţionale.
Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea
veniturilor care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele normative şi legislative în
vigoare, şi reflectarea lor în rapoartele financiare.
Scopul şi obiectivele proiectului constă în examinarea particularităţilor contabilităţii veniturilor
în întreprindere şi elaborarea concluziilor privind direcţiile de perfecţionare a acestora.

Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective:

 examinarea bazei teoretice şi metodologice a contabilităţii veniturilor în întreprinderile
din Republica Moldova cu argumentarea propunerilor concrete, privind perfecţionarea
acestui compartiment al contabilităţii;
 tratarea conceptului -veniturile întreprinderii şi abordarea componenţei acestora;
 evaluarea aspectului practic şi modului de organizare a contabilităţii veniturilor în
întreprinderea I.S. Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si a
constructiilor ;

Obiectul cercetării îl constituie experienţa contabilităţii veniturilor în întreprinderea I.S. Serviciul

de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si a constructiilor.
Formarea Expertizei de Stat în domeniul constructiilor a avut loc la 31.12.1974 în baza Hotärîrii
Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti nr.420 din 31 .12.1974.
În anul 2009, conform Legii nr. 721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în constructii,
modificatä prin Legea nr. 280-XVI din 14.12.2007 pentru modificarea unor acte legislative,
denumirea întreprinderii a fost schimbatä în „Serviciul de Stat pentru Verificarea si Expertizarea
Proiectelor si Constructiilor" cu urmätoarele functii de bazä genuri de activitate:
 asigurarea controlului de stat al documentatiilor de proiect pentru constructii de orice
categorie, tip de proprietate sau destinatie;
 elaborarea expertizelor tehnice pentru constructiile din fondul existent, având ca scop
general:
 evaluarea nivelului de asigurare la actiuni seismice care actioneazä concomitent cu
încärcärile gravitationale si cu alte actiuni cu intensitäti semnificative;
 fundamentarea propunerea deciziei de interventie;
 contribuie la armonizarea politicii statului în domeniul constructiilor potrivit obiectivelor
domeniului de activitate.

3
Scopul principal al I.S. Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si a
constructiilor este asigurarea documentatiei a proiectelor si asigurarea calitativa a constructiilor
pentru a nu fi accidente .
I.S. Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor are următoarele organe de
administrare şi control:
a) Fondatorul - Agentia al Republicii Moldova;
b) Consiliul Administrativ;
c) Administratorul –organ executiv;
c) Comisia de cenzori .
Fondatorul este organul de administrare a I.S. Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea
proiectelor si a constructiilor îşi exercită drepturile de gestionare al I.S. prin intermediul
Consiliului administrativ şi directorului.
Instituţia medico-sanitară publică I.S. Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea
proiectelor si a constructiilor, ţine contabilitatea în conformitate cu Legea contabilităţii,
Standardele Naţionale de Contabilitate, Planul de conturi contabile ale activităţii economico-
financiare a întreprinderilor, politica de contabilitatea şi alte acte normative.
Contabilitatea se ţine de serviciul contabil al instituţiei în baza sistemului complet.
Evidenţa contabila în I.S. Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si a
constructiilor se ţine cu ajutorul programei 1C care este o sistemă automatizata şi universală,
care se foloseşte pentru automatizare diferitor sectoare a întreprindere: evidenţa stocurilor de
mărfuri şi materiale, creanţelor, calculului salariului, uzurii mijloacelor fixe etc.
În I.S. Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si a constructiilor
contabilul-şef ţine controlul reflectării pe conturile evidenţei contabile tuturor operaţiilor
gospodăreşti care se indeplinesc la intreprindere, întocmeşte şi prezintă rapoartele financiare în
perioade stabilite, şi deasemenea contabilul-şef ţine evidenţa contabilă a creanţelor
Contabilul de evidenţa salariului se ocupă cu calculul salariului ai angajaţilor titulari şi
cumularzi.
Drept călăuză metodologică specifică cercetărilor temei au servit convenţiile fundamentale şi
principiile de bază ale contabilităţii, caracteristicile calitative ale informaţiilor rapoartelor
financiare, totalitatea de reguli, procedee, metode expuse în S.N.C. 18 „Venitul”.
Baza informaţională a proiectului o constituie documentele de evidenţă a întreprinderii I.S.
“Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si a constructiilor” pentru
perioada de gestiune anului 2020 .
În continuare vom prezenta principalii indicatori economico - financiari ai întreprinderii „ I.S.
Serviciul de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si a constructiilor” pe perioada
analizată, precum şi concluziile survenite în baza rezultatelor obţinute.

Analiza economico-financiara.
Indicii principali de activitate pentru anul 2020:
 Numärul persoanelor angajate de bazä: 23
 Numärul persoanelor angajate prin contract de antreprizä: 27
 Numärul obiectelor realizate: 563.
Inclusiv:
 Pentru verificarea proiectelor: 431 obiecte — 5 376 288 lei.
 Pentru expertiza tehnicä: 132 obiecte — 1 218 623 lei.
 Vînzäri nete: 6 594 91 1 lei.
 Venituri din activitatea operationalä: 1 036 480 lei.
 Costul vânzärilor: 4 141 774 lei.
 Cheltuieli: 6 81 1 739 lei.
 Rezultatul activitätii economico-financiare: 720 1 16 lei.
 Impozitul pe venit (12%): 99 536 lei.
4
 Pe parcursul anului 2020 activitate economico-financiarä este în scädere fatä de anul 2019 , în
anul 2020 veniturile totale au scäzut cu 890588 lei sau cu 10 la sutä fatä de anul 2019.
În umatorul tabel este analizatä activitate economico-financiara a întreprinderii, conform
situatiei financiare pentru anul 2020:

Perioada de gestiune
Indicatori Precedenta pondere Curenta pondere
2019 2020
2 3 4 5
Venituri din vînzäri 7 309534 85,8 6594911 86,4
Alte venituri din activitatea
operationalä
Venituri din alte activitäti 1 208 928 14,2 1032963 13,6
Total venituri 8 518 462 100 7 627874 100
Cheltuieli cu personalul privind
5 485 114 75,9 5178105 76,0
remunerarea muncii
Contributii de asiguräri sociale de
stat obligatorii si prime de
1 232 601 17,0 1159641 17,0
asigurare obligatorie de asistentä
medicalä
Cheltuieli cu amortizarea si
14599 4695 0.1
deprecierea activelor imobilizate
Alte cheltuieli 493998 6,8 465781 6,8
Cheltuieli din alte activitäti 4108 0,1 3517 0.1
Total cheltuieli 7 230 420 100 6811739 100
Profit (pierdere) pânä la impozitare
1 288 042 819652
(rd.040 - rd. 130)
Cheltuieli privind impozitul pe venit 155765 99536
Profit (pierdere) net al perioadei de
1 132 277 720116
gestiune (rd. 140 — rd. 150)

