COPERTĂ

CUPRINS

Capitolul 1. Consideraţii Generale

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi
a activelor totale ale societăţii

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă

cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere,
unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar şi
în bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune
analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale societăţii
vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: __2019____ şi __2020_____.
Societatea comercială SC ______COMPA___________ S.A. a fost înfiinţată în anul
___1991_____şi are ca principalul obiect de activitate ____dezvoltarea ,producerea și
comercializarea de amortizoare pentru autoturisme și arcuri de suspensie pentru
autocamioane___.Datorită numărului de angajaţi:__128__ şi a valorii cifrei de afaceri societatea
este încadrată în cadrul societăţilor ______. Principalii clienţi sunt__Bosch, Delphi, BOS,
Kiko ,Daikin,
Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC______COMPA__________
S.A. pentru anii 2019 şi 2020 sunt:

Indicator 2019 2020 Δ Δ%

Cifra de Afaceri 746.729.484 547.121.134 -209.608.350 73,26898
 Rezultatul Net 32.708.709 13.919.766 -18.788.943 42,55675
Active totale 723.600.553 732.719.427 9.118.874 0%

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a
principalilor indicatori financiari, creștere accentuată și de evoluția producției vândute.
Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar
2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

Denumire 2019 2020

indicator valoric procentual valoric Procentual Δ Δ%
Imobilizări
necorporale 7.483.872 1,034% 8.792.763 1,20% 1.308.891 0.12%
Imobilizări
corporale 480.516.455 66,406% 491.552.174 67,08% 11.035.719 0.68%
Imobilizări
financiare 1.885.889 0,26% 1.885.889 0,25% 0 0%
Active
imobilizate 489.886.216 67,70% 502.230.836 68,53% 12.344.620 4.63%
Stocuri 105.465.772 14,57% 91.738.385 12,52% -13.727.387 -2,05%
Creanţe 121.157.473 16,74% 137.153.567 18,71% 15.996.094 1.97%
Investiţii
financiare pe TS 0 0% 0 0% 0 0%
Casa și Conturi
în bănci 6.079.821 0,84% 887.887 0,12% -5.191.934 -0.72%
Active
circulante 232.703.066 32,15% 229.779.839 31,35% -2.923.227 -0.8%
Cheltuieli in
avans 1.011.271 0,13% 708.262 0,09% -940.445 -0.04%
TOTAL ACTIV 723.600.553 100% 732.719.427 100% 9.118.874 0%

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de

specialitate sunt:

TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT

Nr. Indicator Simbol Perioada analizată

Crt 2019 2020

1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100 67,701% 68,530%

2 Rata imobilizărilor necorporale RIN=In/At* 100 1,034% 1,20%

3 Rata imobilizărilor corporale RIC=Ic/At*100 66,406% 67,08%

4 Rata imobilizărilor financiare RIF=If/At* 100 0,26% 0,25%

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate la

dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a activului.

RAI= = 489.886.216/723.600.553*100=67,701%

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată,
rata activelor imobilizate înregistrează valori de _67,701_ % din totalul activelor imobilizate în
2019 și de _68,530_ % din totalul activelor imobilizate în 2020.

• Rata imobilizărilor necorporale (RIN)

RIN = =7.483.872/723.600.553*100=1,034% in 2019

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse datorită

obiectului de activitate al societății.

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de

caracteristicile tehnice ale acesteia.

RIC = =480.516.455/723.600.553*100= 66,406 in 2019

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de

___crestere ___ de la _66,406____% în 2019 la __67,08___% în 2020, ca urmare a
_____investiţiilor realizate_____. Valorile înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta.
În ramurile industriei grele şi în cele care solicită echipamente importante ca volum, rata
înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică slabă rata imobilizărilor
corporale este relativ redusă.

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei,

precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul
social.
RIF = =

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară, având valori
ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor financiare este __în
2019 de .....0,26... si in 2020 de ...0.25..., are o tendinţă ....descrescătoare....

TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr. Perioada analizată

Indicator Simbol
Crt 2019 2020
 1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100 32,15% 31,35%

2 Rata stocurilor RST=St/At x100 14,57% 12,52%

3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100 16,74% 18,71%

4 Rata inv. tr. scurt RITS=Its/At x100 0% 0%

5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100 0,84% 0,12%

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu

caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
RAC=

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. În

dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod
asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de
afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o accelerare
a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele
circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilităţi,
valori mobiliare de plasament etc.).
Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de __scadere____
de la _32,15%___ în 2019 la _31,35%___ faţă de 2020, Situaţia poate fi apreciată
____nefavorabil__ prin ___scaderea disponibilitatilor, cresterea creantelor si stocurilor.

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

RSt =
Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului de
exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi distribuţiei de
mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor necesită
corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata stocurilor înregistrează valori
_______negative______, respectiv __14,57% în 2019 și _12,52%__ în 2020.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este

influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.
RCr =
Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact
direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de
servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)
– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);
– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să
prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori
___pozitive___________ cu tendinţă de ____crestere___________în 2020.
 c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a valorilor
mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
RDb =

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria echilibrului

financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar, întreprinderea
face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de exploatare. Totuşi, o
valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor disponibile. De regulă, nivelul
disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor
circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul optim al ratei
disponibilităţilor este de 10%.
La societatea analizată, rata disponibilităţilor prezintă ponderea
______negativa_________ din totalul activelor circulante respectiv __ 0,12%_____% în 2020 din
totalul activelor.

Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

2019 2020 Δ Δ%
Denumire indicator
Valoric Procentual Valoric Procentual
21.882.10 -
Capital social 3,02% 21.882.104 2,986% 0
4 0,034%
Prime de capital 0 0% 0 0% 0 0%
305.416.8 14.603.
Rezerve 42,20% 320.020.182 43,675% 1,475%
48 334
Rezerve din 83.891.13 -
11,59% 83.891.130 11,449% 0
reevaluare 0 0,141%
Acţiuni proprii(-) 0 0% 185.428 0,025% 185.428 0,025%
66.535.31 -
Rezultatul reportat 9,195% 66.131.956 9,025% -0,17%
1 403.355
-
32.708.70 -
Profit net 4,520% 13.919.766 1,899% 18.788.
9 4,675%
943
-
Repartizarea 28.817.93
3,982% 10.712.555 1,462% 18.105. -2,52%
profitului 0
375
474.890.5 12.746.
Capital Propriu 65,628% 487.637.511 66,551% 0,923%
63 948
-
Datorii pe termen 96.121.62
13,283% 80.817.900 11,029% 15.303. -2,254
lung 2
722
Datorii pe termen 112.626.5 15.632.
15,564% 128.258.989 17,504% 1,94%
scurt 88 401
Provizioane 135.645 0,018% 135.645 0,018% 0 0%
-
Subvenții din 38.414.68 -
5,308% 33.825.109 4,616% 4.589.5
investiții 2 0,692%
73
 Venituri in avans 1.411.453 0,195% 2.043.773 0,278% 632.320 0,083%
-
248.709.9 -
Datorii totale 34,371% 245.081.416 33,448% 3.628.5
90 0,923%
74
-
605.582.8
Capital permanent 83,690% 597.793.905 81,58% 7.788.9 -2,11%
31
26
723.600.5 9.118.3
PASIV TOTAL 100% 732.718.927 100% 0
53 74

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Perioada analizată
Nr. crt. Indicator Simbol
2019 2020
Rata stabilitatii financiare
1 RSF= CPMx100/Pt 83,690% 81,585%
RSF
Rata autonomiei financiare
2 RAFG= CPRx 100/Pt 65,628% 66,551%
globale RAFG

Rata autonomiei financiare

3 RAFT= CPRx100/CPM 78,418% 81,572%
la termen RAFT
4 Rata îndatorarii globale RIG RÎG=Dtx100/Pt 34,371% 33,448%
Rata de îndatorare la
5 RîG=Dtlx100/Cpm 41,06% 33,44%
termen RÎT

1) Rata stabilităţii financiare (R SF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
RSF 2019 = = 83,690%

RSF 2020 = = 81,585%

Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de
siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă
industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de
creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este
consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen
mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie pozitivă dacă
se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără însă ca rata să
scadă sub nivelul minim acceptabil.

Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în jur de
66 %.
În 2019 şi 2020 se situează peste această valoare, însă prezintă situație _nefavorabila_
de_81,585%_ în 2020 faţă de perioada precedentă, reprezentând __83,690%_% din totalul surselor
de finanţare, ca urmare a ponderii _______________________________________.

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este
finanţat pe seama resurselor proprii.
RAFG 2019 = = 65,628%

RAFG 2020 = = 66,551%

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei

financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea
minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net
(capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare
într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din
totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe
pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de __crestere_ de

la_65,628%__% cât înregistra în 2019 la _66,551% în 2020 reflectând ___o crestere a autonomiei
financiare globale_. Pragul minim de 30% a fost ____depasit_____ în întreaga perioadă analizată
,si se află peste pragul minim.

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât precedenta
deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii capitalului
permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.
RAFT 2019= = 78,418%

RAFT 2020 = 81,572%

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea

capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să
reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.

În ambele perioade de analiză, 2019 și respectiv 2020, rata autonomiei financiare la

termen înregistrează valori mari, care este valoare recomandată, respectiv _78,418%_ în anul
2019 şi _81,572%_ în anul 2020. Rata autonomiei financiare este în crestere.
4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul
întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
RÎG 2019= = 34,371%

RÎG 2020= = 33,44%

 Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind
50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se
reduce, respectiv autonomia financiară creşte.

Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În

perioada vizată acestă rată înregistrează o tendinţă descrescatoare_ de _0,9%__ de la __ 34,371%_
cât înregistra în 2019 la o pondere __33,44% în 2020. Această evoluție evidențiază o scadere a
ratei de indatorare globala.

5)Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu şi

lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală dacă
este mai mică decât 50 %.

RÎT 2019 = = 41,06%

RÎT 2020 = = 33,44%

În perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori ___descrescatoare_ ,de

__41,06% atât în 2019 , la 33,44% in 2020, acestă pondere fiind considerată ca fiind normală
deoarece se află __sub___ pragul de _50__%.

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR C10

2.3.1 Situaţia neta (SN)

SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate (26) + Active Circulante (44) + Ch. în avans (45)
Datorii totale = Datorii pe termen scurt (57) +Datorii pe termen mediu si lung (69)
+Venituri in avans (74+77+80) + Subventii din investitii (75+78+81)
 +Provizioane (72)

AT0=489.886.216+232.703.066+1.011.271=723.600.553
AT1= 502.230.826+229.779.839+708.262=732.718.927

DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans + Subvenții din investiții

DTS= datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung
DT0=
112.626.588+96.121.622+4.052.253+1.338.881+34.362.429+72.572+135.645=248.709.9
90
DT1= 128.258.989+80.817.900+5.352.475+1.313.558+28.472.634
+730.215+135.645=245.081.416

SN0=AT0-DT0=723.600.553-248.709.990=474.890.563
SN1=AT1-DT1=732.718.927-245.081.416=487.637.511
ΔSN=SN1-SN0=487.637.511-474.890.563=12.746.948
Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale a
societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.
Situația netă pozitivă reflectă:
• buna gestiune financiară a societății
• creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
• rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni
economice sănătoase.
Situația netă negativă reflectă:
• slaba gestiune financiară a societății
• scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
• rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei
gestiuni economice slabe.
In ambele perioade analizate, situația neta este __pozitiva_. Se observă o
tendință de __creștere____ de la o perioada la alta, aspect economic _favorabil____
pentru societate.
OBS: Acest indicator este întotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul
societății.
2.3.2 Fondul de rulment(FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu (113) + Datorii pe termen

