MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE
CATEDRA „FINANȚE”

Studiul individual nr. 1

La unitatea de curs „Gestiunea Financiară a Sectorului Public”
Tema: ,, Analiza structurii, dinamicii și
ponderii veniturilor și cheltuielilor din Chișinău în total venituri și
cheltuieli
pentru anul 2020 și 2019 ”

Elaborat: Violeta CHELBAN,

gr. FB1710G

Profesor coordonator: Doina HORTOPAN,

Grad didactic II

Chișinău, 2021
 Tabelul 1.1
Componența veniturilor bugetului municipal Chișinău pentru anii 2020-2019, mii lei
Anul de bază Anul de comparație
Abaterea (+, -)
2020 2019
Indicatorul
Ponderea, Suma, mii Ponderea,
Suma, mii lei Mii lei %
% lei %
1. Venituri proprii 500586,0 11,24 478703,1 11,70 +21882,9 -0,46
2. Defalcări de la impozitele și taxele de stat 1220000,0 27,38 1115840,1 27,27 +104159,9 +0,11
3. Încasări de la prestarea serviciilor cu plată 78049,4 1,75 83522,6 2,04 -5473,2 -0,29
4. Plata pentru locațiunea bunurilor patrimoniului public 13133,8 0,29 13997,2 0,34 -863,4 -0,05
5. Taxa la cumpărarea valutei străine de către persoanele
13500,0 0,30 12000,0 0,29 +1500 +0,01
fizice în casele de schimb valutar
6. Donațiile voluntare interne pentru instituțiile bugetare 4839,58 0,11 841,5 0,02 +3998,08 +0,09
7. Donațiile voluntare pentru cheltuieli capitale din surse
4071,0 0,09 9681,7 0,24 -5610,70 -0,15
externe pentru instituțiile bugetare
8. Granturi curente de la organizațiile internaționale pentru
16800,0 0,38 676,7 0,02 +16123,3 +0,36
proiecte finanțate din surse externe
9. Transferuri 2604107,4 58,45 2376222,1 58,08 +227885,3 +0,38
Total venituri 4455087,18 100,00 4091485,0 100,00 +363602,2 +8,89
Sursa: Elaborat de autor conform Deciziei privind bugetul municipal Chișinău pentru anii 2019-2020
 Tabelul 1.2
Componența cheltuielilor bugetului municipal Chișinău pentru anii 2020-2019, mii lei
Anul de comparație
Anul de bază 2020 Abaterea (+, -)
Indicatorul 2019
Mii lei % Mii lei % Mii lei %
1. Servicii de stat cu destinație generală 120015,9 2,53 128274,5 2,90 -8258,6 -0,37
2. Apărarea națională 1987,5 0,04 1936,6 0,04 +50,9 0
3. Servicii în domeniul economiei 753420,9 15,87 656895,9 14,86 +96525,0 +1,01
4. Protecția mediului 5582,3 0,12 11629,8 0,26 -6047,50 -0,14
5. Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale 495007,5 10,43 429852,1 9,73 +65155,40 +0,7
6. Ocrotirea sănătății 97735,9 2,06 94438,2 2,14 +3297,70 -0,08
7. Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 199526,1 4,20 202947,8 2,59 -3421,70 +1,61
8. Învățământ 2476754,5 52,17 2322183,2 52,55 +154571,3 -0,38
9. Protecția socială 438363,1 9,23 358415,7 8,11 +79947,4 +1,12
10. Transferuri cu destinație specială pentru comunele Grătiești (4000,0 mii
21000,0 0,44 14000,0 0,32 +7000,0 +0,12
lei), Țânțăreni (6000,0 mii lei), Geamăna (4000,0 mii lei)
11. Cheltuieli pentru programul de reparații și investiții capitale 123293,3 2,60 129587,8 2,93 -6294,5 -0,33
12.Alocații pentru proiectele municipale 9500,0 0,11 - - +9500,0 +0,11
13. Proiectul “Eficiența energetică” 5000,0 0,20 69230,0 1,57 -64230,0 -1,37
Total cheltuieli 4747187,0 100,00 4419391,6 100,00 +327795,4 +7,42
Sursa: Elaborat de autor conform Deciziei privind bugetul municipal Chișinău pentru anii 2019-2020