În anul 2020 profitul net a scäzut fatä de anul 2019 cu 412161 lei ceea ce constituie o scädere de
36 la sutä. Cea mai mare pondere a venitului o constituie veniturile din vânzäri, care a scäzut cu
714623 lei fatä de anul 2019, deoarece a scäzut numärul obiectelor de la 655 obiecte în 2019 la
563 obiecte în anul 2020 si veniturile din activitatea operationala a scäzut cu 175965 lei fatä de
anul 2019. Cheltuielile anuale s-au miEorat cu 418681 lei în anul 2020 fatä de anul 2019. Cele
mai mari cheltuieli sunt miÇorate pentru retribuirea muncii cu 379969 lei. Celelalte cheltuieli au
ponderi nesemnificative fatä de totalul cheltuielilor.
Rentabilitatea veniturilor din vînzäri pentru anul 2020 este de 36,5 la sutä rentabilitatea profitului
net constituie 13,37 la sutä.

5
Noțiuni, caracteristica şi clasificarea veniturilor
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune,
care rezultă în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau
de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sumelor
încasate în numele terţilor (spre exemplu, TVA).
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obţinute sau care urmează să fie
obţinute de întreprindere în conturile ei. În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în
numele terţelor persoane, de exemplu, cum sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările
globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe, din vânzarea produselor
sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii
şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia. Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se
consideră ca venituri ale întreprinderii, întrucât acestea sunt încasate în numele organelor de stat
şi se varsă în buget.
Venitul ca categorie economică reflectă profitul curat obţinut în procesul activităţii de
producţie Din punct de vedere economic venitul este diferenţa dintre încasări şi plăţi, dar din
punct de vedere gospodăresc acesta este diferenţa dintre starea patrimoniului întreprinderii la
începutul şi sfârşitul perioadei.
Venitul calculat în scopuri contabile nu reflectă rezultatul real a activităţii întreprinderii, ceea ce
a adus la diferenţierea dintre noţiunea de beneficiu contabil şi economic. Primul este rezultatul
realizării mărfurilor şi serviciilor, a doua - rezultatul circulaţiei capitalului.
 Venitul este diferenţa pozitivă dintre veniturile întreprinderii comerciale, înţelese ca
sporire a valorii totale de evaluare a activelor ei, însoţite de mărire de capital a
proprietarilor, cheltuielilor ei, concepute ca scăderea valorii totale evaluate a activelor,
însoţite de micşorarea capitalului proprietarilor, cu excepţia rezultatelor operaţiilor legate
de modificarea intenţionată a capitalului.
 Venitul – este o creştere sau micşorare de capital propriu, ce are loc în perioada curentă.

După părerea cercetătorului cu mare notorietate în Republica Moldova, Alexandru Nederiţă ,

veniturile reprezintă creşteri ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de intrări/creşteri ale activelor, sau diminuări/stingeri ale datoriilor, care au
influenţat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent, iar cheltuielile –
diminuări ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de
ieşiri/diminuări ale activelor sau apariţii/creşteri ale datoriilor, care au influenţat rezultatul net
(profitul/pierderea) al anului de gestiune curent.

Ambele definiţii au dreptul la existenţă, însă din punct de vedere practic, adică, calculul
venitului, anume prima definiţia este mai preferabilă.

La contabilizarea şi impozitarea veniturilor, în afară de actele normative cu caracter general, este

necesar a se conduce de:
• S.N.C. 1 « Politica de contabilitate », aprobată prin ordinul Ministerului
Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997;
• S.N.C.2 «Stocurile de mărfuri şi materiale», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor
al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• S.N.C. 11 «Contractele de construcţie», aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999;
• S.N.C. 17 «Contabilitatea arendei (leasingului)», aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 32 din 03.03.2000;
6
• S.N.C. 18 «Venitul», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• S.N.C. 21 «Efectele variaţiilor cursurilor valutare», aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999;
• S.N.C. 25 «Contabilitatea investiţiilor», aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• S.N.C. 27 «Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în
întreprinderile fiice», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16
din 29.01.1999;
• S.N.C. 28 «Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate», aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 «Venitul», aprobate prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999;
• Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004.
Contabilitatea adecvată a veniturilor influenţează nemijlocit la calcularea rezultatului financiar al
activităţii întreprinderilor cu toate consecinţele şi serveşte drept bază pentru elaborarea
strategiilor şi deciziilor administrative, determină rezervele de sporire a eficienţei activităţii în
domeniul respectiv al întreprinderii.
Acest fapt a şi contribuit la determinarea temei proiectului în cauză.

7
Înainte de contabilizarea veniturilor este necesar de a se ţine seama de două momente principale:
 măsurarea venitului, adică determinarea mărimii acestuia care trebuie să fie reflectată în
contabilitate şi rapoarte financiare;
 constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul trebuie să fie
reflectat în contabilitate şi rapoarte financiare.
În conformitate cu cerinţele SNC, venitul se determină la valoare venală, care reprezintă suma cu
care activul poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente care au
consimţit tranzacţia. Valoarea venală care rezultă din tranzacţii este negociată de vînzător şi
cumpărător şi cuprinde suma mijloacelor băneşti primită sau de primit sau sub altă formă de
compensaţie.
În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul următor: dacă se produce
un schimb de mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare, aceasta nu se consideră drept o
tranzacţie de profit. Schimbul de produse, mărfuri, servicii neidentice se consideră drept o
tranzacţie profitabilă. În acest caz venitul se măsoară la valoarea venală a mărfurilor şi serviciilor
primite pe calea schimbului, corectată cu suma mijloacelor băneşti virate.
Pentru constatarea venitului este necesar de a se ţine seama de respectarea unor criterii anumite,
care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vînzarea produselor finite şi mărfurilor,
prestarea serviciilor, darea în folosinţă a altor personae a activelor proprii. Criteriile generale
pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: existenţa unei certitudini întemeiate că
avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere; existenţa posibilităţii
reale de a determina certitudinea sumei venitului.
În baza SNC 18, „Venitul”, paragraful 13, venitul se recunoaşte în baza metodei specializării
exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv de
încasare a mijloacelor băneşti sau a altor forme de compensare. Deci, venitul se constată numai
atunci cînd întreprinderea are o certitudine întemeiată în obţinerea acestuia. În unele cazuri o
astfel de certitudine survine numai după primirea mujloacelor băneşti sau după înlăturarea
incertitudinilor de natură diversă. De exemplu, la efectuarea operaţiilor de export pot apărea
dificultăţi vizînd primirea autorizaţiei emise de autorităţile unui stat străin privind transferarea
mijloacelor băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest caz, venitul nu se constată pînă la
momentul primirii unei astfel de autorizaţii. În cazul cînd apar îndoieli referitor la primirea sumei
cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei
venitului constatate iniţial.
Conform cerinţelor SNC 18, venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite
circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. Veniturile şi
cheltuielile aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţii economice sunt constatate într-o
singură perioadă de gestiune. Pentru asigurarea concordanţei veniturilor şi cheltuielilor în
perioada de gestiune, întreprinderea poate, în caz de necesitate, să creeze rezervele
corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei.
În concluzie, putem menţiona că la constatarea venitului este necesar de a respecta principiul
prudenţei sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în
contabilitate numai atunci cînd acestea sunt cîştigate şi cînd întreprinderea este sigură că le va
obţine.
Venitul se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea
obţinerii acestuia. În unele cazuri, o astfel de certitudine survine numai după primirea
mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă.
De exemplu, la realizarea operaţiunilor de export pot să survină dificultăţi privind eliberarea
autorizaţiei organelor puterii unui stat străin pentru transferarea mijloacelor băneşti din exportul
mărfurilor. În acest caz, venitul nu se constată până la momentul primirii unei asemenea
autorizaţii. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în
venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la diminuarea sumei venitului constatate iniţial.
De exemplu, în cazul apariţiei creanţelor dubioase, mărimea acestora se trece la majorarea

