Analiza bugetului de

stat
Norvegia
Cuprins
• Capitolul I
Aspecte teoretice
• Capitolul II
Analiza bugetului de stat al Norvegiei
• Capitolul III
Analiza bugetului local al Norvegiei
• Concluzii
 Norvegia, oficial Regatul Norvegiei, este un stat suveran și
unitar, guvernat ca o monarhie, al cărui teritoriu cuprinde partea
de vest a Peninsulei Scandinave, plus insula Jan Mayen și
arhipelagul Svalbard.
Norvegienii se bucură de al doilea cel mai mare 
PIB pe cap de locuitor între țările europene (după Luxemburg), și
al șaselea cel mai mare PIB (PPP) pe cap de locuitor din lume.
Astăzi, Norvegia este a doua cea mai bogată țară din lume în
valoare monetară, cu cea mai mare rezervă de capital pe cap de
locuitor din toate țările.
Economia norvegiană este un exemplu de economie mixtă,
un stat social capitalist prosper dispunând de o combinație de 
piață liberă cu mari proprietăți ale statului în anumite sectoare-
cheie. Sănătatea publică în Norvegia(d) este gratuită.
 Manifestarea proceselor şi relaţiilor specifice de mobilizare şi
utilizare a resurselor financiare publice, având ca determinant
existenţa nevoilor comune ale membrilor colectivităţii,
conturează accepţiunea economică a noţiunii de buget public.
Variantele de sistem bugetar public ce se pot constitui după
criteriul structurii de stat sunt:
• - sistemul bugetar de tip unitar (simplu);
• - sistemul bugetar de tip regional;
• - sistemul bugetar de tip încorporat;
• - sistemul bugetar de tip federal.
 Sistemul bugetar de tip unitar cuprinde, pe criteriul structurii
de stat, două trepte principale: una centrală, unde regăsim bugetul
de stat (bugetul central), respectiv o treaptă locală, posibil
organizată pe două sau trei subtrepte, la care regăsim bugetele
aşa-numite „locale”. Fiecare dintre aceste bugete este întocmit,
aprobat şi executat, în sisteme democratice, în condiţii de
autonomie.
• Sistemul modern de producție și bunăstare al Norvegiei se
bazează pe o rezervă financiară produsă prin exploatarea
resurselor naturale, în special a petrolului din Marea Nordului.
Conform datelor Organizației Națiunilor Unite pentru 2018,
Norvegia împreună cu Luxemburg și Elveția sunt singurele trei
țări din lume cu un PIB pe cap de locuitor mai mare de 70.000
USD care nu sunt nici națiuni insulare, nici microstate.
 Scopul principal al sistemului fiscal norvegian a fost creșterea veniturilor pentru cheltuielile
publice; dar este, de asemenea, privită ca un mijloc de a atinge obiective sociale, cum ar fi
redistribuirea veniturilor, reducerea consumului de alcool și tutun și ca un descurajant împotriva
anumitor comportamente. Trei elemente ale sistemului fiscal par să atragă cele mai multe
dezbateri:
• Impozitare progresivă. La un moment dat, una dintre cele mai agresive din lume, rata de
impozitare marginală de top pe venit a fost scăzută în timp. În plus, norvegienii sunt impozitați
pentru valoarea netă declarată, despre care unii au susținut că descurajează economiile.
• Taxa pe valoarea adăugată. Cea mai mare sursă de venituri guvernamentale. Rata standard
actuală este de 25%, mâncarea și băutura este de 15%, iar biletele la cinematograf și transportul
public 8%.
• Suprataxe și taxe speciale. Guvernul a stabilit o serie de taxe legate de achiziții specifice,
inclusiv mașini, alcool, tutun și diferite tipuri de beneficii.
II. Analiza bugetului de stat

• Cheltuieli in bugetul de stat in mil. Euo 2017-2019

Structura economica 2017 2018 2019

Cheltuieli totale 128586 132796 138924

Cheltuieli curente 32283 33010 34519

Cheltuieli de personal 19808 20680 21570

Bunuri si servicii 11179 11620 12357

Dobanzi 1017 1175 1168

Subventii 5138 5319 5557

Asistenta sociala 47344 48654 50581

Cheltuieli de capital 484 618 691

• Ponderea cheltuielilor din bugetul de stat in pib

2017 2018 2019

Cheltuieli totale 37.0 34.8 39.2

Cheltuieli curente 9.3 8.7 9.7

Cheltuieli de personal 5.7 5.4 6.1

Bunuri si servicii 3.2 3.0 3.5

Dobanzi 0.3 0.3 0.3

Subventii 1.5 1.4 1.6

Asistenta sociala 13.6 12.8 14.3

Cheltuieli de capital 0.1 0.2 0.2

 Structura functionala (PIB) 2017 2018 2019

Cheltuieli totale 37.0 34.8 39.2

Servicii publice generale 8.1 7.7 8.7

Aparare 1.6 1.6 1.9

Ordine si siguranta publica 0.9 0.9 1.0

Actiuni economice 3.7 3.5 4.1

Protectia mediului 0.2 0.2 0.2

Locuinte, servicii si dezvoltare publica 0.0 0.0 0.0

Sanatate 5.8 5.5 6.3

Recreere, cultura si religie 0.8 0.8 0.9

Educatie 1.7 1.6 1.9

Protectie sociala 15.2 14.1 15.7

• Veniturile in bugetul de stat in mil. Euro 2017-2019
2017 2018 2019
Venituri totale 150085.9 166875.4 170965.8

Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital 34446.8 41967.5 41556.3

Impozitul pe profit, salarii, venit din extractia de petrol 7913.2 14338.9 11424.1

Impozite si taxe pe proprietate 37349.4 42653.5 43700.9

Impozite si taxe pe bunuri si servicii 39616 421.9 42194.5

Dividende 16986.6 19956.9 22901.7

Contributii de asigurari 34108.2 35897 37896.5

Subventii 0 0 0

Venituri din capital 9.1 7.3 4.4

Alte transferuri curente 751.4 829.8 1001

TVA 334.8 386 307

• Ponderea veniturilor din bugetul de stat in PIB – 2017-2019.

2017 2018 2019

Venituri totale 43.1 43.7 48.3

Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital 9.9 11.0 11.7

Impozitul pe profit, salarii, venit din extractia de petrol 2.3 3.8 3.2

Impozite si taxe pe proprietate 10.7 11.2 12.3

Impozite si taxe pe bunuri si servicii 11.4 10.9 11.9

Dividende 4.9 5.2 6.5

Contributii de asigurari 9.8 9.4 10.7

Subventii 0.0 0.0 0.0

Venituri din capital 0.0 0.0 0.0

Alte transferuri curente 0.2 0.2 0.3

III. Analiza bugetului local
• Norvegia este un stat unitar împărțit administrativ în
optsprezece județe (fylke). Județele sunt administrate prin
adunări alese direct, care la rândul lor aleg un guvernator. În
plus, Regele și guvernul sunt reprezentați în fiecare județ de
către un fylkesmann. Ca atare, Guvernul este reprezentat în
mod direct la nivel local prin birourile acestui fylkesmann.
Județele sunt apoi sub-împărțite în 356 de comune
(kommunar), care la rândul lor sunt administrate de către un
consiliu local ales direct și condus de un primar și un mic
cabinet executiv. Capitala Oslo este administrată atât ca județ
cât și ca comună.
• Cheltuielile bugetului local in mil. Euro 2017-2019

2017 2018 2019

Cheltuieli totale 53742.6 56302.1 59488.4

Cheltuieli curente 2182.7 2285.9 2486.9

Cheltuieli de personal 28245.5 29642.7 31208.7

Bunuri si servicii 11817 12372.6 13089.9

Dobanzi 1164.5 1173.9 1355.9

Subventii 812.6 899.7 998.2

Asistenta sociala 1993.4 1971.7 1914.4

Cheltuieli de capital 160 155.5 240.9

• Ponderea cheltuielilor bugetului local in PIB 2017-2019

2017 2018 2019

Cheltuieli totale 15.5 14.8 16.8

Cheltuieli curente 0.6 0.6 0.7

Cheltuieli de personal 8.1 7.8 8.8

Bunuri si servicii 3.4 3.2 3.7

Dobanzi 0.3 0.3 0.4

Subventii 0.2 0.2 0.3

Asistenta sociala 0.6 0.5 0.5

Cheltuieli de capital 0.0 0.0 0.1

• Veniturile bugetului local in mil. Euro in 2017-2019

2017 2018 2019

Venituri totale 54656.8 56928.1 59283

Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital 18769.2 19769.7 20344.4

Impozitul pe profit, salarii, venit din extractia de petrol 0 0 0

Impozite si taxe pe proprietate 1489.3 1730.3 2159.5

Impozite si taxe pe bunuri si servicii 1525.4 1588.1 1642.4

Dividende 738.5 910.3 1188.9

Contributii de asigurari 367.5 381.3 381.7

Subventii 0 0 0

Venituri din capital 0 0 0

Alte transferuri curente 24998.4 25653.9 26481.9

TVA 28351.8 29690 30700

• Veniturile bugetului local ca pondere in PIB in 2017-2019

2017 2018 2019

Venituri totale 15.7 14.9 16.7

Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital 5.4 5.2 5.7

Impozitul pe profit, salarii, venit din extractia de petrol 0.0 0.0 0.0

Impozite si taxe pe proprietate 0.4 0.5 0.6

Impozite si taxe pe bunuri si servicii 0.4 0.4 0.5

Dividende 0.2 0.2 0.3

Contributii de asigurari 0.1 0.1 0.1

Subventii 0.0 0.0 0.0

Venituri din capital 0.0 0.0 0.0

Alte transferuri curente 7.2 6.7 7.5

TVA 8.2 7.8 8.7

Concluzii