3
 Structura veniturilor bugetului Chișinău în anii Structura cheltuielilor bugetului Chișinău în anii
2020-2019, mii lei 2501000 2020-2019, mii lei
10000000 58,45% 27,27% 58,08% 52,17%
27,38% 52,55%
1000000 11,24% 11,70% 2001000
1,75% 2,04%
100000 0,30% 0,38% 0,29% 0,24% 1501000
10000 0,09%
0,12% 0,26% 0,02% 0,02%
1000 1001000 15,87%
14,86%
100 0,11% 10,43% 9,23% 9,73%
501000 8,11%
10 2,53%
4,20% 2,60% 2,59% 2,93% 1,57%
1 0,04% 0,12% 2,06 0,44% 0,2% 0,04% 0,26% 2,14% 0,32%
1000
2020 2019 0,11% 2,90%
Venituri proprii 2020 2019
Servicii de stat cu destinație generală
Defalcări de la impozitele și taxele de stat Apărarea națională

Încasări de la prestarea serviciilor cu plată Servicii în domeniul economiei

Plata pentru locuțiunea bunurilor patrimoniului public Protecția mediului

Taxa la cumpărarea valutei străine de către persoanele fizice în casele de Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale
schimb valutar
Ocrotirea sănătății
Donațiile voluntare interne pentru instituțiile bugetare
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă
Donațiile voluntare pentru cheltuieli capitale din surse externe pentru
instituțiile bugetare Învățământ
Granturi curente de la organizațiile internaționale pentru proiecte finanțate din
surse externe Protecția socială
Transferuri
Transferuri cu destinație specială pentru comunele Grătiești (4000,0 mii lei),
Țânțăreni (6000,0 mii lei), Geamăna (4000,0 mii lei)

Sursa: Elaborat de autor conform Deciziei privind bugetul municipal Chișinău Sursa: Elaborat de autor conform Deciziei privind bugetul municipal Chișinău
pentru anii 2019-2020 pentru anii 2019-2020
Fig. 1.1. Structura veniturilor bugetului municipal Chișinău Fig. 1.2. Structura cheltuielilor bugetului municipal Chișinău
4
 Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetului municipal
Chișinău în perioada de 2020-2019, mii lei
5000000

4500000
Mii, lei

Venituri
4000000 Cheltuieli

3500000
2020 2019

Sursa: Elaborat de autor conform Deciziei privind bugetul municipal Chișinău pentru anii 2019-2020
Fig. 1.3. Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetului municipal Chișinău

Ponderea veniturilor și cheltuielilor în bugetul municipal

Chișinău în anii 2020-2019, mii lei
2019 4091485 4419391,6
2020 4455087,18 4747187