8
cheltuielilor perioadei sau la diminuarea rezervei create în prealabil, dar nu se raportează la
micşorarea sumei venitului, constatate şi reflectate anterior în rapoartele financiare.
Conform cerinţelor S.N.C., venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite
circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu,
dacă preţul de vânzare a mărfii cuprinde o sumă determinată, necesară pentru deservirea
ulterioară a acesteia, venitul referitor la această parte a preţului se constată nu în momentul
vânzării, ci pe măsura prestării serviciilor. În alte cazuri, dimpotrivă, constatarea venitului se
efectuează concomitent pe două sau mai multe tranzacţii interdependente. Acest lucru este
condiţionat de faptul că suma venitului pe o operaţie nu poate fi determinată cu certitudine, fără a
lua în considerare tranzacţiile precedente sau viitoare.
Veniturile se contabilizează conform metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în
care s-au produs, indiferent de momentul primirii sau plăţii efective a mijloacelor băneşti sau a
altei forme de compensare.
În afară de venitul rezultat din vânzarea produselor finite şi prestarea serviciilor, întreprinderile
obţin, de asemenea, venituri sub formă de dobânzi, redevenţe şi dividende.
Dobânzile reprezintă venitul obţinut din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor
persoane prin procurarea titlurilor de valoare. Acestea se constată ca venit în bază corelaţiei
temporare, care ia în considerare venitul real din activ. Venitul se determină în baza ratei
dobânzii necesare pentru scontarea fluxului încasărilor viitoare de mijloace băneşti, aşteptate în
cursul duratei de serviciu a activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de intrare a
acestuia.
Prin urmare, venitul cuprinde suma de amortizare a oricărei reduceri, adaos sau altei diferenţe
dintre valoarea de procurare a activului (titlurilor de valoare) şi valoarea acestuia la momentul de
achitare.
Mărimea venitului sub formă de dobânzi depinde de faptul, dacă acestea sunt incluse în valoarea
nominală a titlurilor de valoare procurate sau nu. Dacă dobânzile sunt incluse în valoarea
nominală a titlurilor de valoare procurate, venitul se constată la suma diferenţei între valoarea de
intrare şi valoarea nominală a acestora.
La calcularea dobânzilor neplătite până la procurarea investiţiilor, suma totală a dobânzilor
calculată pentru perioada de gestiune se repartizează între perioade până la procurare şi după
procurare. În acest caz, se constată ca venit numai partea dobânzilor aferentă perioadei după
procurare, iar cealaltă parte a dobânzilor aferentă perioadei până la procurare se raportează la
reducerea valorii de procurare a investiţiilor.
Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare,
între acţionari (asociaţi), în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar.
Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune, când acestea au fost anunţate, adică
atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa. La calcularea dividendelor neplătite,
în baza profitului net obţinut, până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei, suma totală a
dividendelor, anunţată pentru perioada de gestiune, se repartizează între perioada de până şi după
procurarea acestora. În cazul dat se constată ca venit numai dividendele aferente perioadei după
procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate până la procurare nu se constată ca venit,
dar se raportează la diminuarea valorii de intrare a titlurilor de valoare.

Evaluarea veniturilor
9
Venitul se evaluează la valoarea venală a compensărilor primite sau care urmează a fi de primit,
cu excepţia rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de întreprindere. Valoarea venală
rezultată din tranzacţii este stabilită prin acordul dintre cumpărător şi vînzător sau benefeciarul
activului şi cuprinde suma mijloacelor la care poate fi schimbat un activ sau poate fi achitată o
datorie în cazul efectuării operaţiei comerciale între părţi independente, interesate şi care au
consimţit o tranzacţie. În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît
valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vîndute. Astfel, dacă mărfurile (produsele,
serviciile) se vînd cu reducere de preţ, mărimea venitului va fi mai mică, iar în cazul tranzacţiilor
combinate şi vînzării de mărfuri pe credit - mai mare decît valoarea venală a acestora.