mediu si lung(69) +Provizioane(72)+Subventii din investititii (75+78+81)
 Nevoi permanente =Active imobilizate nete (26)
Surse permanente 0 = Capital permanent 0 =
474.890.563+96.121.622+135.645+34.362.429+72.572=605.582.831
Surse permanente1 = Capital permanent 1 =
487.637.511+80.817.900+135.645+28.472.634+730.215=597.793.905
FR 0 = 605.582.831-489.886.216=115.696.615
FR1 = 597.793.905-502.230.826=95.563.079
∆FR= 95.563.079-115.696.615=-20.133.536
Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică,
se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de
anumite evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății pe
termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de
potențialele evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv reprezintă un surplus de
surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de acoperit(active
imobilizate). Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă
surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe termen
lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de
potențialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune financiară: la
nevoi permanente se alocă surse permanente.
In perioada analizată, fondul de rulment este ____pozitiv___ în ambii ani de
analiză. Se manifestă o tendință de ___scadere____, aspect nefavorabil____ pentru
societatea analizată.
Fondul de rulment se împarte in:
• Fond de rulment propriu (FRP)
FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
FRP0 = 474.890.563-489.886.216=-14.995.653
FRP1 = 487.637.511-502.230.826=-14.593.315
∆FRP =-14.593.315+14.995.653=402.338
FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigură prin capitalul propriu, ceea ce reflectă
gradul de autonomie financiară.
In ambele perioade analizate, FRP este __pozitiv____ ceea ce reflectă echilibrul
financiar, dar și faptul că societatea __dispune____ de o marja de securitate, care o
protejază de anumite evenimente neprevăzute. Se manifestă o tendință de _crestere___,
de la o perioadă la alta, aspect __favorabil__ pentru societate.
• Fond de rulment împrumutat (FRI)
FRI = FR-FRP
FRI0 = 115.696.615+14.995.653=145.687.921
FRI1 = 95.563.079+ 14.593.315=110.156.394
∆FRP =110.156.394-145.687.921=-35.531.527
FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe
termen scurt.
 In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori __pozitive__ dar are o tendință
pozitivă de scadere
2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
Nevoi temporare = Stocuri (32)+ Creanțe (41)+ Investitii fin. pe termen scurt (42) +Ch.
in avans (45)
Surse temporare = Datorii de exploatare (57) + Venituri in avans (74+77+80)

Nevoi temporare 0 = 105.465.772+121.157.473+1.011.271=227.634.516

Nevoi temporare1 =91.738.385+137.153.567+708.262=229.600.214
Surse temporare 0 =112.626.588+4.052.253+1.338.881=118.017.722
Surse temporare1 = 128.258.989+5.352.475+1.313.558=134.925.022

NFR0 =227.634.516-118.017.722=109.616.794
NFR1= 229.600.214-134.925.022=94.675.192
ΔNFR=NFR1-NFR0= 94.675.192-109.616.794=-14.941.602
Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe
termen scurt.
Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment este pozitiva___ în ambele perioade, fiind un aspect
economic _favorabil___ pentru societate.
Se manifestă o tendință de _scadere_, aspect economic pozitiv pentru societate.

2.3.4 Trezoreria neta(TN)

TN=FR-NFR
TN0=FR0-NFR0= 115.696.615-109.616.794=6.079.821
TN1=FR1-NFR1=95.563.079-94.675.192=887.887
ΔTN=TN1-TN0=887.887-6.079.821=-5.191.934
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente
Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății, adică
există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de
finanțare a investițiilor.
Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății,
adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.
Trezoreria netă este _pozitiva__ în ambele perioade analizate. Se manifesta o
tendință de scadere_, aspect nefavorabil__ pentru societate.
 Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune C20
a)Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (3-4) – Ch. privind mărfurile (23-24)

MC0= 3.169.032-(3.145.168-250.493)=3.169.032-250.493=2.918.539
MC1=12.241.043-(12.186.130-853.690)=12.241.043-11.332.440=908.603
∆MC= 908.603-2.918.539=-2.009.936

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic

din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la
furnizor.
In ambele perioade analizate, MC este pozitiva_, fiind un aspect
_favorabil__ pentru societate; se manifestă o tendință __de scadere_ a marjei
comerciale.
b) Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvândută (2) ± Qstocată (6 sau -7) + Qimobilizată (9+10+11+12+13+14)

Qex0 = 742.745.947+10.122.202+11.566.179+9.161+1.251+4.899.707=769.344.447
Qex1 = 533.407.418-2.950.743+5.420.997+35.458=535.913.130
∆ Qex=535.913.130-769.344.447=-233.431.317
Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de
societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.
Producția exercițiului este _pozitivă __ și înregistrează o tendință de
___scadere_, fiind un aspect _nefavorabil___ pentru societate.
c) Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale (20+21) + Ch cu serviciile executate de terți
(22+36)
Consumuri ext de la terți 0 =
422.385.833+38.733.921+27.582.735+38.542.074=527.244.563
Consumuri ext de la terți 1 =
26.078.060+22.574.926+29.016.191+274.839.492=352.508.669
VA0 = 2.918.539+769.344.447-527.244.563=245.018.423
VA1 = 908.603+535.913.130-352.508.669=184.313.064
∆ VA= 184.313.064 -245.018.423=-60.705.359
 Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate,
rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și
serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări
bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către
salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru
autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori _pozitive___,
fiind un aspect _favorabil____ pentru societatea analizată. Se manifestă o tendință
_nefavorabil____ de __scadere___.
d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare (5+15) –Ch cu personalul (25) - Ch cu alte