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Venituri Cheltuieli

Sursa: Elaborat de autor conform Deciziei privind bugetul municipal Chișinău pentru anii 2019-2020
Fig. 1.4. Ponderea veniturilor și cheltuielilor în bugetul municipal Chișinău
Concluzii:
Bugetele locale sunt componente principale ale finanțelor publice, care grupează
procedeele și mijloacele de constituire și întrebuințare a fondurilor bănești de interes public. Parte
integrantă a sistemului bugetar național sunt bugetele locale ce îndeplinesc un rol complex de
stabilire, coordonare și autorizare a veniturilor și cheltuielilor anuale pe plan local.
În cadrul unui sistem bugetar ideal, ar trebui ca resursele financiare stabilite în cadrul
bugetelor locale să poată acoperi în întregime cheltuielile propuse, pentru a putea satisface nevoile
și cerințele populației locale. Pentru realizarea acestui obiectiv, responsabilitățile și competențele
autorităților locale trebuie să fie corelate cu veniturile bugetelor locale. Funcționarea eficientă a
finanțelor și a serviciilor locale reprezintă condiția unei dezvoltări economico-sociale moderne.
Analizând bugetul municipal Chișinău pentru anul 2020-an de bază și anul 2019-an de
comparație putem face următoarele concluzii:
Veniturile totale din bugetul municipal Chișinău în anul 2020 au constituit 4455087,18 mii
lei, cu 363602,2 mai mult, față de anul 2019. În totalul veniturilor cea mai mare pondere o dețin
transferurile, care constituie 58,45% sau 2604107,4 mii lei în anul 2020, și 58,08% sau 2376222,1
mii lei, ceea ce este cu 227885,3 mii lei mai mult în anul 2020. O pondere de 27,38% în anul 2020
și 27,27% în 2019 o dețin defalcări de la impozitele și taxele de stat, au crescut cu 0,11% sau
104159,9 mii lei față de anul 2019, astfel în 2020 constituind 1220000,0 mii lei în totalul
veniturilor. Veniturile proprii constituie 11,70% sau 478703,1 mii lei, înregistrând o creștere cu
21882,9 mii lei, însă în anul 2020 aceste venituri având o pondere mai mică cu 0,46% față de anul
2019, astfel constituind 500586,0 mii lei. În anul 2020- încasările de la prestarea serviciilor cu
plată au constituit 78049,4 mii lei sau 1,75%, ceea ce este cu 5473,2 mii lei mai puțin față de anul
2019 unde au constituit 83522,6 mii lei sau 2,04%. Granturi curente de la organizațiile
internaționale pentru proiecte finanțate din surse externe constituie în anul 2020 o pondere de
0,38% sau 16800,0 mii lei, fiind cu 16123,3 mii lei mai mult față de anul 2019, unde au constituit
doar 0,02%. Veniturile din taxa la cumpărarea valutei străine de către persoanele fizice în casele
de schimb valutar constituie 0,30% în anul 2020 fiind cu 0,01% mai mari față de anul 2019, astfel
constituind în anul 2020: 13500,0 mii lei. Ponderea de 0,29% sau 13133,8 mii lei, constituie
veniturile din plata pentru locațiunea bunurilor patrimoniului public, înregistrând în anul 2019 o
valoare de 13997,2 mii lei ceea ce este cu 863,4 mii lei mai puțin față de anul 2020 sau 0,05%.
Cea mai mică pondere în totalul veniturilor bugetului municipal Chișinău o constituie donațiile
voluntare pentru cheltuieli capitale din surse externe pentru instituțiile bugetare având o pondere
de 0,09% sau 4071,0 mii lei în anul 2020 și 0,24% sau 9681,7 mii lei în anul 2019, astfel
reducându-se aceste venituri cu 0,15% sau 5610,70 mii lei.
Analizând structura veniturilor ce este reprezentă în fig. 1.1. putem observa că cea mai
mare pondere în totalul veniturilor sunt transferurile, o pondere mai mică fiind a defalcărilor de la
impozitele și taxele de stat, a treia ca pondere o dețin veniturile proprii, aceste indicatoare au
crescut în anul 2020 față de anul 2019, menținându-se la același nivel în ambele perioade