În cazul în care întreprinderea vinde mărfuri (produse, servicii) la o valoare mai mică decît preţul
ordinar de vînzare, mărimea venitului este mai mică decît valoarea venală a acestora cu suma
reducerii acordate. În cazul tranzacţiilor combinate, care includ vînzarea mărfurilor (produselor)
şi prestarea serviciilor venitul cuprinde:
 Venitul din vînzarea mărfurilor (produselor) care se măsoară la valoarea venală a
acestora;
 Venitul din prestarea serviciilor, care se determină, ţinind cont de stadiul de finalizare a
acestora, la suma stabilită în contractul încheiet între vînzător şi cumpărător (client).
La vînzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) pe credit mărimea venitului este mai mare decît
valoarea venală a acestora şi cuprinde: Venitul din vînzarea serviciilor (produselor) care se
măsoară la valoarea venală a acestora în momentul vînzării; Venitul sub formă de dobînzi, care
se determină luînd ca bază de calcul cota procentuală stabilită în contractul încheiat între
vînzător şi cumpărător (client).
În cazul schimbului de mărfuri sau servicii venitul se măsoară în felul următor : dacă se produce
schimb de mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare, acesta nu se consideră drept o tranzacţie
aducătoare de venit. Shimbul de produse, mărfuri şi servicii (operaţii pe bază de barter)
neidentice se consideră drept o tranzacţie aducătoare de venit. În acest caz venitul se măsoară la
valoare venală a mărfurilor şi serviciilor primite pe calea schimbului, corectată cu suma
mijloacelor băneşti virate (primite).Dacă valoarea venală a produselor, mărfurilor, serviciilor
primite nu poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine, venitul se măsoară la valoarea
venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate predate pe calea shimbului, corectate cu
suma mijloacelor băneşti virate (primite).
Venitul se constată în baza metodei specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost
obţinut, indiferent de momentul efectiv de încasare a mijloacelor băneşti sau a altei forme de
compensare.Mijloacele băneşti sau o altă formă de compensare pot fi primite de întreprindere atît
în momentul încasării veniturilor, cît şi în perioadele de pînă/ după constatarea acestuia.
În Standardul Naţioanal de Contabilitate 18 constatarea venitului se examinează pe fiecare
tranzacţie. Însă, în anumite circumstanţe venitul poate fi constatat pe componente distincte ale
unei tranzacţii.
Conform politicii de contabilitate, la SRL evaluarea şi constatarea activelor are loc în
conformitate cu principiile şi convenţiile de contabilitate menţionate mai sus, respectîndu-se în
totalitate prevederile Standardului naţional de contabilitate 18 „Venitul”.

Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţională

10
Activitatea de întreprinzător a întreprinderii generează diverse tipuri de venituri şi cheltuieli care
trebuie să fie clasificate după anumite criterii, în funcţie de scopul utilizării informaţiilor
contabile: reflectarea în conturile contabile, întocmirea rapoartelor financiare şi statistice,
exercitarea controlului, determinarea rezultatului fiscal, efectuarea analizei activităţii
economicofinanciare a întreprinderii etc.
Reglementările contabile actuale din Republica Moldova operează cu clasificarea veniturilor,
după natura activităţilor şi evenimentelor, care le generează în :

1) venituri ale activităţii operaţionale;

2) venituri ale activităţii de investiţii;
3) venituri ale activităţii financiare;
4) venituri excepţionale

În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două grupe:

 Venituri din activitatea operaţională.
 Venituri din activitatea neoperaţională
Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a
întreprinderii. Acestea cuprind:
1) veniturile din vânzări (încasările din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea
serviciilor, operaţiile de barter, contractele de construcţie);
2) alte venituri operaţionale (sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea,
schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda
curentă, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune
materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente).

Veniturile întreprinderii

Venituri di n activitatea Venituri di n activitatea

operaţ ională neoperraţională

Venituri din Venituri din

Venituri din Alte venituri Venituri
activitatea de activitatea
vânzări operaţionale excepţionale
investiţii financiară

11
Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza
următoarelor documente primare:

facturilor fiscale,
facturilor,
proceselor-verbale de primire-predare a serviciilor prestate,
dispoziţiilor de plată,
bonurilor de încasări,
proceselor-verbale de inventariere, etc.
Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea operaţională se ţine pe tipuri de venituri, surse,
perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a
întreprinderii.

Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile de pasiv 611 “Venituri din vînzări” şi 612
“Alte venituri operaţionale”. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de
gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate
cu prevederile S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.

În cursul anului de gestiune veniturilor din vînzări se înregistrează prin formula contabilă:

1. la suma încasărilor din vânzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor (fără TVA şi
accize):

debit contul 241 “Casa”

debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”
debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
credit contul 611 „Venituri din vînări”

2. la valoarea mărfurilor livrate cumpărătorilor, părţilor legate şi personalului întreprinderii cu

achitare ulterioară (fără TVA şi accize):

debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”
credit contul 611 „Venituri din vînări”

3. la suma veniturilor din vînzări obţinut în perioadele precedente, dar aferente perioadei de
gestiune curente:

debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”

debit contul 515 “Venituri anticipate curente”
credit contul 611 “Venituri din vânzări”

4. la returnarea mărfurilor se întocmesc în aceeaşi perioadă de gestiune în care ele au fost

vîndute se întocmesc formulelele contabile de stornare (cu semnul „minus”):

12
debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”
credit contul 611 „Venituri din vînări”

În cursul anului de gestiune alte venituri operaţionale se înregistrează prin formula

contabilă:

1. la suma încasărilor (fără TVA şi accize) din vânzarea altor active curente (materiale, obiecte
de mică valoare şi scurtă durată, producţiei în curs de execuţie, titlurilor de valoare pe termen
scurt etc.):

debit contul 241 “Casa”

debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”
debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
crebit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

2. la valoarea de vânzare (fără TVA şi accize) a altor active curente realizate cumpărătorilor,
părţilor legate, lucrătorilor întreprinderii, cu achitare ulterioară:

debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”
credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

3. la valoarea plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii, precum şi la

mărimea depăşirii valorii realizabile nete a acestora, conform evaluării precedente în limitele
valorii de intrare (costului lor):

debit contul 211 “Materiale”

debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
debit contul 215 “Producţia în curs de execuţie”
debit contul 216 “Produse”
debit contul 217 “Mărfuri”
credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

4. la plata calculată pentru activele materiale şi nemateriale pe termen lung, transmise în

locaţiune:

debit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”

credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

5. la suma amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor calculate şi a altor sancţiuni pentru

nerespectarea clauzelor contractelor încheiate, suma pretenţiilor recunoscute de către
cumpărători şi clienţi:

debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”

credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

6. la suma altor venituri operaţionale, obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei
de gestiune curente:
13
debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”
debit contul 515 “Venituri anticipate curente”
credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

7. la suma datoriilor pe termen scurt anulate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie:

debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
debit contul 523 “Avansuri pe termen scurt acordate”
debit contul 532 “Alte datorii pe termen scurt faţă de personal”
debit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”
credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul

anului ale conturilor 611 „Venituri din vînzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale”se reflectă
pe rândurile respectiv 010 şi 040 ale Raportului privind de profit şi pierdere.

Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârşitul anului de gestiune cu contul 351

“Rezultat financiar total” prin întocmirea formulei contabile:

debit contul 611 “Venituri din vânzări”

debit contul 612 “Alte venituri operaţionale”
credit contul 351 “Rezultat financiar total”

14
Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperaţională
Din veniturile din activitatea neoperaţională fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri
de activităţi ale întreprinderii. Acestea cuprind:
 veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţă intră sumele rezultate din
ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din
vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate,
dobânzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile
din operaţiunile cu părţile legate);
 veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din transmiterea în
folosinţa altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare de un an, a activelor
nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri
sub formă de diferenţe de curs valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume
sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc.;
 venituri excepţionale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile
de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din
calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.

