STRUCTURA SI DINAMICA

CHELTUIELILOR PUBLICE DIN

BUGETUL LOCAL AL MUN. GIURGIU

BUDOIU VIOLETA
ANUL I
MASTER M. A. I.
Introducere
• Am ales aceasta tema , deoarece , Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a științelor
finanțelor. Sub aspectul său juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute și autorizate
veniturile și cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede și autorizează în formă legislativă
cheltuielile și resursele statului, având caracter obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului.
• Componenta a Bugetului de stat, Cheltuielile publice reprezinta un concept financiar, al carui continut
exprima in forma baneasca relatiile economico-sociale existente intre stat, persoane fizice si juridice, in
vederea folosirii resurselor financiare ale statului si in scopul exercitarii atributiilor si functiilor acestuia.
• Rolul statului este atins prin intermediul politicilor publice, pe care autoritatile publice le transpun in viata,
iar indeplinirea acestui rol ocazioneaza cheltuielile publice rezultate, cheltuieli ce vor fi suportate de
cetatenii statului.
• Cheltuielile publice se refera la finantarea realizarii de bunuri si servicii publice dar si transferuri in scopul
redistribuirii veniturilor in societate, marimea acestora depinzand de mai multi factori cum ar fi potentialul
economic al tarii, ideologia partidelor aflate la putere dar si tendinta populatiei spre consumul de servicii si
bunuri publice.
• Cheltuielile publice locale reflecta resursele banesti aprobate si efectuate din bugetul local, din bugetul
institutiilor si serviciilor publice de interes local si din bugetul activitatilor finantate integral din venituri
proprii, in limita si potrivit destinatiei stabilite prin bugetele respective.
• Cheltuielile din bugetul local exprima eforturile financiare realizate de autoritatile administratiei publice
locale pentru acoperirea cerintelor sociale, culturale, economice, aserviciilor de dezvoltare publica si a
altor cerinte ale locuitorilor din unitatile administrativ-teritoriale
 Continutul

In bugetul de stat al Romaniei, cheltuielile apar intai pe total conform clasificatiei economice. In continuare apar cheltuielile
defalcate pe structura de activitate conform clasificatiei functionale, prezentate distinct pe sectoare .
Clasificatia Economica, grupeaza cheltuielile in capitole,subcapitole, articole si aliniate, ceea ce permite definirea conturilor
din contabilitatea publica in masura sa reflecte fidel alocarea fondurilor si executia bugetara.
Structura cheltuielilor bugetare, conform acestei clasificatii, se prezinta astfel:
I -Cheltuieli curente, din care:
1.Cheltuieli de personal;
2.Bunuri si Servicii;
3.Subventii;
4.Prime;
5.Transferuri, din care :
a)Consolidabile : de la bugetul de stat catre bugetele locale si fondurile speciale;
b) Neconsolidabile :burse, alocatii, pensii, ajutoare, indemnizatii,contributii, cotizatii, subventii, unele dobanzi bancare s.a.
pentru studenti si elevi, copii, alte personae defavorizate/handicapate, etc.
6.Dobanzi aferente datoriei publice;
7.Rezerve.
II- Cheltuieli de capital.
III- Imprumuturi acordate.
IV- Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane ,din care :
a) privind creditele externe,
b) privind creditele interne.
 Cheltuielile curente , sunt cele care asigura buna functionare si intretinere a institutiilor publice. Ele reprezinta un consum
definitiv de produs intern brut, iar sumele cheltuite trebuie sa se reinoiasca anual, avand ponderea cea mai mare din totalul
cheltuielilor publice.
1.Cheltuieli de personal = Cheltuieli salariale, care cuprinde cheltuielile cu salariile, defalcate pe salarii in bani si in natura,
iar, la randul lor, in salarii de baza, salarii de merit, indemnizatii de conducere, contributiile aferente salariilor, sume destinate
deplasarilor, tichetele de masa
2.Bunuri si Servicii = cuprinde cheltuielile cu rechizitele, cu hrana animalelor si a oamenilor, cu medicamentele, cu
furniturile de birou, cu obiectele de inventar, cu lucrarile si serviciile executate de terti
3.Subventii = cuprinde alocatiile de la buget acordate institutiilor publice, precum si subventiile acordate pentru acoperirea
diferentelor de pret si tarif
4. Fonduri de rezerva = cuprinde fondurile aflate la dispozitia guvernului si a administratiei publice locale in vederea
utilizarii lor conform dispozitiilor legale
5.Transferuri = transferurile dintre diversele bugete si reprezinta transferuri consolidabile si transferurile neconsolidabile,
care cuprind burse, ajutoare sociale, contributii si plati la diverse programe etc. si transferurile curente
6.Dobanzi = care se refera la dobanzile si comisioanele aferente datoriei publice interne si externe
7. Asistenta sociala, care se refera la cheltuieli legate de asigurari si de asistenta sociala.
Cheltuielile de capital , de investitii se concretizeaza in achizitionarea de bunuri destinate sferei productiei materiale sau
dotari sferei nemateriale (institutiilor publice) cu active fixe, care duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.
Cheltuieli pentru prestarea serviciilor publice cuprind, in general, remunerarea personalului, alte elemente de cost al
prestatiilor, inclusiv a furnizorilor ,necesare bunei functionari a institutiilor publice sau a achizitionarii de mobilier, aparatura si
echipamente.
Cheltuieli de transfer se concretizeaza prin operatiuni de transmitere a unor sume de bani de la buget la dispozitia unor
persoane juridice (institutii cu activitate autofinantate, intreprinderi productive), sau fizice (pensionari, someri, studenti, elevi etc.),
respectiv la bugete ale administratiei locale.

