Sunteți pe pagina 1din 9

Aplicatii

ID Institutii de credit

1. Se cunosc urmatoarele informatii despre sistemul bancar al tarii

X;
- nr .banci:37
-nr sucursale:2800;
-PIB;615 miliarde um;
-populatia:20 milioane locuitori;
-active bancare totale:437 miliarde um ;
-credite neguvernamentale:265 miliarde u.m;
-profitul brut la nivel agregat: 6,2 miliarde ;
-venituri totale : 125 miliarde ;
-efectul de parghie(active/capital propriu)=9,7 ;
-indicele IHH :1900 pct ;
-nr ATM uri :21200 ;
-nr carduri bancare:27 milioane;
-indicele competitiei bancare H statistic=0,78;
-ponderea pasivelor externe;31%;
-din totalul creditelor, acordate,38 miliarde reprezinta credite cu
intarzieri de peste 90 de zile la rambursare;
-rata medie a dobanzii la active ,este 12,5%;
rata medie a dobanzii pentru depozite:4,5%
Sa se determine indicatorii care exprima performanta
sistemului bancar,eficienta ,gradul de patrundere al produselor
si serviciilor bancare ,profitabilitatea bancara ,gradul de
intermediere bancara.
2. Banca Z detine active de 85000 um;ROA =1,7%;NIM(marja neta

de dobanda) =6%;activele valorificate =90% din total;venituri


totale 18000 um(toate din dobanzi);cheltuielile cu dobanzile
reprezinta 505 din total;;efectul de levier=12.Se cere; Rata
utilizarii Activelor=?ROE=?Rata profitului=? Eficienta
operationala =?
3.Problema;

In bilantul bancii comerciale A se regasesc urmatoarele elemente:

-credite acordate; 400000 um;


-portofoliu de titluri(titluri de stat,obligatiuni,):100000 um;
-numerar si active lichide :40000 um;
-active fixe:20000 um;
-RMO la banca centrala: ?
-depozite atrase de la clienti nebancari(pers fizice si companii):350000
um;
-credite de la banci:100000 um;
-capital propriu; 55000 um;
- alte resurse: ?
a) sa se stabileasaca bilantul initial,stiind ca rata RMO este de 20%;
b) daca rata RMO scade ,in momentul T1 ,de la 20% la 15%,cum va
fi influentat nivelul creditelor?
c) Stiind ca nivelul creditelor este format din ; 100000 um credite
ipotecare,250000 credite pentru agentii economici si 50000 credite
de consum;sa se stabilesca nivelul ratei de solvabilitate bancara
.Banca are si elemente extrabilantiere in valaore de 60000 um,care
sunt scrisori de garantie bancara in favoarea unor agenti
economici.
d) Este nivelul capitalului propriu suficient?
e) Stiind ca elementele de activ genereaza o rata medie a dobanzii de
17% iar cele de pasiv de 8%,ce indicatori de performanta bancara
se pot determina ?

4.
Cunoastem urmatoarele elemente bilantiere ale bancii M:
-numerar si plasamente la banca centrala =15.000 um;
-credite acordatre=285000 um;
din care ,ipotecare=100000( acordate la o rata a dobanzii =12%)
pentru populatie si ag.ec.=185000(rd=15%)
-titluri de stat =15000(rd=8%)
-obligatiuni municipale=20000(rd=7%)
-imobilizari=15000 ;
-depozite atrase=250000 de la agenti economici si populatie(rd=6%);
-capital propriu =33000 um;

-alte pasive=.....(rd=6,5%);
Elemente extrabilantiere 75000(cu grad de ponderare 100%);
Banca obtine si venituri din comisioane care inseamna 30% din
veniturile din dobanzi;cheltuielile non dobanzi ale bancii(salarii si
general administrative= reprezinta 80%din ch cu dobanzile).
Se cere:1.rata de solvabilitate si rata generala de risc;
2.indicatorii de performanta bancara si de eficienta;
3.daca banca modifica rata de dobanda la depozite si creste de
la 6%la 7%,cum se va modifica rata la creditele pentru agentii
economici,astfel incat sa obtina acelasi profit?
INSTRUMENTE DE POLITICA MONETARA
Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibiliti bneti
ale instituiilor de credit, n lei i n valut, pstrate n conturi deschise la Banca
Naional a Romniei.
Funciile principale ale mecanismului RMO constituite n lei sunt cea de control monetar
(aflat n strns corelaie cu cea de gestionare a lichiditii de ctre BNR) i cea de
stabilizare a ratelor dobnzilor de pe piaa monetar interbancar. Rolul major al RMO n
valut este acela de a tempera expansiunea creditului n valut.
Principalele caracteristici ale acestui instrument sunt:

baza de calcul a RMO se determin ca nivel mediu zilnic (pe perioada de


observare) al soldurilor elementelor de pasiv n lei i n valut din bilanurile
bncilor (cu excepia pasivelor interbancare, a obligaiilor ctre BNR i a
capitalurilor proprii);
perioada de observare i cea de aplicare au durata de o lun, fiind succesive
(prima dintre ele reprezentnd intervalul cuprins ntre data de 24 a lunii
precedente i data de 23 a lunii curente);
ratele RMO pot fi difereniate att n funcie de moneda de constituire, ct i n
funcie de scadena rezidual a elementelor incluse n baza de calcul (mai mic
sau mai mare de 2 ani);
RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilitilor meninute pe
parcursul perioadei de aplicare n conturile deschise la BNR;
deficitului de rezerve i se aplic o dobnd penalizatoare, iar abaterile repetate se
sancioneaz prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaiunilor instituiei
de credit.

5.O banca detine urmatoarele elemente bilantiere:

-capital propriu =500000 um;


-depozite in lei,cu scadenta mai mica de 2 ani= 1500000 lei
-depozite cu scadenta initiala mai mare de 2 ani=1000000lei
-depozite in valuta (euro)cu scadenta mai mica de 2 ani=800000euro;
-depozite in euro cu scadenta mai mare de 2 ani=1200000 euro;
-depozite in $ cu scadenta mai mica de 2ani= 350000$
-imprumuturi nerambursabila =100000 lei
-sume de la banci si de la BC=135000 lei;
a)-Stiind ca ratele RMO practicate de BNR sunt:15% pentru depozitele
in lei si 20% pentru depozitele in valuta,sa se detrmine nivelul RMO pe
care trebuie sa-l constituie banca la BNR;
b)-daca banca are deja constituite la BNR depozite de 230000 lei si de
150000euro,si nu le mai completeaza ;ce penalitati va plati ,stiind ca
rata penalizatoatre este 10,50%(lei);si 11%(euro si $.pentru fiecare zi
intarziere);
c) sa presupunem ca banca acorda credite in lei de 2200000 si in valuta
de 1.500000 euro;daca rata RMO se modifica in sensul cresterii de la
15% la 17% pentru lei si de la 20% la 21% pentru euro;cum va fi
afectat potentialul de creditare al acestei banci?

Operaiunile de pia monetar (operaiuni open market) reprezint cel mai


important instrument de politic monetar al BNR. Acestea se realizeaz la
iniiativa bncii centrale, avnd urmtoarele funcii: ghidarea ratelor de
dobnd, gestionarea condiiilor lichiditii de pe piaa monetar i
semnalizarea orientrii politicii monetare.
Potrivit reglementrilor n vigoare, principalele categorii de operaiuni de pia monetar
aflate la dispoziia BNR sunt:

operaiuni repo - tranzacii reversibile, destinate injectrii de lichiditate, n cadrul


crora BNR cumpr de la instituiile de credit active eligibile pentru
tranzacionare, cu angajamentul acestora de a rscumpra activele respective la o
dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei;
atragere de depozite - tranzacii cu scadena prestabilit, destinate absorbiei de
lichiditate, n cadrul crora BNR atrage depozite de la instituiile de credit;
emitere de certificate de depozit - tranzacii destinate absorbiei de lichiditate, n
cadrul crora BNR vinde instituiilor de credit certificate de depozit;

operaiuni reverse repo - tranzacii reversibile, destinate absorbiei de lichiditate,