Evidenţa veniturilor din activitatea de investiţii

Veniturile din activitatea de investiţii cuprind sumele obţinute din ieşirea şi reevaluarea
activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale,
terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobânzile, sumele diferenţelor din
reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţile legate, etc.).

Veniturile din activitatea de investiţii se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente ca

şi veniturile din activitatea operaţională.

Evidenţa analitică a acestor venituri se ţine pe tipuri de venituri, surse şi perioade de obţinere a
acestora.
Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea de investiţii este destinat contul de pasiv
621 „Venituri din activitatea de investiţii”. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor
constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit
– trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.

Veniturilor din activitatea de investiţii se înregistrează în cursul anului de gestiune prin

formulele contabile:

1.la sumele încasate din vânzarea activelor pe termen lung (fără TVA şi accize);
 debit contul 241 “Casa”
 debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”
 debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
 credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”

2. la valoarea de vânzare a activelor pe termen lung ieşite (fără TVA şi accize) cu achitare
ulterioară:

 debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

15
  debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”
 debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”
 credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”

3. la suma dividendelor, dobânzilor şi altor venituri calculate:

 debit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”

 credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”

4. la valoarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii

 debit contul 111 “Active nemateriale”

 debit contul 121 “Active materiale în curs execuţie”
 debit contul 123 “Mijloace fixe”
 credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”

5. la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depăşeşte valoarea
rămasă, calculată anticipat:

 debit contul 211 “Materiale”

 credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”

6. la suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite:

 debit contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”

 credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”

7. la suma veniturilor din activitatea de investiţii, obţinute în perioadele precedente, dar

aferente perioadei de gestiune curente:

 debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”

 debit contul 515 “Venituri anticipate curente”
 credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”

Contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii” se închide la sfârşitul anului prin formula
contabilă:

debit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”

credit contul 351 “Rezultat financiar total”.
La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului 621 „Venituri din
activitatea de investiţii” se scad cheltuielile activităţii de investiţii la determinarea rezultatului
la determinarea indicatorului din rîndul 090 „Rezultatul din activitatea de investiţii: profit
(pierdere)” al Raportului privind de profit şi pierdere.

16
Evidenţa veniturilor din activitatea financiară
Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în arendă
finanţată (leasing financiar) a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea
activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferenţe de curs valutar, subvenţii de
stat, prime, premii şi sponsorizări, sume conform contractelor de neangajare în concurenţă etc.

Veniturile din activitatea financiară se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente ca

şi veniturile din activităţile operaţională şi de investiţii.Evidenţa analitică a acestor venituri se
ţine pe tipuri de venituri, surse şi perioade de obţinere a acestora.

Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea financiară este destinat contul de pasiv cu
aceiaşi denumire 622 „Venituri din activitatea financiară”. În creditul acestui cont se reflectă
sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul
anului, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de
rezultate financiare.

În cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiară se înregistrează prin formulele
contabile

1. la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice şi fizice;

 debit contul 111 “Active nemateriale”

 debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”
 debit contul 122 “Terenuri”
 debit contul 123 “Mijloace fixe”
 debit contul 211 “Materiale”
 debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
 debit contul 217 “Mărfuri”
 credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”

2. la suma veniturilor din diferenţele de curs valutar aferente conturilor valutare şi

operaţiunilor în valută străină:

 debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

 debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
 debit contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”
 debit contul 241 “Casa”
 debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
 debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”
 debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
 debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
 debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
 credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”

3. la suma subvenţiilor primite din buget; primelor, premiilor, precum şi a încasărilor de la alte
persoane sub formă de sume sponsorizate, conform contractelor de neangajare în concurenţă;

 debit contul 241 “Casa”

17
  debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”
 debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
 credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”
Modul de prezentare a veniturilor în Situațiile financiare.

Analiza situaţiilor financiare este arta de a analiza şi interpreta situaţiile financiare. În

Republica Moldova, o entitate poate avea următorul set de situații financiare (în dependență de
numărul de angajați, activele controlate și veniturile obținute):

 Situații financiare prescurtate;

 Situații financiare simplificate;
 Situații financiare complete.

Unul dintre obiectivele majore ale analizei situaţiilor financiare este acela de “a înţelege
cifrele” sau de “a descifra sensul cifrelor” – adică de a angaja instrumentele de analiză
financiară ca un ajutor în înţelegerea datelor financiare raportate şi de a folosi ulterior această
putere de înţelegere pentru a conduce mai bine o afacere, luarea deciziilor potrivite la
momentul oportun.

In acest proiect as dori sa prezint modul de prezentarea a veniturilor din I.S. Serviciul de stat
pentru verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor

Este o intreprindere care se ocupa cu :

1 ) Asigurarea controlului de stat al documentatiilor de proiect pentru constructii de orice
categorie , tip de proprietate sau destinatie .
2 ) Elaborarea expertizelor tehnice pentru constructiile din fondul existent ,avind ca scop
general :
a) Evaluarea nivelului de asigurarea la actiuni seismice carea actioneaza concomitant cu
incarcarile gravitationale si alte actiuni cu intensitati semnificative
b) Fundamentarea si propunerea deciziei de interventie
3) Contribuie la armonizarea politicii statutului in domeniul constructiilor potrivit obiectivelor
domeniului de activitate
Studiul de caz 1.
Tabelul 1. Analiza mărimii şi evoluţiei veniturilor

La finele anului, mii lei

Abaterea Ritmul
Nr. Indicatori
absolută creşterii, %
2019 2020

1 2 3 4 5=4-3 6=4/3*100

Venituri din
1. 7309534 6594911 -714623 90,22
vânzări

2. Venituri totale 8518462 7627874 -890588 89,54

18
 3. Total active 24981191 25088882 107691 100,43

4. Total datorii 163445 340527 177082 208,34

În baza datelor din tabelul 1, putem meționa că în anul 2020, I.S Serviciul de stat pentru
verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor a înregistrat venituri din vânzări în suma
de 6 594 911 mii lei, micșorându-se față de anul precedent (2019) cu 714 623 mii lei sau cu 9,78
puncte procentuale.
Deasemenea au scăzut și veniturile din toate tipurile de activități, și anume cu 890 588 mii lei
sau cu 10,46 puncte procentuale, în anul curent față de anul precedent.
În perioada analizată, ritmul de creștere a veniturilor din vânzări (90,22 %) și ritmul de
creștere a veniturilor totale (89,54 %), au fost mai mici față de ritmul de creștere a activelor
(100,43 %). Această situație, atestă utilizarea neeficientă a activelor disponibile.
Comparând ritmul de creștere a datoriilor totale (208,34 %), este foarte mare ritmul de
crestere această situație semnifică majorarea gradului de îndatorare a entității.

