Sunteți pe pagina 1din 28

Management si Tehnici BANCARE Sistemul Bancar Rolul Bancilor in economie banca este importanta pentru ca: Produce, creaza

a moneda, moneda creata este de 2 feluri: - moneda efectiva ( bilete bancare si moneda metalica) creata de banca centrala. - moneda scriptulara (moneda de cont sau moneda contabila), nu are o existenta fizica se materializeaza in inregistrari in conturi bancare si este creata de bancile comerciale. Bancile sunt intermediari in relatia, economie - investitie. Excedent financiar (economisesc) V > C. Deficit financiar (investesc) V < C. V = venit, C = consum. Relatile asimetrice sunt: - de volum, - de timp. Bancile mijlocesc efectuarea platilor in economie, punand la dispozitie operatorilor instumentele prin care se realizeaza ( CEC, O.P., BO, Cambi) si gestionand circuitele prin care se realizeaza platile. Tipuri de sisteme bancare - din punct de vedere istoric, economia a cunoscut 2 modele de organizare a sistemelor bancare: 1. Modelul de tip dual specifice economiei capitaliste de piata si se caracterizeaza prin faptul ca bancile sunt dispuse pe 2 nivele: Pe primul nivel o singura banca cu functia de a coordona intregul sistem bancar, numita Banca Centrala, ia mai este inzestrata cu monopolul emisiuni monetare (o denumire alternativa de Banca de Emisiune). Pe al doilea nivel se gasesc celelalte banci din sistem care realizeaza si lucreaza direct cu titulari de conturi (populatie, intreprinderi), se numesc Banci Comerciale. 2. Modelul de tip monobanca cunoscut in existenta unei singure categori de banca, situatie intanlita in economiile precapitaliste sau sistemelor socialiste in care exista o singura banca. Tipologia Bancilor: - Banca Centrala, - Bancile Comerciale, - Cvasibancile (semibancile). Banca Centrala este cea mai importanta banca din sistem, datorita functilor de unicitate pe care le are. Functiile banci centrale:

1. Functia de emisiune monetara - banca centrala este singura care creaza moneda efectiva, (bilete de banca si moneda), aceasta emisiune este inregistrata de banca centrala in pasivul bilantului acesteia, ca o obligatie de a asigura o corelatie cu bunurile si servicile existente pe piata, crearea monedei se realizeaza in baza urmatoarelor active (valori), - aur sau metale pretioase. - valuta. - credite pe care le acorda bancilor comerciale. 2. Functia de ultima instanta de creditare - deriva din functia de emisiune. Creditele pe care Banca Centrala le acorde Bancilor Comerciale pot fii de 2 feluri: Pentru refinantarea curenta (acoperirea unor gauri). Pentru a le salva de la un potential faliment. 3. Functia de centru valutar are urmatoarele intelesuri: Stabileste cursul valutar al monedei nationale. Pastreaza rezerva valutara a statului Stabileste regulile dupa care se desfasoara schinbul valutar

4. Functia de banca a bancilor are 2 intelesuri: Cea mai importanta banca din sistem, autorizeaza bancile comerciale, le reglementeaza activitatea si le supravegheaza. Banca centrala are pentru bancile comerciale acelas rol pe care acestea din urma il au pentru intreprinderi si populatie, adica crediteaza si respectiv primeste depozite de la acestea.

5. Functia de banca de stat cu urmatoarele intelesuri: este propietatea statului acorda credite statului pune in aplicare politica statului in materie monetara.

Prin politica monetara se intelege actiunea exercitata de autoritatea monetera (banca centrala) asupra agregatelor monetare (masa monetara) pentru atingerea obiectivelor, in prezent obiectivul este stabilitatea monetata (obiectiv fundamental), ca obiective secundare (inflatie cat mai mica, sio depreciere a monetara cat mai mica).

Pentru a putea pune in practica politica monetara sunt utilizate mai multe instrumente: rata dobanzi rezervele minime obligatori, sistemele minime obligatori, rezerva se va calcula in functie de valoarea depozitelor atrase cu rata rezervelor politica de piata libera (open market) elementul central - tintirea inflatiei Cursul II 27.02.2008 Bancile comerciale sunt acele instituti de credit care realizeaza activitati operative (deschid conturi pt clienteala si lucreaza direct cu aceasta) si emit moneda de cont. Bancile Comerciale presteaza clientealei, 2 categori de operatiuni bancare : operatiuni de atragere (operatiuni pasive din punct de vedere contabil sunt inregistrate in pasiv) operatiuni de utilizare a resurselor, numite si active, pt ca sunt inregistrate in activul contabil Bilant activ pasiv numerar si disponibil in cont la alte banci (2-5%) plasamente in titluri de valoare(A = actiuni, O = obligatiuni) (20 30%) credite (imprumuturi acordate) (60 - 70 %) depozite (60 - 70 %) imprumuturi (20- 30 %) capitaluri proprii (6 - 7%) banca comerciala

A Operatiuni pasive, de atragere a resurselor. + Depozitele pot fi privite din 2 puncte: 1. o forma de existenta a monedei sub forma a monedei scripturale.

