2.1.

Conceptul de politică monetară

 Definiţie: Prin politică monetară se înţelege ansamblul măsurilor iniţiate şi

implementate de banca centrală, în scopul realizării şi menţinerii echilibrului
macroeconomic în economia simbolică
 Trăsăturile politicii monetare:
- este o formă de intervenţie indirectă a statului în
economie (este o politică de ajustare)
- este apanajul băncii centrale
- este aplicabilă pe piaţa monetară (asupra
economiei simbolice)
- se referă cu precădere la ajustarea dezechilibrelor
macroeconomice interne

2
 2.1. Conceptul de politică monetară
- continuare 1 -

- este relativ flexibilă: modificarea politicii monetare se

realizează cu uşurinţă şi în termen scurt
- eficacitatea politicii monetare este incertă
- efectul politicii monetare nu este imediat

3
 2.2. Instrumentele politicii monetare

 Principalele instrumente de politică monetară sunt:

- rata rezervelor legale minime obligatorii
- rata de rescont
- restricţionarea creditului bancar
- operaţiunile open-market
- sterilizarea
- seniorajul
- operaţiunile cvasi-fiscale
- persuasiunea morală

4
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 1 -

1. Rata rezervelor legale minime obligatorii - r

- concept: ponderea pe care, din totalul depozitelor
deţinute, băncile comerciale trebuie să o depună, la
banca centrală, într-un cont propriu, intangibil
- RLMO = r . D (r este rata rezervelor legale minime
obligatorii; RLMO este rezerva legală minimă
obligatorie; D reprezintă totalul depozitelor bancare)
- scop: controlul masei monetare din economie, în
vederea gestionării fenomenului inflaţionist
OBS: în România, r oscilează în jurul a 30%

5
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 2 -

2. Rata de rescont – s
- concept: rata de retenţie, de către banca centrală, din
valoarea titlurilor de credit pe care băncile comerciale
le rescontează la banca centrală
- scontare: vânzarea, de către firmele non-financiare,
către băncile comerciale, a titlurilor de credit
deţinute, înainte de scadenţă (este o formă de
finanţare directă a firmelor non-financiare)
- rata de scont: rata de retenţie, de către
băncile comerciale, din valoarea titlurilor de
credit pe care firmele non-financiare le
scontează
- rescontare: scontarea, de către băncile comerciale,
către banca centrală, a titlurilor de credit deţinute
prin scontare (este o formă de refinanţare directă a
băncilor comerciale) 6
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 3 -

- scop: exercitarea unei influenţe indirecte asupra

mărimii şi dinamicii ratei dobânzii bancare
- mecanism:

T itlu r i d e cred it (T ) T itlu ri d e cred it (T )

F irm e Ta x a d e B ă n ci Ta xa d e B an c a c en tra lă
n o n -fin a n cia re sc on t (T S ) co m ercia le resco n t (T R S )

Va lo a re titlu ri d e cred it (V 1 ) Va lo a re titlu ri d e c red it (V 2 )

S c o n ta re R escon ta re
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 4 -

unde: TS  T   , unde cu  s - a notat rata de scont

TRS  T   V1  T  TS  T  T    T  (1   )

V2  T  TRS  T  T    T  (1   ) cum   m  , cu m  1

rezultă:
V1  T  (1  m   )  T  m  TRS #

dar, cum r  n   , cu n  1, unde r este rata dobânzii :

rezultă:
r  n  mn

8
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 5 -

3. Restricţionarea creditului bancar – j

- concept: limitarea superioară (plafonarea), prin măsuri
administrative, a excedentului de rezervă care poate fi
acordat sub formă de credite
- scop: controlul masei monetare injectate în economie
prin credit bancar
- mecanism: banca centrală stabileşte un coeficient
care se va aplica la masa creditului bancar acordată în
anul precedent (subunitar: dacă se doreşte micşorarea
creditului acordat în anul curent; supraunitar: dacă se doreşte
majorarea creditului)
CR i    CR i 1 , unde : CR i este masa creditului acordat
în anul precedent