Analiza nivelului cheltuielilor publice din bugetul local in perioada 2020-2022

Venituri la bugetul local – Municipiul Giurgiu , 2020-2022 ( mii lei)
INDICATORI 2020 2021 2022
TOTAL VENITURI – BUGETUL LOCAL 74247 108671 83671
Cote si sume defalcate dinimpozitul venit 26730 31911 37536
Impozite si taxe pe proprietate 10425 10135 10805
Sume defalcate din tva 26042 29269 32204
Alte impozite si taxe generale pe si servicii 27 40 26
Taxe pe servicii specifice 1 2 2
Taxe pe utilizarea bunurilor sau pe de activitati 2165 3300 3830
Venituri din proprietate 3577 3350 3670
Venituri din prestari de servicii si activitati 95 117 100
Venituri din taxe administrative, eliberari permise 600 550 520
Amenzi, penalitati si confiscari 2110 1934 2324
Diverse venituri 110 180 78
Subventii de la bugetul de stat 1145 1594 1110
Subventii de la alte administratii 45 45 489

Venituri proprii 49282 51819 48852

Cheltuielile din bugetul local - Municipiul Giurgiu , 2020-2022 (mii lei )

Indicatori 2020 2021 2022

Total cheltuieli 74247 116661 84086
Autoritati publice si actiuni externe 55000 5632 6012
Alte servicii publicegenerale 220 353 439
Tranzactii privind datoria publica si Imprumuturi 4706 4650 2500
Ordine publica si siguranta nationala 1196 1641 2650
Invatamant 26802 29345 30378
Sanatate 963 895 920
Cultura, recreere si religie 3310 6044 8042
Asigurari si asistenta sociala 6761 6616 7412
Locuinte, servicii si dezvoltare 9546 34323 13529
Protectia mediului 870 962 2000
Actiuni generale economice, si de munca 10 100 100
Transporturi 8130 26099 10102
 Evolutia indicatorilor venituri publice si cheltuieli pubilice