2. sunt sume temporar disponibile in economie, din punct de vedere al termenului avem 2 categori de depozite: - la vedere. - la termen Depozitele la vedere sunt reprezentate de contul de disponibilitati al intreprinderilor si populatiei in care inregistreaza incasarile ca urmare a operatiunilor de plati / incasari efectuate din bani la vedere, rezulta un caracter fluctuant / oscilatoriu al acestor depozite. Deci bancile vor utiliza intro proportie foarte scazuta aceste depozite, operatiunile de creditare vor inregistra venituri scazute si vor inregistra dobanzi mici. Depozitele la termen sunt reprezentate de conturile de economi si cele de acumulari ale populatiei si intreprinderilor. Depozitele la termen sunt reprezentate de un contract incheiat intre banca (numit depozitar) si o persoana fizica sau juridica (numit deponent), prin care deponentul pune la distozitia banci o suma pe un anumit termen, iar banca se obliga sa restitue la scadenta suma respectiva plus dobanda aferenta. Bancile utilizeaza depozitele la termen in operatiuni de plasament (de creditare), incaseaza venituri si pot achita deponentilor dobanzi apropiate de media pietei. In cazul in care deponentul doreste retragerea depozitului inainte de termenul scadent, banca va onora solicitarea dar va penaliza pe deponent, achitandui dobanda la vedere. + Imprumuturile primite bancile primesc inprumuturi din 2 surse: De la banca centrala ( a se vedea functia de creditare a banci centrale) De la celelalte banci di sistem. Relatile de imprumut dintre bancile comerciale formeaza obiectul pietei monetare. Imprumutul care se schimba intre ele se caracterizeaza prin valore foarte mare, termene foarte scurte (care merg de la 12 ore si o zi, pina la o saptamana maxim o luna). Motivul acestor termene scurte este acela ca sunt foaret scumpe.

+ Capitalurile propri care sunt formate din capitalul social pus la dispozitia banci de catre actionari si dintro serie de fonduri constituite de banca din profit (- fondul de rezerva. - rezerva generala pentru riscul la credite. - fondul de dezvoltare). Desi ca marime relativa capitalul propriu este redus (6-7%), in suma absoluta este foaret mare, astfel in Uniunea Europeana, bancile au un capital propiu de minim 5 milioane de Euro, iar in Romania de 37 miliarde lei (peste 10 milioane). B Operatiuni de utilizare a resurselor (activul) + Numerarul si disponibilul in cont la alte banci - acest plasament se caracterizeaza prin faptul ca are are o lichiditate maxima (numerarul si

disponibilul din cont pot fi utilizate oricand, pentru plati fara restricti si fara costuri suplimentare), dar nu are rentabilitate. Numerarul si disponibilul in cont sunt necesare unei banci comerciale pentru ca servesc solicitarilor de retragere de depozite, permit raspunderea la cererea intreprinderilor de numerar pentru salari, stau la baza platilor intre banci. + Plasamentele in titluri de valoare (A,O) motivul pentru care bancile investesc in actiuni si obligatiuni, este acela ca acest tip de plasament este rentabil (bancile obtin dividente de pe urma actiunilor si dobanzi de pe urma obligatiunilor), pe de o parte sunt si lichide (A. si O. cumparate de banci se tranzactioneaza pe pata de capital (bursa) si daca banca are nevoie de numerar poate vinde imediat titlutile de valoare, intrand in posesia echivalentului banesc. + Creditele acordate - prin credite se intelege o operatiune contractuala prin care o banca pune la dispozitia unui client o suma determinanta de bani, pentru o anumita perioada de timp, contra unei promisiuni ferme de rambursare cu plate unei dobanzi care se renumereaza banci. Aceste credite au rentabilitate maxima, dar si o lichiditate nula, banca nu poate solicita restituirea inainte de scadenta.. In afara operatiuni de creditare banca presteaza clentealei sale si o serie de servici: Operatiuni de plati si decontari Emiteri de garanti si acreditive Emisiune de instrumente monetare si tranzacti cu acestea (cambi, BO, certifucate de depozite) Operatiuni de schimb valutar Operatiuni cu metale pretioase Tranzacti cu valori imobiliare Administrati imobiliare Operatiuni de consultanta economica Inchirieri de casete si serifuri bancare

Bancile comerciale care functioneaza intro economie se pot clasifica /structura duta criterile:

1. In raport cu operatiunile efectuoate banci comerciale universale (fac toate operatiunile bancare) banci comerciale specializate (ce pot realiza operatiuni in rapotr cu o categorie de operatiuni sau in raport cu un anumit sectot al economiei) 2. Are in vedere reteaua teritoriala a banci si clenteala deservita. Banci comerciale retail (au o retea larga de unitati operative, multe agenti, lucreaza cu populatia si IMM-urile) Bancile comerciale angro (wholesale) au putine unitati operative, iar clenteala este formate din corporatii (intreprinderi mari) si persoane fizice cu standard ridicat. Cursul 3 05.03.2008 3.3 CVASIBANCILE (SEMIBANCILE) Pe langa banci, in ec. mai exista o serie de Organizati Financiare multe dintre ele autodenumite drept banca , care [presteaza clientelei o serie de servicii bancare, dar care le lipseste o functie esentiala<<nu creaza moneda>>, ele doar utiliz. moneda creata de B Centrala si B.Com. Lumea semibancilor este formata din institutii de economisire, soc. Financiare si respectiv Banci de Afaceri. Institutiile de economisire : principala activitate a acestora este mobilizarea sumelor temporar disponibile in ec. (atragerea de la populatie a economiilor). Principalele categorii de institutii de economii sunt :casele de ec., cooperativ.de credit (Bancile populare), casele de ajutor reciproc (C.A.R.) A). Casele de economii : au caracter public, adica se adreseaza intregii populatii , pe cand Coop. de credit si C.A.R-urile au caracter mutual adica se adreseaza doar membrilor. Resursele institutiilor de economii se colecteaza fie prin instrumente neevoluate financiar asa cum se intampla in cazul Coop. si CAR sau se remarca o anumita sofisticare a instrumentarului de atragere cum se intampla in cazul caselor de ec. unde se fol. depozitele, libretele de ec, si obligatiunile