impozite și taxe (37)
EBE0 = 245.018.423+814.505-155.809.695-5.068.377=84.954.856
EBE1 = 184.313.064+1.472.673-115.832.537-4.254.551=65.698.649
∆EBE=65.698.649-84.954.856=-19.256.207
Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare
a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a
acționarilor.
EBE înregistrează valori _pozitive __, aspect ___favorabil____ pentru
societate. Se observă o tendință ___nefavorabil_____ de __scadere___.
e) Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652-658)
(38+39+40+41+42+43+44) + Reluări asupra provizioanelor din expl. (31+34+47)– Ch.
cu amortizări si provizioane din expl. (29+33+46)
RE0=84.954.856+4.603.485-3.914.124+1.644.823-546.401=86.742.639
RE1=65.698.649+5.300.377-1.510.702+529.878-51.945.742=18.072.460
∆RE= 18.072.460-86.742.639=-68.670.179

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilității

activității de exploatare.
Rezultatul din exploatare înregistrează valori _pozitive___, manifestându-se
o tendință __nefavorabila__ de __scadere_ în perioada analizată.

f) Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare (62) - Ch financiare (72)

RC0= 86.742.639+7.666.742-11.033.346=83.376.035
RC1=18.072.460+3.918.927-7.017.692=14.973.695
∆RC=14.973.695-83.376.035=-68.402.340
 Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de
rezultatul financiar.
În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori negative___,
manifestându-se o tendință de scadere.

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare + Venituri din impozitul pe profit

amânat (81) - Impozitul pe profit curent (79) – Impozit pe profit amanat (80) -Alte
impozite neprezentate (ct. 695+698) (82+83)
RN0= 83.376.035+330.446-401.859-745.844-0=82.558.778
RN1=14.973.695+795.274-1.333.164-516.039-0=13.919.766
∆RN=13.919.766-82.558.778=-68.639.012
Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea
din profitul brut a impozitului pe profit.
In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori __________,
manifestându-se o tendință ____________ de ____________.

2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului

2.5.1. Ratele de echilibru

a)Rata de finanțare a activelor fixe (RFR)

RFR= cap permanent/active imobilizate nete

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu și lung +

Provizioane+Subvenții pt. investiții

RFR 0=605.582.831/489.886.216=1,2361%

RFR 1=597.793.905/502.230.836=1,1902%

O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică

faptul că activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea se
află în echilibru financiar pe termen lung. O rată subunitară reflectă un fond de
rulment negativ, adică societatea se află în dezechilibru financiar pe termen lung.
În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe supraunitara in anul
2019 si in anul 2020____, fapt ce reflectă __ca firma dispune de un echilibru
financiar in 2018, iar in anul 2019 nu dispune de un echilibru financiar_____ pe
termen lung.Această rată prezintă o tendință de __scadere__, aspect
_nefavorabil___ pentru societate.

b)Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (RNFR)

RNFR=

RNFR 0= 115.696.615/109.616.794=1,0554%
RNFR 1= 95.563.079/94.675.192= 1,0093%

Rata de finanțare a fondului de rulment evidențiază proporția

corespunzătoare din fondul de rulment ce finanțeaza NFR pozitivă. Dacă NFR este
negativă, nu are relevanță calculul acestei rate, deoarece:
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
NFR negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică
societatea nu mai are nevoie de finanțare
În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment < 1, înseamnă că TN
este negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.
Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment > 1, înseamna că TN este
pozitivă, adică se manifestă echilibru financiar.
În cazul analizat, RNFR, atât în 2019 cât și în 2020, este _supraunitara__și
în __scadere_, ceea ce reflectă se poate confrunta cu un dezechilibru financiar.
2.5.2. Ratele de lichiditate şi solvabilitate
a)Rata lichiditatii generale (RLG) - curentă