Studiul de caz 2.
Tabelul 2. Analiza structurii veniturilor după natură în dinamică
Anul 2019 Anul 2020
Abaterea
Ponderii,
Indicatori Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, Sumei,
puncte
mii lei % mii lei % mii lei
procentuale
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
Venituri din
activitatea
1 7309534 85.85 6594911 86,46 -714623 0,6
operațională,
inclusiv:
1.1 Venituri din vînzări 7309534 85,85 6594911 86,46 -714623 0,6
Alte venituri din
1.2 activitatea - - - - - -
operaţională
Venituri din alte
2 activități, 1204820 14,15 1032963 13,54 -171857 0,61
inclusiv:
Venituri din
2.1 operaţiuni cu active - - - - - -
imobilizate
2.2 Venituri financiare 1204820 14,15 1032963 13,54 -171857 0,61
Venituri
2.3 - - - - - -
excepţionale
3 Total venituri 8514354 100,00 7627874 100,00 -886480 X
19
 Analizând calculele efectate în tabelul 2, remarcăm că în anul curent (2020), I.S Serviciul de
stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor a înregistrat venituri totale în
sumă de 7 627 874 mii lei, ceea ce semnifică că s-au micșorat cu 886 480 mii lei, în anul curent
față de anul precedent. Această diminuare s-a datorat micșorării atât veniturilor din activitatea
operațională cu 714 623 mii lei în perioada respectivă, cât și a celor din alte activități cu 171
857 mii lei, în anul curent față de anul precedent.
Analizând structura veniturilor, observăm că atât în anul curent, cât și în cel precedent,
ponderea majoritară este deținută de veniturile din activitatea operațională, constituind 85,85
% (2019) și respectiv 86,46 % (2020).

Studiul de caz 3.
Tabelul 3. Analiza structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operaţională
Suma veniturilor din Ponderea,
Devierea
Tipuri de vânzări, mii lei %

activitate anul anul anul anul sume ponderii,

operaţională 2019 2020 2019 2020 i, mii puncte
lei procentuale
1 2 3 4 5 6 7
Vânzarea -  -  -  -  -  - 
produselor
Comercializarea -  -  -  -  -  - 
mărfurilor
Prestarea 7309534  6594911  100  100  0  0 
serviciilor si
executarea
lucrarilor
Total venituri 7309534  6594911  100  100  0  0 
din vânzări

Analizând datele din tabelul 3, putem remarca că veniturile de baza a activitatii operationale
sunt din prestarea serviciilor si executarea lucrarilor constatind o pondere de 100 % atit in anul
current cit si in anul precedent. Aceasta situatie este pozitiva deoarece intreprindere de stat
pentru verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor pe acest lucru este bazat .

20
 Studiul de caz 4
Tabelul 4. Analiza structurii profitului (pieredrii) până la impozitare în dinamică

Anul 2019 Anul 2020 Abaterea

Indicatori Cotă,
Suma, mii lei Cota, % Suma, mii lei Cota, % Sumă, mii lei puncte
procentuale
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3

1.Rezultatul din
activitatea
83222 6,47 -213311 -26,02 -296533 -32,49
operațională: profit
(pierdere)

2.Rezultatul din
alte activități: 1204820 93,53 1032963 126,02 -171857 32,49
profit (pierdere)

3. Profit (pierdere)
1288042 100 819652 100 -468390 X
pînă la impozitare

Analizând datele din tabelul 4, putem remarca că profitul până la impozitare a constituit 819
652 mii lei în anul curent, ceea ce presupune că s-a micșorat cu 468 390
mii față de anul precedent. Această diminuare a fost influențată de micșorarea profitului din
activitatea operațională cu 296 533 lei în anul curent, față de anul precedent, dar și de
diminuarea profitului din alte activități 171857cu lei, în perioada respectivă.
Analizând structura profitului până la impozitare, observăm că ponderea majoritară este
deținută de profitul din alte activitati , atât în anul curent (2020), cât și în anul precedent
(2019). Această situație este apreciată pozitiv, deoarece este activitatea de bază a entității, dar
negativ din considerentul diminuării ponderii profitului din activitatea operațională cu 32,49
puncte procentuale în anul curent, față de anul precedent.

21
 Studiul de caz 5.
Tabelul 5. Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vânzări
Indicatori Anul 2019 Anul 2020 Abaterea absolută
1 2 3 4=3–2
1. Venituri din vânzări, lei 7309534 6594911 -714623
2. Profitul brut, lei 2718549 2453137 -265412
3. Profitul din activitatea
83222 -213311 -296533
operațională, lei
4. Profitul până la impozitare, lei 1288042 819652 -468390
1132277 720116 -412161
5. Profitul net (pierderea netă), lei
6. Rentabilitatea veniturilor din
     
vânzări (%), calculată în baza:
6.1. Profitului brut
(rd.2 : rd.1 x 100) 37,19 37,19 0
6.2. Profitului din activitatea
operațională (rd.3 : rd.1 x 0,11 -3,23 -3,34
100)
6.3. Profitului până la impozitare
17,62 12,42 -5,2
(rd.4 : rd.1 x 100)
6.4. Profitului net (pierderii nete)
15,49 10,91 -4,58
(rd.5 : rd.1 x 100)

În urma calculelor efectuate în tabelul 5, observăm că veniturile din vânzări în anul curent a
constituit 6 594 911
mii lei, ceea ce presupune că a înregistrat cu 714 623 mii lei mai puțin față de anul precedent.
Această diminuare se datorează modificării următorilor factori:
Rentabilitatea veniturilor din vânzări în baza profitului brut a constituit în anul curent 37,19 %,
tiniduse pe o linie dreapta.
- Rentabilitatea veniturilor din vânzări în baza profitului din activitatea operțională a
înregistrat în anul curent -3,23 %, asta inseamna ca nu a inregistrat profit
- Rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza profitului până la impozitare a
constituit în anul curent 12,42 %, micșorându-se cu 5,2 puncte procentuale față de anul
precedent. Însemnând că la fiecare leu venit din vânzări, intreprinderea a înregistrat
aproximativ 12 bani profit până la impozitare , cu 5,2 bani mai putin decât anul precedent.
- Rentabilitatea veniturilor din vânzări în baza profitului net a înregistrat în anul curent 10,91
%, micșorându-se cu 4,58 puncte procentuale față de anul precedent. Ceea ce presupune că la
fiecare leu venit din vânzări, întrerpinderea a înregistrat aproximativ 11 bani profit net , cu 4,58
bani mai putin decât anul precedent.
Deci menționăm că la entitate s-a creat o situație nefavorabilă, care cere o analiză mai
detaliată a cauzelor ce au determinat reducerea tuturor indicatorilor de rentabilitate.