In ceea ce priveste utilizarea resurselor dominante sunt creditele de consum acodate pe termene scurte(<1 an), iar in cazul Caselor de ec. apar si creditele pt. investitii imobiliare acordate pe termene medii si lungi de timp (<1 an). B). Societ. Financiare : sunt creatii industriale ale ultimelor decenii. Ele presteaza publicului una sau mai multe operatiuni bancare sau reprezinta prelungiri ale activitatii bancare. Soc. Financiare prefera caeasta forma de organiz. decat cea de banca pt. ca intrarea pe piata se face in conditii mult mai largi (este nevoie de un capital mai mic), sau activit. desf. implica un grad de risc ridicat care in cazul in care ar fi realiz. de banci s-ar repercuta direct asupra solvabilitatii acestora. Soc. Fin. realiz. urmat. tipuri de activitati : acordari de credite (de consum, pt. investitii imobiliare, microcredite, pt. IMM-ri) ; op. de finantare hibride(leasing, fectoring) ; emisiunea de instrumente de plata (carduri) si gestionarea sistemului de plati;

C). Bancile de afaceri : au aparut dupa marea criza ec. din 1929-1933, cand sau departit de lumea bancilor com. Prin legislatie B. Af. le-a fost interzis sa atraga resurse ( depozite) pe termene scurte < 1 an si sa acorde finantari (credite) pe termene <1 an, in consecinta B. Af. s-au orientat catre op. pe termene medii si lungi > 1 an, op. care se realiz. pe piata de capital la Bursa de valori. ACTIV (UTILIZARILE) B de Af. PASIVUL (RESURSELE)

BANII Vand pe piata de capital

propriile titluri ( A/O) Cump. Titluri de val.

ale intrepr. cotate pe piata de cap. (BURSA) BANI

Categoriile bancilor de Af. cuprinde : B. de investitii, Soc de portofoliu, B ipotecare, Soc de investitii, Fonduri mutuale, Cluburile de afaceri. B. de investitii : au ca obiectiv implicarea in ec. reala in viata intreprind. atat prin op. de finantare cat si prin op. de restructurare ec. B. de Investitii realiz. urmat. tipuri de cativitati : - plasamentul si subscrierea de titluri de val. emise de intrepr. din ec. ; - restructurarea intrepr. neviabile (este cump. o intreprind. care aduce pierdere, urmeaza un proces de restructurare, iar cand firma devine rentabila va fi vanduta pe o suma mult mai mare) ; - op. de privatizare ec. ; - op. de achizitii si fuziuni de firme. In op. desf. obiectivul principal al B de investitii este profitul. (Castigul ), intotdeauna se va cumpara ieftin, iar dupa o anumita perioada de timp se va vinde la un pret mult mai mare. Soc. de portofoliu : Fac investitii ,cumpara numai actiuni la diverse intrepr. , adica altfel spus drepturi de proprietate. Prin urmare obiectivul acestor soc. este sa controleze activit. intrepr. la care au cumparat actiuni. Soc. de portofolii stau la baza grup. de intrepr.(a structurilor de tip holding in care o intrepr. are participatii la diverse subdisiare). B. ipotecare : acorda credite pt. cump. de terenuri si pt. realiz. constructiilor industriale , civile sau locative.

Numele de B. ipotecare vine pe de o parte de la titlurile de valoare pe care banca le vinde pe piata pt. a obtine resurse si care se numesc ,,bilete ipotecare'' sau ,,obligatiuni ipotecare'', iar pe de alta parte pt. ca creditele acordate de aceasta banca sunt garantate cu o garantie numita ipoteca. Ipoteca se instituie asupra unor bunuri fixe, nedeplasabile, imobile, cum ar fi terenurile sau cladirile. Soc. de investitii : acestea au aparut pt a da posibilitatea micului investitor sa faca plasamente pe piata de capital. Prin urmare titlurile proprii emise de aceste soc. (si care se numesc unit. de investitii, de portofoliu sau chiar actiuni) au valori mici. Soc. de investitii au caracter deschis, adica investitorii pot investi in soc. cumparand titlurile emise de acesta in orice moment, dupa cum pot dezinvesti( pot solicita rascump. titlurilor anterior cumparate), orcand. Ultimul aspect indica ca resursele soc. se pot modifica de la o zi la alta de unde si numele de soc. de investitii cu capital variabil pt. aceasta categ. de intrepr. SICAV. Castigul investitorilor in SICAV este form din 2 componente : 1. diferenta de pret (dif. dintre pret. de rascumparare teoretic mai mare si pretul de cump. teoretic mai mic) ; 2. Dividendele si dobanda colectata. Pt. ca aceste instit. Sunt deschise marelui public, statul intervine si le reglem. activit. stabilind anumite limite pt. plasamente, astfel SICAV nu poate plasa mai mult de 10% din resurse in titlurile emise de o singura intreprind. si este obligat ca o parte din plsamente sa le faca in titluri emise de stat(oblig. de stat, certif. de trezorerie, etc.) Fondurile mutuale : se aseamama cu soc. de investitii cu doua mici deosebiri : nu au personalit. juridica motiv pt. care trebuie gestionate, administrate de o alta firma numita soc. de administrare, respectiv trebuie pastrate, depozitate la o alta intrepr. numita soc. depozitara, care este intotdeauna o banca. Castig. investitorilor in fonduri este format din componenta diferita de pret.

Cluburile de afaceri : sunt niste asociatii formate din 30-40 de pers. care convin ca periodic, de regula lunar sa contribuie la resursele Clubului cu o anumita suma de bani , sumele astfel colectate sunt plasate pe piata de capital. CURSUL NR: 4 12. 03. 2008 SISTEMUL BANCAR ROMANESC

1. Structura sistemului bancar romanesc 2. Organizarea si conducerea institutiilor de credit 3. Acreditarea clientelei la banci 1. Structura sistemului bancar romanesc Sistemul bancar romanesc este format din 2 categorii de entitati: I. B.N.R. II. Institutiile de credit.