comparate. Următoarele indicatoare analizate din fig.1.1. au înregistrat niște devieri puțin vizibile
în anul 2020 față de anul 2019, în afara de donațiile voluntare interne pentru instituțiile bugetare
și granturile curente de la organizațiile internaționale pentru proiecte finanțate din surse externe se
observă o creștere semnificativă în anul 2020. Donațiile voluntare pentru cheltuieli capitale din
surse externe pentru instituțiile bugetare s-au manifestat printr-o scădere față de anul 2020, astfel
înregistrând cea mai mică pondere din totalul veniturilor bugetului municipal Chișinău.
Componența cheltuielilor bugetului municipal Chișinău este alcătuit din 13 componente,
astfel cheltuielile totale fiind în sumă de 4747187,0 mii lei în anul 2020 și 4091485,0 mii lei în
anul 2019, observăm că totalul cheltuielilor a crescut cu 327795,4 mii lei față de anul 2019.
Din totalul cheltuielilor, o pondere de 52,17% sau 2476754,5 mii lei în anul 2020 și în anul
2019 de 52,55% sau 2322183,2 mii lei, reprezintă învățământul, aceste cheltuieli au crescut cu
154571,3 mii lei, însă în pondere a scăzut cu 0,38%. Serviciile în domeniul economiei ocupă a
doua cea mai mare pondere din totalul veniturilor, astfel în anul 2020 fiind de 15, 87% sau
753420,9 mii lei, față de anul 2019 se manifestă o creștere cu 0,01% sau 96525,0 mii lei. O pondere
6
de 10, 43% sau 495007,5 mii lei în anul 2020 o au cheltuielile pentru gospodăria de locuințe și
gospodăria serviciilor comunale, în anul 2019 reprezentând 9,43% sau 429852,1 mii lei, astfel se
manifestă o creștere cu 0,7% sau 65155,40 mii lei. Cheltuielile pentru protecția socială s-au
manifestat printr-o creștere cu 1,12% sau 79947,4 mii lei, în anul 2020 având o pondere de
438363,1 mii lei sau 9,23% în totalul cheltuielilor, iar în 2019 de 8,11% sau 358415,7 mii lei.
Pondere sub 5% din totalul cheltuielilor o au următorii 8 indicatori, astfel cheltuielile pentru
cultură, sport, tineret, culte și odihnă reprezintă 4,20% sau 199526,1 mii lei, ceea ce este cu
3421,70 mii lei mai puțin față de anul 2019, însă în pondere se înregistrează o creștere cu 1,61%.
Cheltuieli pentru programul de reparații și investiții capitale reprezintă 123293,3 mii lei sau 2,60%
în anul 2020 și 129587,8 mii lei sau 2,93% în anul 2019, observăm o scădere cu 6294,5 mii lei sau
0,33%. Serviciile de stat cu destinație generală, au o pondere de 2,53% sau 120015,9 mii lei în
anul 2020, au scăzut cu 8258,6 sau 0,37% față de anul 2019. Ocrotirea sănătății în anul 2019 are
o valoare de 94438,2 mii lei sau 2,14% în anul 2019, iar în anul 2020 de 97735,9 sau 2,06%, astfel
fiind cu 3297,70 mai mult față de anul 2019. O pondere mai mică de un procent în anul 2020 o au
transferuri cu destinație specială pentru comunele Grătiești (4000,0 mii lei), Țânțăreni (6000,0 mii
lei), Geamăna (4000,0 mii lei) - 0,44%, proiectul “Eficiența energetică”- 0,20%, protecția
mediului- 0,12%, alocațiile pentru proiectele municipale- 0,11% și apărarea națională- 0,04% din
totalul cheltuielilor.
Analizând fig.1.2. putem spune că cea mai mare parte din cheltuieli aparține
învățământului cu o pondere de 52,55% și au înregistrat valori mai mari în anul 2020 față de anul
2019. O pondere mai mică în cadrul cheltuielilor totale o au cheltuielile pentru servicii în domeniul
economiei, care au înregistrat creștere în anul 2020, ponderea fiind de 15,87%, față de anul 2019
unde acest indicator are o valoare mai mică. Cheltuielile pentru gospodăria de locuințe și
gospodăria serviciilor comunale dețin a treia pondere în totalul cheltuielilor pentru anul 2020 și
2019, însă în 2019 cheltuielile au fost mai mici comparativ cu anul 2020, unde dețin 10,43%.
Protecția socială deține o pondere de 9,23% în anul 2020 și o pondere de 8,11% în anul 2019. O
