Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
2.1. Conceptul de politică monetară
- continuare 1 -
3
2.2. Instrumentele politicii monetare
4
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 1 -
5
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 2 -
2. Rata de rescont – s
- concept: rata de retenţie, de către banca centrală, din
valoarea titlurilor de credit pe care băncile comerciale
le rescontează la banca centrală
- scontare: vânzarea, de către firmele non-financiare,
către băncile comerciale, a titlurilor de credit
deţinute, înainte de scadenţă (este o formă de
finanţare directă a firmelor non-financiare)
- rata de scont: rata de retenţie, de către
băncile comerciale, din valoarea titlurilor de
credit pe care firmele non-financiare le
scontează
- rescontare: scontarea, de către băncile comerciale,
către banca centrală, a titlurilor de credit deţinute
prin scontare (este o formă de refinanţare directă a
băncilor comerciale) 6
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 3 -
F irm e Ta x a d e B ă n ci Ta xa d e B an c a c en tra lă
n o n -fin a n cia re sc on t (T S ) co m ercia le resco n t (T R S )
S c o n ta re R escon ta re
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 4 -
TRS T V1 T TS T T T (1 )
V2 T TRS T T T (1 ) cum m , cu m 1
rezultă:
V1 T (1 m ) T m TRS #
rezultă:
r n mn
8
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 5 -
9
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 6 -
4. Operaţiunile open-market
- concept: vânzarea sau cumpărarea, de către banca
centrală a titlurilor de stat existente la bănci sau la
populaţie
- scop: modificarea excedentului de rezervă al băncilor
comerciale şi, ca urmare, modificarea masei monetare
injectate în economie prin credit
- mecanism: a) vânzarea titlurilor de stat reduce
disponibilităţile băncilor (chiar dacă se vinde non-
băncilor – ex., populaţiei – în final cecurile sunt
onorate tot de către bănci)
b) cumpărarea titlurilor de stat măreşte
disponibilităţile băncilor (chiar dacă se cumpără de la
non-bănci – ex., de la populaţie – în final cecurile sunt
onorate tot către bănci)
10
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 7 -
5. Sterilizarea (contracararea)
- concept: separarea circuitelor monetare externe
(valutare) de masa monetară internă
- scop: menţinerea neschimbată a bazei monetare şi, ca
urmare, prin intermediul multiplicatorului monetar, a
masei monetare din economie
- mecanism: acelaşi ca şi în cazul operaţiunilor open-
market
- ex.: banca centrală vinde valută pe piaţa valutară
pentru a susţine cursul de schimb; ca urmare scade
rezerva valutară deci scade baza monetară; atunci
trebuie să cumpere titluri de stat pentru a reface
baza monetară
11
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 8 -
6. Seniorajul
- concept: creşterea bazei monetare reale
- scop: finanţarea deficitului bugetar (prin monetizarea
datoriei publice)
- mecanism: împrumutul direct, de către Trezorerie
(casieria guvernului) de la banca centrală, ceea ce
înseamnă creare de bază monetară suplimentară
OBS.: în esenţă, seniorajul nu se deosebeşte de
finanţarea deficitului bugetar, de către banca
centrală, prin cumpărarea de titluri de stat
- efect: apare fenomenul de impozitare a inflaţiei, prin
deteriorarea valorii activelor financiare deţinute de
bănci şi non-bănci
12
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 9 -
7. Operaţiunile cvasi-fiscale
- concept: operaţiuni de politică monetară ale căror
efecte pot fi, în principiu, dublate de măsuri fiscale
explicite (taxe, subsidii, cheltuieli directe etc.)
- tipologie: - credite subvenţionate
- manipularea rezervelor legale
- cursuri valutare multiple (paralele)
- garanţii împotriva riscului valutar
- intervenţii financiare la băncile aflate
în dificultate
- operaţiuni de sterilizare
13
2.2. Instrumentele politicii monetare
- continuare 10 -
8. Persuasiunea morală
- concept: diligenţe făcute de către banca centrală
către băncile comerciale, în formă orală sau scrisă,
dar neimperative, cu privire la comportamentul
monetar al acestora
- scop: determinarea băncilor comerciale de a acţiona
în direcţia de politică monetară prescrisă de banca
centrală
- efect: edificarea unui comportament de conformare
voluntară, a băncilor comerciale şi a celorlalte
instituţii financiare, la politica monetară a băncii
centrale
14
2.3. Modelarea politicii monetare.
Curba LM
15
2.3. Modelarea politicii monetare.
Curba LM
- continuare 1 -
dy L'r
Obţinem: L'y dy L'r dr 0 ' 0 (deoarece L'r 0)
dr Ly
16
2.3. Modelarea politicii monetare.
Curba LM
- continuare 2 -
r
LM
L>M
r2 B
P L<M
r1 A
L 0 (r )
M M M
L (r ) 2 0 1
y
y1 y2
M 1
M 0
L< M L 0 (y )
L> M M 2
L= M
L (y )
2.3. Modelarea politicii monetare.
Curba LM
- continuare 3 -
18
3.1. Echilibrul economic intern.
Analiza IS – LM
19
3.1. Echilibrul economic intern.
Analiza IS – LM
- continuare -
r LM
IS
O >C
L>M
O <C O >C
L>M E L<M
re
şo m a j
y
y m ax ye y m ax
3.2. Alegerea politicii guvernamentale
“optime”
Apariţia unui dezechilibru macroeconomic intern (în afara punctului “E” din
desenul anterior) pune problema restabilirii acestui echilibru
În context, se pune problema alegerii între politic fiscală, respectiv politica
monetară
Deşi este de dorit realizarea unui mix între cele două politici macroeconomice,
diferitele şcoli economice recomandă diferite soluţii în acest sens:
- keynesismul: recomandă politica fiscală (ca fiind cea
mai eficace – cu efectul cel mai mare asupra venitului)
- neoclasicismul: recomandă politica monetară (ca fiind,
de asemenea, ce mai eficace)
OBS: se acceptă forma în L a curbei LM
21
3.2. Alegerea politicii guvernamentale
“optime”
- continuare 1 -
r IS 1
IS 2
LM
zo nă
IS 1 n eoc la sică
IS 2
zo nă
IS 1 in term edia ră
IS 2
m ax
y
3.2. Alegerea politicii guvernamentale
“optime”
- continuare 2 -
LM 1 LM 2
IS
IS
IS
m ax
y
3.3. Ajustarea şocurilor
24
3.3. Ajustarea şocurilor
- continuare -
r
IS LM 2
1
IS 0
LM 0
IS 2 E4
E1 LM 1
r4
r1
E0
r0
r2 E2
r3 E3
y
y4 y2 y0 y1 y3