22
 În urma studiilor efectuate pe baza situațiilor financiare din anul 2019 și 2020, al I.S
SEVICIUL DE STAT PENTRU VERIFICAREA SI EXPERTIZAREA PROIECTELOR SI
CONSTRUCTIILOR menționez că:
Veniturile din vânzări, înregistrate de entitate au constituit 6 594 911mii lei, micșorându-se față
de anul precedent cu 714 623mii lei. Deasemenea au scăzut și veniturile din toate tipurile de
activități, și anume cu 890 588mii lei, în anul curent față de anul precedent. Aceeași situație se
reflectă și în cazul profitului până la impozitare, care s-a micșorat cu 468 390mii lei față de
anul 2019. O situație pozitivă este faptul că potrivit structurii veniturilor din vânzări sau a
profitului până la impozitare, ponderea majoritară, atât în anul curent, cât și în cel precedent o
dețin veniturile din activitatea operațională (85,85% și86,46%) și respectiv profitul din
activitatea operațională ponderea majorata este detinuta de venituri din alte activitati (93,53%
și126,02%). Situația creată se poziționează pozitiv, deoarece activitatea operațională este
activitatea pentru care a fost inființată entitatea.
De menționat este și faptul că diminuare veniturilor din vânzări, a fost influențată de
micșorarea tuturor indicatorilor de rentabilitate. Valoarea rentabilității activelor acestei
intreprindere s-au micșorat cu aproximativ 2%, ceea ce denotă că la fiecare leu investit în active
în anul curent, entitatea a înregistrat cu 2 bani profit până la impozitare mai puțin decât în anul
precedent. O situație asemănătoare este și în cazul rentabilității capitalului propriu - la fiecare
leu investit în capitalul propriu în anul curent, întrerpinderea înregistrează cu aproximativ 2
bani profit net mai puțin (1,72) decât anul precedent.
Structura patrimoniului se caracterizează printr-o rată scăzută a imobilizărilor de 0,13% în
anul curent, care este justificată printr-un grad mai scăzut de utilizare a capacităților de
producție. Ponderea majoritară în cadrul activelor este deținută de cele circulante și anume de
99,86 % la sfârșitul anului, ceea ce duce la încetinirea vitezei de rotație a activelor. Din totalul
activelor controlate de întrerpindere la sfârșitul anului curent, doar 0,13 % pot fi folosite direct
pentru desfășurarea activității operaționale. O majorare a înregistrat rata activelor perfect
lichide cu 0,05 puncte procentuale față de anul precedent, acest fapt se apreciaza pozitiv
deoarece crește posibilitatea privind achitarea datoriilor curente sau utilizarea numerarului în
ale scopuri absolut necesare.
În perioada curentă la sfârșitul anului, valoarea activelor nete a intrepriderei de stat s-au
micșorat cu 69 391 mii lei, față de începutul anului de gestiune, acestă situație financiară se
apreciază ca instabilă, deoarece societatea întâmpină dificulțăți în dezvoltarea economică și
are loc micșorarea valorii capitalului propriu.
În cadrul entitâții în anul de gestiune, s-a redus numărul de rotații a activelor cu 0,03 ori,
corespunzător s-a majorat rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active, cu 0,38 mii lei (38
lei) față de anul precedent, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vânzări în valoare
de un leu, întrerpinderea a avut nevoie cu 4 bani active mai mult față de anul precedent. De
menționat este și faptul că, în perioada analizată s-a încetinit rotația activelor cu aproximativ
143 zile (143,24), deci a scăzut viteza de rotație, ceea ce conduce la atragerea suplimentară a
activelor în circuitul economic, în sumă de 124204,16 mii lei . Astfel putem constata încă odată
că la întrerpindere a scăzut eficiența utilizării activelor totale.
Drept recomandări se propune accelereze viteza de rotație a activelor, creșterea veniturilor
din vânzari prin:
- În faza de aprovizionare – creșterea operativității aprovizionării, adaptarea promptă la
condițiile de piată, selectarea furnizorilor după anumite criterii, încheierea la timp și

23
respectarea contractelor, reducerea cheltuielilor în timpul transportării și depozitării,
programarea și contractarea corectă a cantităților de aprovizionat, etc.
- În faza de producere – utilizarea tuturor capacităților de producție, alegerea
tehnologiilor moderne, folosirea integrală a timpului de lucru, mecanizarea, automatizarea,
robotizarea proceselor de fabricație, creșterea nivelului calității producției, etc.
- În faza comercializării – accelerarea desfacerii, respectarea clauzelor contractuale,
modernizarea produselor, publicitatea, reclama, promovarea, îmbunătățirea serviciilor de
marketing, respectarea ritmului programat al vânzărilor, etc.
- În faza încasărilor – evitarea întocmirii defectuoase a documentelor de decontare,
lichidarea refuzurilor din partea clienților, neacceptarea amânărilor de la plată din partea
clienților, evitarea expedierii în avans a produselor, mărfurilor, etc.

