REZERVELE

OBLIGATORII SI
ROLUL LOR PE PIATA
MONRTARA
 REZERVELE OBLIGATORII

• Rezervele obligatorii sunt disponibilități ale băncilor, păstrate în conturi

la banca centrală.
• Rezervele obligatorii reprezintă un instrument auxiliar de politică monetară, prin care se urmărește
restrângerea excesului de lichiditate și, respectiv, atenuarea impactului acestuia asupra ratelor
interbancare ale dobânzilor. Prin modificarea normei rezervelor obligatorii, banca centrală mai
urmărește să influențeze marja bancară (diferența dintre ratele dobânzilor la creditele acordate și
depozitele atrase) și, respectiv, dinamica creditului și a inflației.

• Majorarea normei rezervelor obligatorii în valută este deseori utilizată de economiile emergente pentru
descurajarea fenomenului de dolarizare (euroizare) a economiei și îmbunătățirea mecanismului de
transmisie a politicii monetare.

• Rezervele obligatorii pot avea și o funcție macroprudențială, de prevenire a creșterii excesive a

creditării.
 Cerințele de menținere a rezervelor obligatorii se stabilesc în temeiul art.17 din Legea
Cadrul normativ: nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei și al Regulamentului cu privire
la regimul rezervelor obligatorii, aprobat prin HCE nr. 302/2019 (regulament).

Rezervele obligatorii se constituie din mijloacele atrase de bănci înregistrate în conturile

Baza de calcul: din clasa 2 „Obligații” din bilanțurile băncilor. Din baza de calcul se exceptează
mijloacele atrase de la BNM, de la alte bănci licențiate, provizioanele și elementele de
fonduri proprii ale băncilor.

Norma rezervelor obligatorii este cota procentuală din mijloacele atrase de bănci din
care se constituie rezervele obligatorii și se stabilește de către Comitetul executiv al
BNM în cadrul ședințelor de politică monetară și, respectiv, se anunță prin deciziile de
Norma rezervelor politică monetară.
obligatorii:
Pentru a încuraja atragerea de către bănci a mijloacelor bănești pe termen mediu și lung,
se aplică o normă a rezervelor obligatorii egală cu 0% la pasivele cu o scadență
contractuală mai mare de 2 ani, care se înscriu în anumite criterii (pct. 15 din
regulament).
 PERIOADE DE
CONSTITUIRE:

• În cadrul regimului rezervelor obligatorii se disting două perioade consecutive, care durează
câte 1 lună:

de observare – interval de timp cuprins între data de 16 a lunii precedente până la data de 15
a lunii curente în care se determină media bazei de calcul și, respectiv, nivelul rezervelor
obligatorii;
de aplicare – interval de timp cuprins între data de 16 a lunii curente până la data de 15 a
lunii următoare în care se menține nivelul stabilit al rezervelor obligatorii în conturile
băncilor la BNM
 Modul de constituire și regimul de menținere:
 Rezervele obligatorii se constituie, în conturile deschise la BNM, în trei monede: MDL, EUR și USD;
 rezervele obligatorii în MDL se constituie din mijloacele atrase în MDL și valute neconvertibile, altele decât cele
enumerate la pct. 19 din Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine,
aprobat prin HCA nr. 3/2009;
 rezervele obligatorii în EUR și USD se constituie din mijloacele atrase în valutele respective. Suplimentar, la sfârșitul
anului de gestiune, băncile aleg de sine stătător în ce valută, EUR sau USD, vor constitui, în anul următor, rezerve
obligatorii din mijloacele atrase în alte valute liber convertibile;
 conformarea la regimul rezervelor obligatorii în MDL, EUR și USD se apreciază în funcție de media soldului, pe
ansamblul perioadei de aplicare, a disponibilităților băncilor în conturile deschise la BNM în monedele corespunzătoare;
 în cazul rezervelor obligatorii în MDL, se aplică un regim de „averaging”. Aceasta înseamnă că soldul mijloacelor în
conturile „Loro” la BNM, în care se mențin rezervele obligatorii în MDL, poate să varieze pe parcursul perioadei de
aplicare (poate să atingă și nivelul zero), atât timp cât media soldului pe ansamblul perioadei de aplicare este cel puțin
egală cu nivelul stabilit al rezervelor obligatorii în MDL;
 în cazul rezervelor obligatorii în valută, se aplică un regim de „averaging parțial”. Respectiv, doar o parte a rezervelor
obligatorii în EUR și USD, 5% din baza de calcul, se menține în medie, pe ansamblul perioadei de aplicare. Partea
rămasă a rezervelor obligatorii se menține în volum neschimbat și poate fi tratată drept un sold minim de rezerve
obligatorii de care banca trebuie să dispună în conturile deschise la BNM;
 nu se admit compensări între excedentul și deficitul de rezerve obligatorii în diferite monede
 Remunerare:

BNM poate remunera rezervele obligatorii, principiile și modul de

remunerare fiind stabilite prin actele sale normative. Actualmente,
BNM plătește băncilor o dobândă la cota din rezervele obligatorii ce
depășește 5% din baza de calcul. Rezervele obligatorii în MDL și în
valută se remunerează la rate distincte, aplicând pentru rezervele
obligatorii în MDL rata la facilitatea BNM de depozit overnight, iar
pentru rezervele obligatorii în valută - o rată de remunerare de
0,01%, stabilită la acest nivel prin HCE al BNM nr. 139/2019
 SANCȚIUNI PENTRU
DEFICITUL DE REZERVE
OBLIGATORII:

Deficitul de rezerve obligatorii se sancționează prin aplicarea

amenzilor, ce se transferă la bugetul de stat. În prezent, amenda se
calculează prin aplicarea la suma deficitului a ratei de bază a BNM
plus o marjă zilnică de 0,2%
Banca Națională a Moldovei (BNM) înăsprește
politica monetară, influențând creșterea prețurilor
cu ajutorul a două instrumente eficiente, dar
foarte dureroasse: majorarea ratei de bază și a
normei rezervelor obligatorii ale băncilor
comerciale. BNM aplică intenționat aceste măsuri
„dureroase”,în speranța că foarte curând situația
se va îmbunătăți, iar populația nu va mai suferi
din cauza creșterii prețurilor.

Impresia este că BNM, în persoana

guvernatorului Octavian Armașu, nu s-a temut de
reacția negativă a autorităților la decizia bănciii
centrale de a înăspri politica monetară pentru a
lupta mai eficient cu inflația.
 Influenta rezervelor obligatorii in economia R.M PE 2022

Astfel, la 5 mai, Comitetul executiv al BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale: de la 12,5% la 15,5%. A fost o
decizie surprinzătoare, deoarece așteptările multora erau că BNM, din contra, va relaxa politica monetară.

În paralel, BNM a majorat, pentru prima dată în 2022, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase. Astfel, începând cu
16 mai, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești constituie 30,0% (în creștere cu 2%) , iar norma
rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă constituie 33,0% (în creștere cu 3%).

De asemenea, BNM a stabilit ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul de 17,50%, iar la la depozitele overnight - la
nivelul de 13,50%.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a declarat jurnaliștilor, în cadrul unei ședinte a Clubului de Presă Economică,
organizată imediat după ședința Comitetului executiv al băncii, că decizia de majorare a ratei de bază cu 3% s-a bazat pe o
nouă prognoză a inflației care, potrivit estimărilor, va continua să crească, dat fiind războiul din Ucraina și criza pandemică,
care au afectat grav situația social-economică din Republica Moldova.
Creșterea inflației este rezultatul creșterii prețurilor la resursele energetice și la produsele alimentare pe piața mondială.
În același timp, inflația este influențată și de problemele specifice doar Republicii Moldovei, de exemplu, dependența de
lanțurile deaprovizionare din Ucraina (care au fost grav afectate de războiul declanşat de Rusia împotriva acestei țări -
Infotag). Creșterea ratei de bază până la 15,5% este un pas mare, care, la această etapă, ar trebui să fie suficient pentru a
normaliza situația de pe piața financiară și pentru a reduce creșterea inflației. O creștere și mai semnificativă a inflației ar
putea cauza alte șocuri nedorite. Prognoza noastră arată că inflația va continua să crească, ceea ce necesită aplicarea
imediată a măsurilor restrictive prin politica monetară.

Guvernatorul BNM consideră că prin majorarea ratei de bază şi a normelor rezervelor obligatorii din mijloacele atrase,
banca centrală influențează volumul de lichidităţi. De asemenea, aceste măsuri vor contribui la creşterea dobânzilor la
depozitele bancare pentru persoanele fizice şi juridice. În prezent, doar câteva bănci mici care au nevoie de resurse oferă
dobânzi la depozite mai mari de 10%.
Octavian Armașu recunoaște că decizia BNM este „dureroasă”, dar susține că, în situația actuală, era absolut
necesară pentru a normaliza situația de pe piața financiară.

Armașu dă asigurări că BNM va continua să monitorizeze evoluția componentelor inflației și a factorilor care i-ar
putea afecta dinamica, precum și riscurile și incertitudinile cauzate de războiul din Ucraina. Potrivit
guvernatorului, BNM este gata să intervină prompt cu măsurile necesare pentru normalizarea situației în caz de
necesitate.

Lichiditatea suficientă a băncilor nu a determinat băncile să atragă resurse suplimentare de pe piață, ceea ce a
provocat un alt fenomen negativ - retragerea depozitelor. În situația în care dobânzile la depozite rămâneau
neschimbate, iar rata de bază și inflația au atins nivelul de 12,5% și, respectiv, 22%, pe fundalul începerii
conflictului militar din Ucraina, deponenții au început să-şi retragă masiv depozitele din bănci. În rezultat, peste 3,9
mlrd lei au fost retrase doar în luna martie. Acest lucru a contribuit, de asemenea, la creșterea consumului și,
respectiv, a prețurilor.

Majorarea doar a ratei de bază, fără creșterea rezervelor obligatorii, nu a avut efectul scontat și, de aceea, BNM a
luat măsuri și mai dure, concomitent cu creșterea ratei, a majorat și normele rezervelor obligatorii. Această decizie va
scoate de pe piață o parte din banii „în plus”care vor înceta să mai pună presiune asupra inflației”, spun bancheri
Rolul major al rezervelor
obligatorii în valută este
acela de a tempera
expansiunea creditului în
valută.