B.N.R. - este Banca Centrala a statului Roman ; - este o institutie publica care raspunde doar in fata parlamentului ; - intre guvern si B.N.R. sunt relatii de colaborare si nu de subordonare ; - obiectivul BNR este stabilitatea monedei nationale (stabilitatea preturilor) ; - atributii legale- stabileste si aplica politica monetara a statului - autorizeaza, reglementeaza si supravegheaza activitatea institutiilor de credit ; - detine monopolul emisiunii monetare ; - pastreaza rezerva internationala a Romaniei si stabileste reglementarile valutare ; - este casierul general al statului roman (tine in evidentele sale contul general al trezoreriei statului). CONDUCEREA :- este condusa de un Consiliu de Administratie format din 9 membrii alesi de parlament pe un mandat de 5 ani, ce poate fi reinnoit. Gestiunea activitatii zilnice cade in sarcina guvernatorului BNR, care este si presedintele Consiliului de Administratie. INSTITUTIILE DE CREDIT

Sunt acele institutii care desfasoara cu titlu de activitate profesia de atragere a resurselor disponibile din economie si plasarea lor pe piata. Pentru a putea functiona ca institutii de credit, o intreprindere trebuie sa dispuna de o autorizatie de functionare eliberata de BNR. Autorizarea de functionare se elibereaza in urmatoarele conditii : trebuie sa detina o anumita marime a capitalului social ; sa aiba sediul social in Romania ; organizarea juridica sa fie sub forma de S.A. ; banca sa fie condusa de cel putin 2 persoane care sa aiba experienta in domeniu si reputatie deosebita ; actionarii care detin participatii calificate (> 10% din capitalul bancii) trebuie sa fie aprobati de BNR ; banca sa dispuna de un program de activitate din care sa rezulte ca operatiunile vor fi prudente si nu vor fi riscante pentru deponenti .

In Romania in categoria institutiilor de credit se includ : banci, banci ipotecare, b. de economisire-creditare, coop. de credit, institutii emitente de moneda electronica. BANCILE B. sunt acele institutii de credit care au vocatie universala ( au voie sa efect. Toate operatiunile bancare, fara restrictii). Operatiuni pe care legea in Romania sunt : - atragerea de depozite si alte fonduri cu character rambursabil; - acordarea de credite : de consum, ipotecare, factoring, cu/fara regres, finantarea tranzactiilor comerciale inclusiv forfetare ; - leasing financiar ; - operatiuni de plati ; - emiterea de mijloace de plata (CEC-ri de calatorie, carduri, moneda de plata) ; - emiterea de garantii si asumarea de angajamente ;

- tranzactii pe cont propriu sau pe contul clientilor cu instrumente ale pietei monetare (cambi, bilete la ordin, CEC, certf. de depozit), valuta, instrumente care au la baza cursul de schimb si rata dobanzii, valori imobiliare ; - participarea la emisiunea val. imobiliare prin subscrierea si plasamentul acestora ; - consultanta economica ; - administrarea de protofolii financiare ; - custodia si administrarea de instrumente financiare ; - intremadieri pe piata interbancara ; - furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii ; - operatiuni cu metale si pietre pretioase; - inchirierea de casete de siguranta; - dobandirea de participatii la capitalul altor intreprinderi ; - alte servicii circumscrise sferei financiare. B. IPOTECARE finanteaza investitiile imobiliare ; nu are voie sa atraga depozite, ea se finanteaza numai din emisiune de obligatiuni ipotecare ; B. DE ECONOMISIRE- CREDITARE finanteaza domeniul locativ ; finantarile acordate de ea sunt conditionate de faptul ca persoana solicitata trebuie sa contribuie prin economisire la valoarea ceruta drept finantare( merge pana la din suma finantata). COOPERATIVELE DE CREDIT Sunt asociatii de min. 1000 persoane care se numesc voluntar pentru a-si satisface anumite nevoi financiare. Functioneaza in retea, o retea fiind formata din > 30 de cooperative.

O retea este condusa de o casa centrala care poate efectua aceleasi op. ca si o banca si in plus trebuie sa supravegheze coop. din retea. INSTITUTIILE EMITENTE DE MONEDA ELECTRONICA Sunt acele instit. de creditare care atrag numerar de la public si-l transforma in moneda electronica prin stocarea ei pe carduri, chip-uri si alte memorii externe. 2. 1. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA INSTITUTIILOR DE CREDIT
CENTRALA
-funct. la nivel national ( de regula incapitala -coordonarea intregii activitati a bancii (nuare activitate oparativa)

DIRECTIIDE SPECIALITATE -CREDITE,DECONTARI, ETC

DIRECTIIFUNCTIONALE -contabilitate,MK, R.U.

PUNCTELE DE LUCRU activitateoperative de dimensiuni mici

back-office

ii -evidenta operatiunilor -mg. operatiilor bancare FRONT-OFFICE (CLIENTELEI) I

-VAND PRODUSELE BANCARE -INTRETIN PRODUSELE DEJA VANDUTE

2.2 CONDUCEREA INSTITUTIILOR DE CREDIT Ad. Generala a Actionarilor; Consiliul de Administratie- adevaratul for de conducere; Comitetul Director- executa ce spune Ad. Gen. si Comit. Director (pt. Sucursale) si de seful /director de Agentie pt. Agentii. 3. ACREDITAREA CLIENTELEI LA BANCI Ointreprindere pt. a-si deschide un cont la o banca trebuie sa depuna o documentatie formata din urmatoarele elemente : cererea de deschidere a contului ; o copie dupa actul de infiintare a societatii ; statutul/contractul de societate ; actul de inregistrare sau inmatriculare la Reg. Comertului ; un Certificat constatator de la Reg. Comertului ; actul de inregistrare la Finantele publice si de acordare a C.U.I. ; o copie dupa actul conducerii societ. prin care sunt nominalizate persoanele ce au dreptul sa efectueze plati din cont: o lista cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de a efectua plati si amprenta stampilei.