RLg=active
circulante/datorii pe ts

Active circulante = Stocuri +Creanțe + Investiții pe termen scurt + Casa și conturi la

bănci
RLG 0= 232.703.066/112.626.588= 2,066%

RLG 1=229.779.839/128.258.989=1,7915%

Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al

datoriilor pe termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea
societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele
circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu atât
societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi cauzată
de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.
Aceasta rată este __supraunitara__ în ambele perioade, fiind un aspect economic
_favorabil__ pentru societate și reflectă reflectă capacitatea companiei de a-și
achita datoriile pe termen scurt .
b)Rata lichidității reduse (RLr) – Lichiditatea rapidă

RLr=
Creante+Investitii pe termen scurt+Casa şi conturi în bănci/DatoriiTermenScurt
Sau

RLr=
Active
Circulante−Stocuri/DatoriiTe
rmenScurt

RLr 0=232.703.066-105.465.772/112.626.588=1,1297%

RLr 1=229.779.839-91.738.385/128.258.989=1,0762%

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile

scadente pe termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria
economico-financiara sugerează că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în
intervalul [0,8; 1]
În cazul analizat, societatea înregistrează valori _peste_ intervalul
recomandat, în ambele perioade analizate, cu tendința de _ scadere_- în 2020 față
de 2019, aspect economic _nefavorabil_ pentru societate.
c)Rata lichidității imediate (RLi) – Lichiditata Cash

RLi=RLi=
DisponibilitățiBănești/
DatoriiTermenScurt
Sau

RLr=

RLi 0=6.079.821/112.626.588=0,053%
RLi 1=887.887/128.258.989=0,0069%

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa

datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în conturile
bancare și casă. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rată este de 0,3.
În cazul analizat, societatea înregistrează în ambii ani valori sub nivelul minim de
0,3. Se manifestă o tendință de scădere, fapt ce reprezintă un aspect nefavorabil
pentru societate.
d) Rata solvabilităţii generale (Rsv)
Rsv=Active Totale/DatoriiTotale
Rsv0 = 723.600.553/248.709.990=2,9094%
Rsv1=732.719.427/245.081.416=2,9896%

Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față

scadențelor pe termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de
costul îndatorării. Prin urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să îi
permită plata tuturor datoriilor, societatea este solvabilă.
Astfel, solvabilitatea urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile
totale din resurse totale, pe baza acestui indicator putându-se evalua riscul
incapacităţii de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau risc de faliment).  Rata
solvabilității generale reflectă gradul în care datoriile totale sunt acoperite de către
activele totale ale firmei.
În cazul analizat, rata solvabilității generale este supraunitară, ceea ce reflectă
faptul că firma analizată dispune de capacitatea de a face față datoriilor pe termen
lung. Se înregistrează o tendință de crestere, aspect favorabil pentru companie.

2.5.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF) C20

Metoda adițională

CAF = Rezultatul net (84) + Ch calculate cu amortizări și provizioane (29+33+46) -

Venituri calculate reluări asupra amortizărilor (31+34+47)
CAF0=32.708.709+46.653.866+1.098.422-1.644.823=78.816.174
CAF1=13.919.766+51.385.568+560.174-529.878=65.335.630

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere

economică a societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de
activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o
anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinantare pozitivă,
înregistrând valori semnificative , înregistrându-se o tendință de creștere de la o
perioadă la alta.
Metoda deductivă
 CAF = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare(cont
652=>658) (38+39+40+41+42+43+44) + Venituri financiare (62) - Cheltuieli
financiare(72) +Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare + Venituri din impozitul
pe profit amânat (81) - Impozitul pe profit curent (79) – Impozit pe profit amanat (80)
-Alte impozite neprezentate (ct. 695+698) (82+83)
CAF0=84.954.856+4.603.485-3.914.124+7.666.742-11.033.346+330.446-401.859-
745.844=80.714.512
CAF1=65.698.649+5.300.377-1.510.702+3.918.927-7.017.692+795.274-
1.333.164-516.039=64.819.591
Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere
economică a societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de
activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o
anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinanțare _pozitivă____,
înregistrându-se o tendință scadere.