n cadrul crora BNR vinde instituiilor de credit active eligibile pentru
tranzacionare, angajndu-se s rscumpere activele respective la o dat ulterioar
i la un pre stabilit la data tranzaciei;
acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare tranzacii reversibile destinate injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR
acord credite instituiilor de credit, acestea pstrnd proprietatea asupra activelor
eligibile aduse n garanie;
vnzri/cumprri de active eligibile pentru tranzacionare - tranzacii
destinate absorbiei/injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde/cumpr
active eligibile pentru tranzacionare, transferul proprietii asupra acestora de la
vnztor la cumprtor fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plat";
swap valutar - const n dou tranzacii simultane, ncheiate cu aceeai
contrapartid, prin care BNR:
o injecteaz lichiditate cumprnd la vedere valut convertibil contra lei i
vnznd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil contra lei;
o absoarbe lichiditate vnznd la vedere valut convertibil contra lei i
cumprnd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil contra
lei.

6. Se regasesc urmatoarele elemnte bilantiere in bilanturile BC si in


bilantul agregat al bancilor din sistemul bancar:
-titluri de stat la bancile comercile: 380000um;
-efecte comerciale la banci :120000 um;
-credite acordate de banci comerciale catre economie: 1000000 um;
- emisiune monetara (numerar in circulatie= 1750000 um);
-titluri de stat detinute de banca centrala = 250000 um;
-certificate de depozit ale BC =25000 um;
-Daca banca centrala doreste sa cresca potentialul de creditare al
bancilor,atunci va cumpara de la acestea titluri (active eligibile ) in
suma de 200000 um. Ce impact va avea asupra creditului din economie?
Daca banca centrala vinde titluri in valoare de 150000 um catre
sisetemul bancar,de asemenea ,ce impact va genera?

7.METODOLOGIE DE DETERMINARE A LICHIDITATII


BANCARE
Prin normele Bancii Nationale a Romaniei Regulamentul Bancii Nationale a
Romaniei numarul 24 din 15 decembrie 2009 privind Lichiditatea institut iilor de
credit, care reglementeaza nivelul minim de lichiditate al societtilor bancare, s-a introdus
mecanismul benzilor de lichiditate (banda de lichiditate reprezinta o anumita perioada de
timp (o luna, 3 luni, 6 luni etc.) ramasa de scurs pana la scadentaunui plasament, ca
element de activ sau al unui depozit atras, ca element de datorie care presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
a) se stabilesc benzile de lichiditate
pe urmtoarele intervale de timp:
pana la 1 luna inclusiv
intre 1 i 3 luni inclusiv
intre 3 i 6 luni inclusiv
intre 6 i 12 luni inclusiv
peste 12 lun

b) se repartizeaza activele si pasivele bilantiere


pe scadente si pe benzi de lichiditate, respectandu-se urmatoarea regula:
la repartizarea pe scadente a activelor si pasivelor bilantiere se au in vedere
termenele ramase de scurs pana la expirare
c) se repartizeaza pe scadente si se inscriu pe benzi de lichiditate si angajamentele
si obligatiile evidentiate in afara bilantului
d) activele si pasivele pentru care banca a constituit provizioane de risc se inscriu
pe benzi de lichiditate, in functie de valoarea lorneta, respectiv valoarea contabila
diminuata, dupa caz, cu provizioanele constituite,

e) se

determina lichiditatea efectiva

(LE) prin insumarea activelor a caror valoare a fost ajustata, repartizate pe benzi de
scadenta, iar suma obtinuta evidentiaza creantele bancii din relatiile cu clientii sai.
f) se determina lichiditatea necesara (LN) prin insumarea datoriilor si
capitalurilor proprii, a caror valoare a fost ajustata, iar valoa rea rezultata exprima
sumele pe
care banca trebuie sa le restituie clientilor sai in perioadele de timp respective,
g) se

compara lichiditatea efectiva cu cea necesara

si se obtine:
excedent de lichiditate, cand LE > LN, respectiv
deficit de lichiditate, cand LE < LN(aceasta situaie este inacceptabila
pentru banca, intrucat nu poate face fata obligatiilor de plata, fiind practic in incetare de
plati).