Cursul nr 6 26.03.2008 Prof : Gust Marius 5. Costul creditului Este format din doua elemente : dobanda si comisioanele. a). Dobanda : Poarta numele de dobanda perceputa (incasata), este elementul pricipal al costului creditului si se formeaza astfel : - la costul resurselor de creditare (dobanda platita de banca la depozite)aceasta va adauga o marja reprezentand cheltuieli de functionare ale bancii si o rata de profit considerata normala, se obtine astfel dobanda minima incasata de banca la creditele acordate celor mai buni clienti ai sai.

- pentru clientii noi sau cei ocazionali nivelul ratei dobanzii creste la valori cu mult superioare. Dinte factorii care determina nivelul dobanzii amintim : riscul afacerii finantate, referintele si istoricul bancar al solicitantului, inflatia, raportul dintre cerere si oferta. Dobanda se calculeaza dupa relatia : C x T x rd D= 360 x100 b). pe langa dobanda mai avem si comisioanele : care au rolul de a acoperii cheltuielile pe care le face banca in procesul de acordare a creditelor si respectiv de utilizare a acestuia de catre debitor. Cele mai des intalnite comisioane sunt : comisionul de analiza a dosarului de creditare (suma fixa) ; com. da acordare a creditului (%, suma fixa) ; com. de gestionare sau administrare a creditului (sunt platite lunar sau anual) ; com. de neutilizare a creditului ; com. de rambursare anticipata a creditului.

De mentionat ca pe langa dobanda si comision debitorii mai suporta si alte costuri, precum : onorarii platite evaluatorilor pentru evaluarea garantiilor materiale, taxe pt. inregistrarea ipotecilor, primele de asigurare. 6. Consemnarea creditului. Presupune ca orice credit acordat de banca sa se materializeze intr-un act juridic numit contract sau conventie de creditare si in care vor fi inscrise urmatoarele elemente : 1. destinatia creditului ; 2. suma acordata de banca ; 3. termenul de acordare ; 4. modul de utilizare ; 5. costurile creditului ;

6. graficul de rambursare ; 7. garantiile creditului ; 8. riscurile pe care banca nu si le asuma ; 9. alte clauze ale creditului. II. CREDITUL ACORDAT PERSOANELOR FIZICE (P.F.) a). Documentatia de creditare: - crererea de creditare; - copii dupa actele de identitate ale solicitantului; - docum. din care sa rezulte veniturile (adev de venit) ; - docum. din care sa rezulte permanenta si certitudinea veniturilor (copii dupa cartea de munca, ale contract. de munca, ale conventiilor de colaborare, ale contractelor de inchiriere) ; - docum. justificative privind destinatia creditului solicitat (numai la creditele nominalizat, precum : fact. proforme pentru bunuri de fol. indelungata, vouchere eliberate de Ag. de turism, contracte de scolarizare, docum. din care sa rezulte costul tratamentelor medicale). - acte de proprietate asupra bunurilor ce pot servi drept garantie materiala ; - declaratii privind angajament de plata ale solicitantului. - acorduri de consultare a bazelor de date referitoare la credite si garantii (Biroul de Credite, Centrala riscurilor bancare) ; - alte documente solicitate de banca. b). Oferta de credite pentru persoane fizice. Se impart in :1. creditele de consum -1.1.-linii de creditare (finanteaza consumul de subzistenta si achizitionarea de bunuri de fol. indelungata) -1.2. - credite nenominalizate -1.3. -credite nominalizate.

2. credite pentru investitii imobiliare 1.1.Liniile de creditare - Se mai numesc credite revolving/reincarcabile. Sunt acele creditecare permit trageri si rambursari multiple in cursul perioadei de creditare, fara a se depasi planul de creditare stabilit de banca. Aceste termene se acorda pe termene de 1-2 ani, pot fi reinnoite, se acorda prin intermediul cardurilor, de regula si se garanteaza prin gaj asupra veniturilor viitoare. 1.2 Credite nenominalizate (de nevoi personale) - Sunt acele credite care nu au o destinatie precisa stabilita de banca, ele finantand in general nevoiloe debitorului. In Romania le gasim in 2 variante :- de valoare mica-5.000-10.000 Euro acordate pana la 10 ani si garantate prin garantii personale (giranti, polite de asig.) ; - de valoare mare - >10.000 Euro, acordate pe termene ce ajung la 25 ani si garantate de ipoteca. Idiferent de volumul lor aceste credite sunt costisitoare, avand cele mai ridicate dobanzi de pe piata. 1.3.Credite nominalizate (cu destinatie speciala) - Cele mai des intalnite in Romania sunt : credite pentru cumpararea de bunuri de fol. indelungata, pentru studii, pt. voiaje turistice, auto, pt. tratamente medicale. Termenul de acordare poate fi de 1 an de zile, in cazul in care ele au valori mici (pt. bunuri de fol. indelungata sau de turism) si pot ajunge pana la 10 ani cum sunt cele de valori mari pt. cump. de auto. Sunt garantate cu garantii personale, giranti, etc sau gaj asupra bunului cumparatdin credit. 2. Credite pentru investitii imobiliare . Au ca destinatie cumpararea sau constructia de locuinte,modernizarea si reabilitarea loc. existente si achizitionarea de terenuri in scopuri locative. Termenul de acordare poate ajunge la 30-35 de ani si sunt garantate cu ipoteca asupra bunului cumparat din credit (caz in care ele se numesc ipotecare) sau cu un alt bun imobil din patrimoniul solicitantului( caz in care se numesc imobiliare). c). Analiza solicitarii de credite In cazul P.F., aceasta are 2 etape : 1. evaluarea situatiei financiare; 2. evaluarea capacitatii de rambursare. 1. Evaluarea situatiei financiare (evaluarea bonitatii) Tehnica utilizata de banci pentru a aprecia bonitatea se numeste ,,scoring'' (acordarea de puncte/note). Concret, bancile stabilesc un set de indicatori