2.5.4. Ratele de indatorare

a)Rata levierului (RL)

RL=

Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + subventii+provizioane

+venituri în avans

RL 0 =248.709.990/474.890.563=0,52372%

RL 1=245.081.416/487.637.511=0,50258%

Rata levierului compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului

propriu. Normele bancare impun o rată a levierului < 1, pentru acordarea de credite
cu garanție sigură.
Societatea analizată înregistrează o rată a levierului sub__ limita
recomandată, astfel că în general, valoarea capitalului propriu _este mare___,
aspect economic __favorabil__ pentru societate.
b)Rata datoriilor financiare (RDF)
RDF=
RDF 0= 96.121.622/605.582.831=0,158725%

RDF 1=80.817.900/597.793.905=0,13519%

Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul

capitalurilor permanente. Măsoară gradul de îndatorare pe termen mediu și lung a
societății. Normele bancare impun o valoare maximă de 0,5 pentru această rată.
Societatea analizată __se__ încadrează în această limită, astfel că __se
poate__ solicita un nou credit bancar pe termen mediu și lung.

c) Rata creditelor de trezorerie (RCT)

RCT=

RCT 0= 112.626.588/109.616.794 = 1,027457%

RCT 1= 128.258.989/94.675.192 =1,35472%

Caracterizează gradul de îndatorare bancară a activității de exploatare.

În ambele perioade: anii 2019 respectiv 2020 rata creditelor de trezorerie
este pozitiva__, prin urmare societatea ___POATE_oferi__ credit pe termen scurt
în perioada analizată pentru a-și finanța activitatea.
d)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de
autofinanțare (RCAF)
RCAF=

RCAF 0= 96.121.622/78.816.174=1,21956%
RCAF 1= 80.817.900/65.335.630=1,2369%

Această rată exprimă în număr de ani capacitatea unității de a-și rambursa

datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacității de autofinanțare. Normele
bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama
capacității de autofinanțare.
Societatea analizată înregistrează valori _POZITIVE_____, în ambele
perioade analizate, aspect __FAVORABIL___ pentru societate.
e) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)
RCF
RCF 0= 11.033.346/ 84.954.856=0,12987%
RCF 1 =7.017.692/65.698.649=0,10681%
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentată în special de
comisioane și dobânzi. Limita maximă stabilită de normele bancare pentru acest
indicator este de 0,6.
Societatea __se__ încadrează în această limită în ambele perioade analizate,
aspect economic __FAVORABIL___ pentru societate.
f) Rata capacităţii de plată a dobânzilor – time interest earned (RCp)
RCP=EBITDA/DOBANZI

EBITDA =  profitul net + cheltuiala cu dobânda + cheltuiala cu impozitele + cheltuiala

cu amortizarea (și deprecierea)

RCP 0=32.708.709+ 902.694+ 401.859+ 745.844 + 46.653.866+1.098.422= 82.511.394

RCP 1= 13.919.766+742.138+1.333.164+516.039+51.385.568+560.174=68.456.849
Rata capacităţii de plată a dobânzilor trebuie să fie mai mare decât o valoare
care s-a înregistrat la nivel de sector sau la nivelul unei firme fără probleme
financiare.
În cazul societăţii analizate.rata capacitatii de plata a dobanzilor este de mai
mare in anul 2019, adica 82.511.394 , decat in anul 2020 cu valoarea de 68.456.849. Acest lucru este un aspect
favorabil pentru societate, deoarece inregistrreaza valori pozitive, dar este in scadere.

• 2.6 Analiza ratelor cinetice (de gestiune)

a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)
Dst= x360
Dst 0 = zile
Dst 1= zile
Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între momentul
achiziției mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către clienți sau
distribuției pe piață. În cazul societăților care desfășoară comerț, durata de rotație a
stocurilor e recomandată să fie sub 30 zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează ____________
limita recomandată însă având în vedere obiectul de activitate al societății,
capacitate de rotație a stocurilor este __________________.

b)Durata de încasare a creanțelor (Dcr)

Dcr=
Dcr 0= zile
Dcr 1= zile
Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru
încasarea creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30 de
zile.
Societatea înregistrează valori _________ limita recomandată și în
_____________ în perioada analizată.
c)Durata de achitare a furnizorilor (Dfz) C30 -rd. 117
Dfz=
Dfz 0= zile
Dfz 1= zile
Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face
plata furnizorilor. Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă nu
ar fi bine să se depășească 30 zile.
În ambii ani analizați, durata de plată a furnizorilor este mai _______
decât durata de încasare a clienților, aspect economic _______________________
pentru societate, deoarece încasarea clienților se face _____________ decât plata
furnizorilor.