Se poate calcula si indicatorul de lichiditate, cunoscut si sub


denumirea de rata de lichiditate (RLI) calculat ca un raport intre
lichiditatea efectiva (LE) si lichiditatea necesara (LN):
RLI = LE/LN
Daca RLI > 1, avem excedent de lichiditate.
Daca RLI = 1, avem lichiditate normala
Daca RLI < 1, avem deficit de lichiditate.
EXEMPLU
Presupunem o institutie de credit, X-bank, care prezinta urmatoarele solduri ale posturilor
sale bilantiere:
- Casa, disponibilitati la banci centrale 8,000 RON.
- Creante asupra clientelei, 12,000 RON, reprezentand credite pe termen mediu care vor fi
rambursate dupa urmatorul scadentar de rambursare negociat cu clientii:
in urmatoarele 3 zile: 2,000 RON
in 3 luni: 2,000 RON
in 6 luni: 2,000 RON
in 12 luni: 2,000 RON
in 15 luni: 2,000 RON
-Datorii privind institutiile de credit: 4,000 RON, reprezentand credite contactate
de institutia de credit, la termen, care vor fi rambursate dupa scadentarul negociat:
in 1 luna: 1,000 RON
in 9 luni: 1,000 RON
in 15 luni: 1,000 RON
in 24 luni: 1,000 RON

Datorii privind clientela:


- 6,000 RON, reprezentand depozite cu urmatoarele scadente:
in 1 luna: 2,000 RON
in 12 luni: 4,000 RON

In ipoteze nu se consider existenta restantelor si i a solicitarilor de retragerea anticipat a


depozitelor. Se intocmeste tabelul cu repartizarea activelor si
a datoriilor pe scadente, se calculeaz lichiditatea efectiva, cea necesara si rata de
lichiditate.

Tab. 1

Analiza lichiditatii X- bank, pe baza benzilor de lichiditate


Post bilantier / Banda de lichiditate pana in
1 luna
1. Activ
Casa, disponibilitati la banci centrale
Creante asupra lientelei
TOTAL (lichiditate efectiva)

8000
2000
10000

2. Datorii
Datorii privind institutiile de credit
Datorii privind clientele
Total(lichiditate necesara)

Pozitie de lichiditate

1-3 luni

3-6 luni

2000
2000

2000

6-12 luni >12 luni


2000

2000

2000

2000

2000

1000
2000

0
0

0
0

1000
4000

2000
0

3000

5000

2000

7000

2000

2000

- 3000

Se calculeaza rata de lichiditate, bazata pe benzile de


scadenta.
pentru banda de lichiditate: pana la 1 luna, inclusiv:
RLI = 10.000/7.000 = 1.4285 > 1 deci avem excedent
de lichiditate,
care este egal cu: LE- LN = 10,000 RON 7,000 RON
= 3,000 RON.
pentru banda de lichiditate: 1-3 luni si 3 - 6 luni:
RLI = 2000/1 = 2000 > 1 deci avem excedent de
lichiditate, care este egal cu: LE - LN = 2,000 RON
0 RON = 2,000 RON.
pentru banda de lichiditate: 6- 12 luni: RLI = 2000/5000
= 0.4 < 1 deci avem deficit de lichiditate, care este egal
cu LN - LE = 5,000 RON 2,000 RON = 3,000 RON.

pentru banda de lichiditate: peste 12 luni:


RLI =2000/2000 = 1, deci avem pozitie echilibrata
de lichiditate, care este egala cu: LE - LN = 2,000
RON 2,000 RON = 0 RON.
In concluzie, din analiza de mai sus de
desprind concluziile:
banca in ansamblul sau este lichida.
Managementul de risc si managementul
general al acestei institutii de credit va trebui
sa gaseasca solutiile de gestionare al
surplusului de lichiditate in vederea plasarii
sale in conditiide remunerare cat mai buna, in
conditii de risc controlabil.
Insa in intervalul 6- 12 luni va fi necesara
evaluarea si gasirea solutiilor pentru
acoperirea deficitului de lichiditate.
1

S-ar putea să vă placă și