(nivelul veniturilor, nr. pers. aflate sub intretinere, vechimea in munca, studiile si ocupatia solicitantului situatia locativa a acestuia, existenta unor referinte bancare, etc.) si acordarea pt. fiecare dintre acestia a unor note/ puncte care se totalizeaza intr-un scor general. Cu cat acesta este mai mare cu atat solicitantul poate obtine mai usor creditul solicitat. 2. Evaluarea capacitatii de rambursare : In aceasta etapa banca pe baza unui buget ia in calcul : veniturile solicitantului ajustandu-le in functie de permanenta si certitudine; cheltuielile de subzistenta (240-278 max/pers) si angajamentele de alta natura decat cele rezultate din credite (chirii, pensii alimentare, obligatii fata de instituitiile publice).

Prin balansarea celor 2 categorii se obtine venitul net disponibil care sta la baza stabilirii grafdului de indatorare (acesta nu poate depasi in Romania 65-70%).

B.V.C. Schelt = 1220- 520 = 720 Sal1000 chelt 250

Venit net disponibil= Sv-

Tichet - 160 indatorare (65%) = 455 lei Sv =1220 S chelt = 520

pens alim 270

Grad de

III. CREDITE PENTRU INTREPRINDERI Documentatia de creditare: cererea de credit, documente contabile (bilanturi, contul de profit si pierdere, balanta de verificare), documente financiare (bugetul de venituri si cheltuieli, situatia fluxului de numerar), documente justificative din care sa reiasa destinatia creditului (numai la creditele nominalizate, iar ca ex. amintim situatii ale stocurilor si cheltuielilor ce se solicita a fi finantate, contracte de vanzare, fact. comerciale, etc), un studiu de fezabilitate ( numai la creditele de investitii), o lista cu bunurile ce pot servi drept garantie inclusiv acte de proprietate ale acestora), acordul de

consultatnta al bazelor de date referitor la credite si debitori (Centrala riscurilor bancare), alte docum. solicitate de banca. Oferta de credite pentru intreprinderi : I.Credite pt. activitati curente (de exploatare : productie si comert) ; II. Credite de investitii. I. 1.1. Credite pt. activitati curente. credite nenominalizate-finanteaza global activitatea curenta ; 1.1.1.- linii de credit (se acorda pe peioada de 1 an si pot fi reinnoite, ele permit trageri si rambursari repetate) sunt in suma de 20-30% din cifra de afaceri estimata a se obtine in perioada de creditare ; 1.1.2.- credite globatle de exploatare (se aseamana cu liniile de creditare, deosebirea fiind ca nu permit trageri multiple ; 1.1.3.- facilitati de casa (se acorda pe max 90 zile, in cazul in care solicitantul inregistreaza un deficit de lichiditate). 1.2. credite nominalizate - au destinatie speciala.

Cursul 5. 19.03.2008 Tipuri de conturii 1. conturii de disponibil (din care se pot face plati in limita disponibilului existent) 2. conturii simple de imprumut au rolul de a evidentia acordarile de credite respectiv ranbursarea acestora. Mentionam ca conturile simple de imprumut functioneaza in paralel cu conturile de disponibil (creditele primite de agentii economici au ca efect cresterea disponibilului, rambursarea conduce la scaderea disponibilitatilor) 3. conturile curente - permit efectuarea de plati mai mari fata de disponibilul existent, cu conditia existentei unui plafon stabilit de banca. Operatiuni de creditare 1. Caracterizarea generala a creditului bancar 2. Credite pentru persoane fizice

3. Credite pentru persoane juridice (inteprinderi) 4. Produse financiare hibride 5. Riscul la credite 1. Caracterizarea generala a creditului bancar. Creditul este o operatiune contractuala intre banca (creditor) si o persoana fizica sau juridica (debitor), prin care banca da cu inprumut o suma determinata pe un anumit termen, contra unei promisiuni ferme de rambursare din partea debitorului si cu plata unei dobanzi pentru banca creditoare. Subiectii creditului sunt: - banca (creditorul) si debutorii (persoanele fizice sau juridice) Obiectul creditului - bani Transferul financiar ranbursabil Scopul creditului: - pentru debitor complectarea resurselor, - pentru creditor (banca) profitul Functile creditului sunt: - f. de mobilizare a resurselor (strangerea depozitelor). - f. de repartitie sau distributie se suprapune peste procesul de acordare a creditelor. Elementele creditului sunt: a) Promisiunea de rambursare - este elementul central fundamental al oricarei relati de rambursare, daca credirori nu ar rambursa bancilor imprumuturile, bancile sar confrunta cu 2 felurii de riscuri: Riscul de imobilizare cu efect de intreruperea continuitati procesului de creditare, reducerea profitului si venitului si chiar inregistrarea de pierderi. Riscul de insolvabilitate atunci cand o proportie mare de credite acordate de banca nu sunt rambursate de debitori, banca nu mai poate returna depozitele si urmeaza falimentul. Pentru a evita cele doua riscurii bancile solicita de la debitori garantii. Prin garantii bancare se intelege un activ din patrimoniul debitorului (un bun) sau o promisiune de plata asumata de un tert (girant) pe care banca sa poata executa (valorifica) atunci cand debitorul nu-si achita obligatile, si astfel poate sa-si ocopere prejudiciul.