• Analiza rentabilității

2.7.1.Ratele de rentabilitate economice brute

a) Rata nominală a rentabilității economice brute (Rneb)

Rneb=

Capital investit = Active fixe brute (formular F40) + NFR + Disponibilitati banesti

Capital investit 0= 109.616.794+6.079.821+

Capital investit 1= 94.675.192+887.887+

Rneb 0= 84.954.856/

Rneb 1=65.698.649/

b) Rata reala a rentabilității economice brută (Rreb)

Rreb= ,dacă Ri>10

Rreb=Rneb-Ri , dacă Ri≤10

Ri=rată inflație 2,80 Ri0= 3,8% Ri1= 2,6%

Rreb 0=
Rreb 1=

Ratele de rentabilitate ec. brute măsoară gradul societății de a-și reînnoi capitalul investit.
E bine ca rezultatul obținut să fie cât mai mare pt a semnifica o perioadă de reînnoire a
capitalului cât mai scurtă.
 În cazul analizat, rezultatele obținute sunt _________________ atât în anul 2014 cât și în
2019, manifestându-se o tendință de _____________, aspect economic _______________ pentru
societate.

2.7.2.Ratele rentabilității economice nete

a) Rata nominală a rentabilității economice nete (Rnen)
Rnen=
Rnen 0=
Rnen 1=
b) Rata reala a rentabilității economice nete (Rren)
Rren = Rnen - Ri
Rren 0=
Rren 1=
Rnen trebuie să fie superioară ratei inflației, pt. ca societatea să-și poată
recupera integral eforturile depuse pt. desfășurarea activității, menținându-și astfel
activul sau economic.
În cazul analizat se observă o evoluție _______________ a acestui indicator.

2.7.3.Rata rentabilității financiare (Rf)

Rf=
R f 0=
Rf1=
Rata rentabilitatii financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în
urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii
societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt
reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor societății.
S-a manifestat o tendință de_________________ a ratei rentabilității financiare
de la o perioadă la alta, aspect _________________ pentru societate.

2.7.4.Rata rentabilității activelor (ROA)

Roa=ProfitNet/Active Totale ×100
ROA 0=
ROA1=

Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai

unei companii, si masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de vedere al
profitului obtinut. Daca in cazul rotatiei activelor totale este vorba de cati lei de
vanzari se obtin de pe urma unui leu de active, rentabilitatea activelor arata cati lei
aduce sub forma de profit un leu investit in active.
S-a manifestat o tendință de_________________ a ratei rentabilității activelor
de la o perioadă la alta, aspect _________________ pentru societate.
2.7.5.Rata rentabilității capitalului angajat (ROCE)
Roce=EBIT/ Datorii pe termen lung + Capitaluri proprii ×100

EBIT = profitul net + cheltuiala cu dobânda + cheltuiala cu impozitele

ROCE 0=

ROCE1=

Rentabilitatea capitalului angajat masoara rentabilitatea adusa de

fondurile pe termen lung ale companiei.Capitalul angajat reprezinta suma pasivelor
pe termen lung, mai exact datoriile pe termen lung plus capitalurile proprii. Avand
in vedere ca este vorba de fonduri destinate dezvoltarii afacerii pe termen lung, se
poate spune ca este o masura a eficientei cu care este urmarit acest aspect al
activitatii firmei. O rentabilitate a capitalului angajat mai mica decat costul
capitalului atras de firma inseamna ca orice leu atras pentru dezvoltarea acesteia va
genera un profit mai mic decat costul pe care l-a presupus atragerea lui. O situatie
care, evident, nu ar putea fi de natura sa ii bucure pe actionari.
S-a manifestat o tendință de_________________ a ratei rentabilității capitalului
angajat de la o perioadă la alta, aspect _________________ pentru societate.
CONCLUZII
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

RECOMANDĂRI