Concluzie :
În concluzie, contabilitatea reprezintă o componentă esențială a sistemului informațional
economic, orientate spre cunoașterea și gestiunea valorilor economice separate patrimonial. În
această calitate, ea operează cu un sistem de mijloace și procedee interdependente, care privesc
starea și mișcarea averii, inclusiv rezultatele acestor modificări. Pe plan teoretic, contabilitatea
dispune de concepte, principii și legități care guvernează domeniul cercetat. Prin ele este
posibilă
pătrunderea în esența fenomenelor și proceselor economice, explicarea conexiunilor și
interdependențelor dintre acestea, și ceea ce este cel mai important, influențarea lor viitoare.
Astăzi, profitul este raţiunea de a fi a unei unităţi economice şi întreprinderile ce se dovedesc
neprofitabile sunt supuse falimentului.
Pentru a analiza nivelul şi mărimea principalului indicator al activităţii economico-financire a
întreprinderii – profitul, trebuie de analizat indicatorii din care este obţinut profitul şi anume
veniturile şi cheltuielile întreprinderii.
În lucrarea dată s-a examinat conţinutul, componenţa şi evaluarea veniturilor activităţii
operaţionale şi neoperaţionale a întreprinderii.
Deci, prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea
veniturilor, structura lor în cadrul întreprinderii, precum şi aspecte practice privind
contabilizarea.
P artea practică a lucrării a fost efectuată pe baza materialelor “ I.S. Serviciul de stat pentru
verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor” întreprindere care desfăşoară o
activitate - prestări de servicii in baza constructiilor .
În baza legislaţiei în vigoare şi în baza statutului, întreprinderea are dreptul de a-şi deschide
propriile subconturi pentru a-şi uşura lucrul analitic în contabilitate. In general, modul de
organizare a evidenţei sintetice şi analitice se face în baza principiilor standardelor naţionale
de contabilitate şi în baza legislaţiei în vigoare.
Evaluarea şi constatarea veniturilor are loc în baza principiilor contabilităţii şi Standardelor
naţionale de contabilitate, şi anume: specializarea exerciţiilor, prudenţa, necompensarea,
concordanţa.
Contabilitatea veniturilor reprezintă un studiu complex, de aceea a fost necesară consultarea
mai multor manuale de specialitate. În lucrare au fost utilizate SNC, Planul de conturi
contabile, precum şi materialele practice propuse de I.S. Serviciul de stat pentru verificarea si
expertizarea proiectelor si constructiilor” pe parcursul perioadei de gestiune. În general,
calculele şi rezultatele prezentate ,i reflectă o situaţie favorabilă în ceea ce priveşte activitatea

24
întreprinderii şi organizarea contabilităţii, însă sunt necesare luarea unor decizii neapărate în
scopul sporirii rezultatelor obţinute.
Ca concluzie în urma studiului efectuat asupra veniturilor se relatează următoarele propuneri,
generalizări în scopul majorării profitabilităţii întreprinderii şi lichidării erorilor din evidenţa
veniturilor şi cheltuielilor operaţionale

 perfecționarea aprovizionării prin alimntarea la timp, complexă și completă, existența

unui stoc permanent de materii prime, selectarea furnizorilor după anumite criterii,
încheierea la timp și respectarea contractelor, folosirea eficientă a activelor circulante;
 organizarea corespunzătoare a producției și a muncii prin utilizarea tuturor
capacităților de producție, alegrea tehnologiilor, perfecționarea calificării,
mecanizarea, robotizarea, automatizarea proceselor de fabricare, folosirea integrală a
timpului de lucru;
 accelerarea desfacerii prin fabricarea doar a proceselor care corespund cerințelor
pieții ca volum, calitate, structură, modernizarea produselor, îmbunătățirea relațiilor cu
organizațiile de transport, publicitate și promovare.
 Majoritatea greşelilor şi erorilor în contabilitatea întreprinderii sunt ca consecinţă în
urma folosirii formei automatizate de contabilitate.
 Ca un neajuns al întreprinderii este neconstituirea provizioanelor pentru diferite situaţii
excepţionale, provizioane pentru plata concediului, pentru creanţele dubioase..
 Calitatea serviciilor este un factor de influenţă direct asupra vînzărilor întreprinderii.
Majorarea calităţii serviciilor va presupune costuri de producţie şi cheltuieli mai mari,
dar va genera şi creşterea profitabilităţii întreprinderii.
 Majorarea numărului angajaţilor va atrage după sine majorarea venitului din vînzări şi
a profiturilor întreprinderii.
 Un alt factor de influenţă a rezultatelor întreprinderii este componenţa echipei
manageriale. Gestionarea competentă a firmei este succedată de venituri din vînzări
ridicate şi profituri mari.
 Un factor determinat al rezultatelor întreprinderii poziţia pe piaţă I.S. Serviciul de stat
pentru verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor”
 Ar fi necesară organizarea auditului în scopul verificării organizării contabilităţii.

25
 Bibliografie :
1.Acte normative
1. https://mf.gov.md/ro/search/node Standartele nationale de Contabilitatea cu modificari
ulterioare

2. http://app.gov.md/intreprinderi-de-stat-3-378?page=5 privind veniturile I.S Serviciul de

stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor

3. file:///C:/Users/User/Downloads/Situatii%20financiare%202020.pdf

4. file:///C:/Users/User/Downloads/Situatie%20financiara%202019.PDF

11. Manuale
1.GRIGOROI, Lilia; LAZARI, Liliana ş.a. Contabilitatea întreprinderii. Chişinău; Editura
Cartier, ed. a III-a, 2021. 800 p. ISBN: 978-9975-86-456-5

2. V. Ţurcanu, A.Iachimovschi A Indrumări teoretice şi aplicaţii practice la contabilitate

Resurse electronice
1. https://conspecte.com/contabilitate-financiara/evidenta-veniturilor-din-activitatea-
operationala.html

2. https://conspecte.com/contabilitate-financiara/contabilitatea-veniturilor-din-activitatea-
neoperationala.html

3. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Legea_contabilitatii.htm

4. https://www.contabilsef.md/planul-de-conturi-2020

5. file:///C:/Users/User/Downloads/raportul%20administratorului%202020.pdf

26
 Anexe :

Anexa 1 :
Aprecierea generală a evoluției fluxurilor de numerar în dinamică
Fluxuri de numerar pe Anul Abaterea Ritmul
Nr. Anul curent
tipuri de activități precedent absolută creșterii, %
6 = 4/3
1 2 3 4 5=4-3
*100
Activitatea
1. -984041 -445411 538600 45,26
operațională
Activitatea
2. 1208069 1003534 -204535 83,06
investițională
Activitatea
3. -60723 -566138 -505415 932,32
financiară
Fluxul net de
4. 163305 -8015 -171320 x
numerar total

Conform datelor din tabelul , observam că fluxul net de numerar din activitatea operațională în
anul curent a constituit o valoare negative de 8015 impreuna cu fluxul de numerar din activitatea
operațională care este si el negative ceea ce presupune desfașurarea ne reușită a activității
entității, datorită faptului că încasările de numerar nu au acoperit în suma deplină plățile de
numerar.
Ce ține de activitatea de investiții, observăm o diminuare de 204535 lei cu o pondere de 83,06
%, ceea ce se apreciaza negativ, deoarece are loc scaderea modernizarii și îmbunătățirea
serviciilor ,adică scade gradul de dezvoltare a potențiaulului economic al entității.
I.S Intreprinderea de stat pentru verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor a
înregistrat un flux de numerar din activitatea financiară net negativ, din cauza că s-au achitat
dividende acționarilor, astfel se diminuiază datoriile față de acționari.

27
Anexa 2 :
Direcţiile de utilizare a venitului

28
29