b)Garantiile creditului: - Garantii personale (nemateriale) = promisiunea asumata de un tert in favoarea banci, terti sunt: - girantii, - polita de asigurare, - polite de risc financiar. - Garantii reale (materiale) sunt: gajul si ipoteca Gajul se instituie asupra unor valori mobile (bunurule trebuie sa se gaseasca in aceiasi stare pe perioada de creditare si nu pot fii comercializate sau transferate). Gajul poate fii : Gaj cu deposedare, (tinute la banca) , bunuri care intrun volum mic include o valoare mare (metale pretioase, depozite, actiunii, obligatiuni). Gajul fara deposedare, stocuri de marfuri fixe. Ipoteca se pune pe bunuri imobiliare nedeplasabile, - terenurii, - cladirii. Indiferent de forma de garantie bancile trebuie sa aiva in vedere urmatoarele: bunurile sa fie in stare de functionare bunul sa nu fie uzat mai mult de 50% bunurile nu trebuie sa fie grevate de creante anterioare bunurile trebuie inregistrate (cele imobile la cartea funciara, iar cele mobile la arhiva electronica de valori reale mobiliare pentru a preveni instrainarea lor) bunurile trebuie asigurate si cesionat dreptul de despagubire in favoarea banci.

a) Termenul de acordare Acordarea creditului creditului Perioada de tragere Perioada de rambursare Perioada de gratie finalizarea

Perioada de gratie = nu se platesc rate scadente, nu se ramburseaza creditul, suplimentarnu se platesc dobanzi dar banca le calculeaza si majoreaza cu suma lor creditului acordat. Creditele se pot acorda pe urmatoarele termene: Termene scurte (sub un an), finanteaza consumul (in cazul persoanelor fizice) si activitatea curenta de exploatare adica productia si comertul (in cazul persoanelor juridice) Termen mediu (1-5 ani) finanteaza activitatile de investitile de mica amploare Termen lung (peste 5 ani) realizarea unor investiti de mare amploare.

Schema de rambursare - creditele sunt rambursate iar dobanzile sunt platite dupa una din urmatoarele scheme: 1. Atat creditul cat si dobanda se achita intro singura transa la sfarsitul perioadei de creditare. 2. Creditul se ramburseaza intro singura transa la scadenta iar dobanda esalonat pe parcursul perioadei de creditare. 3. Atat creditul cat si dobanda se platesc esalonat pe perioada de creditare. 4. Dobanda se plateste anticipat la acordarea credituluiiar creditul se ramburseaza fie esalonat, fie o singura transa la scadenta. CURSUL7 02.04.2008 CREDITE NOMINALIZATE - se acorda pe intervale de un an de zile prin cont separat de imprumut. Ele au o destinatie stricta stabilita de banca, aceste destinati putand fii: Finantarea unor stocuri sau cheltuieli constituite temporar Fin. Activitatilor sezoniere (agricole) Fin. Exportului (a productiei destinata exportului dar si a comertului pe pietele externe) Fin. Docum. remise spre incasare (cec, combi, B O, reprezentand creante asupra clientilor ce urmeaza sa fie incasate)

Creditele pentru investitii - se acorda pe intervale medi si lungi de timp, prin conturi separate de imprumut si au ca destinatie cumpararea de noi mijloace

fixe, modernizarea celor existente, construirea de noi capitaluri de productie, etc. Dupa depunerea documentatiei la banca , aceasta evaluiaza solicitarea, de regula procedurile bancare prin care se evaluiaza solicitarile sunt compuse din urmatoarele etape: 1. Analiza ec - financiara (analiza bonitati) - consta in calculul unor indicatori necoantificabili( despre MG si organizarea intreprinderi, despre relatia cu furnizori, clienti, salariati, despre performantele managerilor, etc ), si pe baza doc. contabile o serie de indicatorii cuoantificabili ( rentabilitate, lichiditate, solvabilitate, gradul de indatorare). Tehnica utilizata pentru aprecierea utilitatii este scoringul ( punctul in functie de marimea indicatorilor respectivi) 2. Analiza capacitati de rambursare - aici banca pe baza documentelor financiare se vor evalua posibilitatea intreprinderi de a obtine in viitor venituri din care sa se plateasca ratele scadente si dobanzile. 3. Selectarea si evaluarea garantiilor materiale - banca va alege din lista cu bunuri ce vor servi drept garantie pe acelea care conserva cel mai bine valuarea, se va ingriji ca aceasta sa fie in stare de functionare, sa se respecte celelante conditi referitoare la garantie, si ca aceste bunuri sa fie evaluate la preturi actuale de piata din care se va scadea o marja care sa previna banca de riscul scaderi preturilor in viitor. Produse financiar hibride Leasing-ul - este o operatiune contractuoala incheiata intre o persoana numita finantator ( si care este intrep de leasing, adica banca sau o institutie financiara) si o a doua persoana numita utilizator (firma sau pers fizica), prin care finantatorul pune la dispozitie celei dea doua persoane pe o perioada determinata de timp, dreptul de folosinta asupra unui bun al carrui propietar este contra unor plati periodice numite rata de lizing. La sfirsitul contractului de lizing , utilizatorul are urmatoarele posibilitati: Sa cumpere bunul in cauza achitand pentru acesta o valoare reziduala Sa incheie un nou contract de leasing Sa renunte la bunul in cauza

Bancile si institutile financiare pot efectua in Romania operatiuni de leasing financiar. Contractul de leasing financiar sunt cele care prevad cel putin una din urmatoarele clauze:

Riscurile si beneficile ce decurg din utilizarea bunului cad in sarcina utilizatorului Contractul de leasing se incheie pe cel putin 75% din durata de functionare a bunului Se prevede expres dreptul utilizatorului de a cumpara bunuri ce fac obiectul contractului la scadenta per. de leasing

Operatiunea de leasing financiar au ca obiect bunurile imobiliare( spati locative) sau bunuri de folosinta indelungata. Costurile leasingului sunt formate din: Ratele de leasing (care trebuie sa ocopere amortizarea bunului ce face obiectul contractului, precum si o dobanda pentru finantare) Primele de asigurare Comisioanele de analiza a dosarului, de aprobare aleasinguluisi comisonul de gestiune.