9
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 6 -

4. Operaţiunile open-market
- concept: vânzarea sau cumpărarea, de către banca
centrală a titlurilor de stat existente la bănci sau la
populaţie
- scop: modificarea excedentului de rezervă al băncilor
comerciale şi, ca urmare, modificarea masei monetare
injectate în economie prin credit
- mecanism: a) vânzarea titlurilor de stat reduce
disponibilităţile băncilor (chiar dacă se vinde non-
băncilor – ex., populaţiei – în final cecurile sunt
onorate tot de către bănci)
b) cumpărarea titlurilor de stat măreşte
disponibilităţile băncilor (chiar dacă se cumpără de la
non-bănci – ex., de la populaţie – în final cecurile sunt
onorate tot către bănci)
10
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 7 -

5. Sterilizarea (contracararea)
- concept: separarea circuitelor monetare externe
(valutare) de masa monetară internă
- scop: menţinerea neschimbată a bazei monetare şi, ca
urmare, prin intermediul multiplicatorului monetar, a
masei monetare din economie
- mecanism: acelaşi ca şi în cazul operaţiunilor open-
market
- ex.: banca centrală vinde valută pe piaţa valutară
pentru a susţine cursul de schimb; ca urmare scade
rezerva valutară deci scade baza monetară; atunci
trebuie să cumpere titluri de stat pentru a reface
baza monetară

11
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 8 -

6. Seniorajul
- concept: creşterea bazei monetare reale
- scop: finanţarea deficitului bugetar (prin monetizarea
datoriei publice)
- mecanism: împrumutul direct, de către Trezorerie
(casieria guvernului) de la banca centrală, ceea ce
înseamnă creare de bază monetară suplimentară
OBS.: în esenţă, seniorajul nu se deosebeşte de
finanţarea deficitului bugetar, de către banca
centrală, prin cumpărarea de titluri de stat
- efect: apare fenomenul de impozitare a inflaţiei, prin
deteriorarea valorii activelor financiare deţinute de
bănci şi non-bănci

12
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 9 -

7. Operaţiunile cvasi-fiscale
- concept: operaţiuni de politică monetară ale căror
efecte pot fi, în principiu, dublate de măsuri fiscale
explicite (taxe, subsidii, cheltuieli directe etc.)
- tipologie: - credite subvenţionate
- manipularea rezervelor legale
- cursuri valutare multiple (paralele)
- garanţii împotriva riscului valutar
- intervenţii financiare la băncile aflate
în dificultate
- operaţiuni de sterilizare

13
 2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 10 -

8. Persuasiunea morală
- concept: diligenţe făcute de către banca centrală
către băncile comerciale, în formă orală sau scrisă,
dar neimperative, cu privire la comportamentul
monetar al acestora
- scop: determinarea băncilor comerciale de a acţiona
în direcţia de politică monetară prescrisă de banca
centrală
- efect: edificarea unui comportament de conformare
voluntară, a băncilor comerciale şi a celorlalte
instituţii financiare, la politica monetară a băncii
centrale

14
 2.3. Modelarea politicii monetare.
Curba LM

 Politica monetară are drept obiectiv esenţial asigurarea şi menţinerea

echilibrului macroeconomic pe piaţa monetară (economia monetară sau
economia simbolică)
 Se urmăreşte, aşadar, realizarea şi menţinerea dinamică a egalităţii dintre
cererea de monedă şi oferta de monedă în economie
 Să punem această condiţie de egalitate:
cererea de monedă: L(y) + L(r) = M : oferta de monedă
 Relaţia dintre y şi r, sub forma y = y(r), o vom numi curba LM (liquidity-money)
- curba LM exprimă egalitatea dintre cererea de monedă
(liquidity) şi oferta de monedă (money)

15
 2.3. Modelarea politicii monetare.
Curba LM
- continuare 1 -

 Să diferenţiem ecuaţia de echilibru a pieţei monetare:

L(y) + L(r) = M

dy L'r
 Obţinem: L'y  dy  L'r  dr  0    '  0 (deoarece L'r  0)
dr Ly

dar aceasta este tocmai panta dreptei LM,

deci dreapta LM va fi una crescătoare

 Vom reprezenta grafic curba LM:

16
2.3. Modelarea politicii monetare.
Curba LM
- continuare 2 -

r
LM
L>M

r2 B
P L<M
r1 A

L 0 (r )

M M M
L (r ) 2 0 1
y
y1 y2

M 1

M 0

L< M L 0 (y )
L> M M 2

L= M
L (y )
 2.3. Modelarea politicii monetare.
Curba LM
- continuare 3 -

Temă de seminar 6: Să se reprezinte grafic deplasarea curbei LM

la modificarea cererii de monedă pentru tranzacţii

Temă de seminar 7: Să se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea cererii de

monedă pentru speculaţie

Temă de seminar 8: Să se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea

multiplicatorului monetar la aceeaşi bază monetară

Temă de seminar 9: Să se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea bazei

monetare la acelaşi multiplicator monetar

18
 3.1. Echilibrul economic intern.
Analiza IS – LM

 Definiţie: Prin echilibru economic (macroeconomic) intern se înţelege

echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor, respectiv pe piaţa monetară
 Din punct de vedere formal, echilibrul economic intern se produce la
intersecţia dintre curba IS şi curba LM
- deci, se va obţine un venit de echilibru macroeconomic
intern (ye) şi o rată a dobânzii de echilibru (re)
 Echilibrul macroeconomic intern poate fi un echilibru de ocupare deplină (ymax)
sau un echilibru de subocupare (yef)
- ymax > yef : echilibru de subocupare (şomaj)
- ymax = yef : echilibru de ocupare deplină
- ymax < yef : echilibru de supraocupare (inflaţie)

19
3.1. Echilibrul economic intern.
Analiza IS – LM
- continuare -

r LM
IS
O >C
L>M
O <C O >C
L>M E L<M
re
şo m a j

in fla ţie O <C

L<M

y
y m ax ye y m ax
 3.2. Alegerea politicii guvernamentale
“optime”

 Apariţia unui dezechilibru macroeconomic intern (în afara punctului “E” din
desenul anterior) pune problema restabilirii acestui echilibru
 În context, se pune problema alegerii între politic fiscală, respectiv politica
monetară
 Deşi este de dorit realizarea unui mix între cele două politici macroeconomice,
diferitele şcoli economice recomandă diferite soluţii în acest sens:
- keynesismul: recomandă politica fiscală (ca fiind cea
mai eficace – cu efectul cel mai mare asupra venitului)
- neoclasicismul: recomandă politica monetară (ca fiind,
de asemenea, ce mai eficace)
OBS: se acceptă forma în L a curbei LM

21
3.2. Alegerea politicii guvernamentale
“optime”
- continuare 1 -

r IS 1

IS 2

LM
zo nă
IS 1 n eoc la sică
IS 2

zo nă
IS 1 in term edia ră
IS 2

m ax
y
3.2. Alegerea politicii guvernamentale
“optime”
- continuare 2 -

LM 1 LM 2
IS

IS

IS

m ax

y
 3.3. Ajustarea şocurilor

 În economia naţională pot exista şocuri, atât de pe piaţa bunurilor şi serviciilor

(modificarea cheltuielilor, a impozitelor etc.) cât şi de pe piaţa monetară
(modificarea bazei monetare sau a multiplicatorului monetar etc.)
 Aceste şocuri conduc la deplasări ale curbelor IS şi LM de la poziţia lor iniţială,
care corespunde echilibrului macroeconomic intern
 Restabilirea echilibrului macroeconomic intern (ajustarea şocurilor) se face fie
prin mijloace monetare, fie prin mijloace fiscale, fie printr-un mix de asemenea
mijloace
 Din punct de vedere grafic, apariţia şocurilor şi restabilirea lor se prezintă
astfel:

24
 3.3. Ajustarea şocurilor
- continuare -

r
IS LM 2
1

IS 0

LM 0

IS 2 E4
E1 LM 1
r4
r1
E0
r0

r2 E2
r3 E3

y
y4 y2 y0 y1 y3