pondere sub 5% o dețin cheltuielile pentru cultură, sport, tineret, culte și odihnă cu o pondere de
4,20% în anul 2020 și o pondere mai mică în anul 2019 având o pondere de doar 2,59%, astfel a
crescut cu 1,61% în anul de bază. Cheltuielile pentru apărarea națională constituie în anul 2020 o
pondere de 2,53% față de anul 2019 unde erau cu 1,57%, astfel având o pondere mică în totalul
cheltuielilor. Ocrotirea sănătății deține o pondere de 2,06% din totalul cheltuielilor municipale în
anul 2020 ceea ce este cu 0,06% mai puțin față de anul 2019. În anul 2019 cheltuielile pentru
proiectul “Eficiența energetică” a reprezentat 1,57% din totalul cheltuielilor municipal a orașului
Chișinău, însă în anul 2020 au înregistrat o pondere sub 1%. O pondere sub 1% din totalul
cheltuielilor o au cheltuielile pentru: transferuri cu destinație specială pentru comunele Grătiești
7
(4000,0 mii lei), Țânțăreni (6000,0 mii lei), Geamăna (4000,0 mii lei) de 0,44% în anul 2020 și
0,32% în anul 2019, protecția mediului cu o pondere de 0,12% în anul de bază și o pondere mai
mare în anul 2019 de 0,26% și cheltuielile pentru alocații pentru proiectele municipale cu o cotă
de 0,11% în anul de referință, însă în anul 2019 nu s-au înregistrat astfel de cheltuieli. În general
putem face concluzia că cele mai mari cheltuieli se fac în domeniul învățământului, astfel ele
constituie mai mult de jumătate din cheltuielile totale, și după părerea mea ar trebui să fie
minimizate sau eficientizate.
Analizând în evoluție bugetul municipal Chișinău din fig. 1.3., observăm că a avut loc o
creștere proporțională a veniturilor și cheltuielilor în anul 2020 în comparație cu anul 2019, astfel
veniturile totale crescând cu aproximativ 8,90% și cheltuielile cu 7,42%, de aici reiese că
veniturile au crescut cu o rată mai mare ca cheltuielile în anul 2020. O astfel de evoluție este una
benefică pentru buget, deoarece tinde spre creșterea pe termen lung a veniturilor și minimizarea
treptată a cheltuielilor, deoarece cheltuielile cresc cu o viteză mai redusă față de creșterea
veniturilor.
Bugetul municipal Chișinău în anul 2020 conform fig. 1.4., bugetul este compus din 48%
de venituri si 52% de cheltuieli, pentru anul 2019 este aceiași pondere a veniturilor și cheltuielilor.
Făcând analiza acestui grafic, putem observa că veniturile dețin o pondere mai mică față de
cheltuieli, lucru ce este nefavorabil pentru bugetul localității, o situație favorabilă ar fi atunci când
veniturile erau mai mari sau egale cu cheltuielile, astfel ca o recomandare ar fi amplificarea
veniturilor prin intermediul măririi unei sau mai multora din componentele veniturilor.
În concluzie, după analiza tuturor indicatorilor și reprezentărilor grafice, putem spune că
bugetul municipal Chișinău este neechilibrat, deoarece veniturile nu sunt egale cu cheltuielile,
astfel creând deficit bugetar, însă cercetând în evoluție bugetul observăm că persistă o creștere mai
mare a veniturilor față de cheltuieli în anul 2020, astfel putem face unele previziuni că în viitor
veniturile se vor egala cu cheltuielile. Ca concluzie a tuturor indicatorilor analizați putem spune
că bugetul local al Chișinăului la moment este neperformant, însă analizând toți indicatorii se pot
face anumite schimbări pentru a-l îmbunătăți, astfel, mărirea veniturilor prin mărirea taxelor și
impozitelor atât și atragerea unor granturi din partea investitorilor și instituțiilor internaționale,
pentru finanțarea unor proiecte pentru dezvoltare și acoperirea cheltuielilor aferente. Micșorarea
cheltuielilor ar fi iarăși o măsură bună pentru îmbunătățirea calității bugetului, astfel micșorarea
cu 0,5-1 ori a cheltuielilor pentru învățământ ar echilibra veniturile cu cheltuielile aferente atât în
anul 2019 și 2020 atât și în viitor.