Factoringul este o tehnica de finantare a creantelor comerciale ( a drepturilor de incasare ale intreprinderilor materializate in facturi care nu au ajuns inca la scadenta). Concret factoringul este operatiunea prin care o persoana numita aderent (si care este o intreprindere din comert, productie, sau servici), vinde facturile existente in portofoliu sau catre un al doilea participant numit factor (si care este o banca sau o institutie financiara) Prin contractele de factoring bancile le presteaza aderentilor urmatoarele servicii : Finantarea creantelor comerciale (aderentul primeste de la factor la incheerea contractului pana la 80% din valoarea facturilor, diferenta find achitate atunci cand factorul le va incasa de la client) Urmarirea si incasarea creantelor (vanzand facturile aderentul nu va mai tine evidenta acestora, nu urmareste termenele de incasare, nu va mai cheltui resurse umane si financiare, pentru incasarea facturi toate aceste cheltuieli cad in sarcina factorului. Se elimina riscul de neplata (daca persoana care trebuie sa plateasca da faliment, dupa vanzarea facturilor, pierderea nu va mai fi suportata de aderent si de factor).

Costurile operatilor de factoring sunt formate din: Comisionul de factoring ( cca 1-2 % din suma finantata platit la incheerea contractului) Comision de finantare (similar cu dobanda la credite dar mai mare pentru ca contine si riscul de incasare) Primele de asigurare.

In practica factoringul poate fi intanlit in 2 forme: Factoring cu regres - daca factoringul nu va mai incasa contravaloarea facturi cumparate, atunci el se va intoarce catre adrent pentru asi recupera prejudiciu, in acest caz costurile factoringului sunt mici. Factoringul fara regres - in cazul in care factorul nu incaseaza facturile va trebui sa suporte integral paguba, caz in care costurile operatiei sunt ridicate.

Riscul la credite - cele mai multe dintre pierderile bancilor apor ca urmare a operatilor de creditare si pentru a evita aceste pierderi bancile utilizeaza anumite tehnici si procedurii: 1. Analiza economico financiara (bonitatea) - are scop de a selecta solicitantii care inregistreaza performante financiare, sunt solvabili ei avand statut de creditabili 2. Garantarea creditului - au rostul de a acoperi eventualele pierderi inregistrate atunci cand debitori nu respecta obligatile fata de banci. 3. Utilizarea unor informati din baza de date referitoare la credite si debitori. In Romania sunt operationale 2 baze de date cu informati despre credite si debitori. Centrul riscurilor bancar (CRB) Biroul de credite (BC)

CRB - este o structura care functioneaza pe langa BNR si in care informatia primita de la banci este inregistrata in 4 registre: a) registru general al creditelor - in care se inregistreaza toate creditele mai mari de 20000 ron

b) registrul creditelor restante - care stringe informati despre debitori care inregistreaza restante mai mari de 30 zile, informatia este pastrata 7 ani. c) Registrul grupurilor de firme - legaturile dintre firme prin prisma actionariatului. d) Registrul fraudelor cu carduri. BC - este o structura privata construita la initiativa unor banci comerciale deschise in prezent persoanelor fizice dar care in viitor se va ocupa si de IMMri. In prezent pot sa participe la aceasta structura ( bancile, soc. de credit, firme de leasing, si soc de asigurari) BC are urmatoarele etape de dezvoltare: Finalizata in vara lui 2004, a vizat colectarea informatilor negative ( restante > 30 zile, informati despre fraudufenti bancari, precum si declarati de inavertente). In prezent se raporteaza toate restantele mai mari de 10 ron, infornatia se mentine 4 ani, si se face dupa instintarea debitorului. A inceput in vara lui 2005 si a avut in vedere colectarea informatilor plus (toate creditele contactate de acestea si comportamentul financiar al acestora) In faza de proiect vizeaza construirea unui scoring pentru fiecare persoana fizica care sa fie utilizat in procesul creditarii.

Cursul 8 09.04.2008 Riscul la credite 4. Clasificarea si provizionarea portofoliului de credite. Acest procedeu este obligatoriu pentru toate bancile romanesti si se executa lunar. Creditele acordate de banci se clasifica in urmatoarele categori: - cred standard, - cred in observatie, - cred substandard, - cred indoelnice, - cred pierdere. Criterile care stau la baza clasificari creditelor sunt: serviciul datoriei debitorului (nr de zile intarziere inregistrate de debitor de la plata ratelor scadente si a dobanzilor) performanta financiara a debitorului, apreciata prin intermediul unor indicatori, (solvabilitate, rentabilitate, lichiditate) si in functie de care debitori se impart in 5 clase de la a la e, in ordinea descrescanda a performantei.

Initierea unor proceduri judiciare de executie silita sau de faliment. Daca au fost initiate astfel de proceduri, creditele se considera a fi pierdere.

Dupa ce si - au clasificat portofoliul bancile trec la provizionare, adica isi maresc cheltuielile cu niste sume de bani pecare le vor utiliza in viitor, atunci cand intervin pierderi din operatiuni de creditare. In Romania procentele de provizionare sunt urmatoarele: Categoria creditului standard In observare substandard indoelnice pierderi Credite in lei 0 5% 20% 50% 100% Credite in valuta acordate persoanelor fizice 7% 8% 23% 53% 100%