Dinamica indicatorilor pe venituri Dinamica indicatorilor pe cheltuieli

Venituri
120000
100000 cheltuieli totale
80000
60000 Venituri 2022
2021
40000
2020
20000
0
20202021
2022
0 00 00 00
0 0 0
50 1 00 1 50
 Putem vorbi de o crestere nominala a cheltuielilor
publice, atunci cand acestea sunt exprimate in
preturi curente si de o crestere reala, atunci cand
acestea sunt exprimate in preturi constante (de
referinta), prin intermediul indicelui de crestere a
preturilor.
Distinctia intre marimile nominale si cele reale
nu este insa suficienta.Este nevoie, ca in continuare,
sa facem distinctie intre cresterea absoluta si cea
relativa.Cresterea relativa se poate determina fie
Ponderea Cheltuielilor in
calculand indicii de crestere a cheltuielilor publice Bugetul 2022
sau sporul relativ (%) fata de propriul nivel al
acestora, inregistrat in perioada de referinta,fie
urmarind corelatia existenta intre nivelul si
dinamica cheltuielilor publice si nivelul si dinamica
altor indicatori, cel mai adesea produsul intern brut
sau numarul de locuitori.Caracteristica de baza a
contului de executie este aceea ca oglindeste ceea Invatamant
ce s-a realizat, dimensiunea efectiva a activitatii
economice si sociale consumatoare de resurse si
Sanatate
producatoare de rezultate.Daca bugetul de venituri Mediu
si cheltuieli este un document previzional, care Altele
estimeaza marimea indicatorilor, contul de executie
prezinta gradul de indeplinire a ceea ce institutia si-
a propus si cuprinde toate operatiile efectuate de
institutie in anul bugetar in legatura cu incasarile si
platile efectuate,in structura in care a fost aprobat
bugetul.
Importanta sectorului administratiei publice în
economie se poate evalua prin intermediul
veniturilor si cheltuielilor publice totale ca procent
din PIB.
 Structura si dinamica cheltuielilor publice locale în Tãrile Uniunii Europene
Pentru a analiza pertinent structura cheltuielilor publice locale în tarile membre UE am optat pentru determinarea
ponderii cheltuielilor publice locale grupate pe criterii economice si criterii functionale, în volumul total al cheltuieli publice
angajate la nivel local.
Calcule dupa date din Governament Finance Statistic Yearbook 2021
Structura chletuielilor publice locale,functie de natura lor economica in tarile membre UE , in anul 2020 ( in % )
Tara Chelt. de Chelt. materiale Plati de dobanzi si alte chelt. Transferuri TOTAL
personal si srvicii aferente datoriei publice Chelt. de capital

Austria 29 24 2 23 22 100

Danemarca 37 19 1 39 4 100

Franta 33 20 7 14 26 100

Germania 32 19 3 25 21 100

Italia 30 35 4 13 18 100

Olanda 34 22 6 16 22 100

Norvegia 54 21 2 10 13 100

Spania 30 23 5 23 19 100

Suedia 59 17 2 9 13 100

Elvetia 39 19 6 21 15 100

Marea 39 26 5 19 11 100
Britanie
 Concluzii

• Avand in vedere datele si problematica discutate in aceasta analiza, precum si evolutia lor de-a lungul unei
perioade de timp, as putea concluziona prin a afirma, ca nu numai cheltuielile publice efectuate sunt intr-o continua
oscilatie, ci si economia tarii. Desi s-au luat masuri , prin marirea impozitelor si taxelor, acestea sunt inca mult sub
nivelul de a satisface nevoile pentru care sunt alocate, o proasta distributie fiind principal carcateristica cheltuielilor
publice din Romania.
• La nivel european, ponderea cheltuielilor de personal în total cheltuieli publice locale variaza în jurul a cca. 30 %,
atingând ponderi de 54 % în cazul Norvegiei si de 59 % în cazul Suediei, în timp ce ponderea cheltuielilor materiale
si a serviciilor se înscrie în jurul a cca. 21 %, exceptând Italia (unde aceasta este de cca. 35 %). Cheltuielile aferente
datoriei publice au ponderi reduse, cuprinse între 1 % si 7 % iar cheltuielile cu transferurile si subventiile acordate în
cadrul legal corespunzator fiecarei tari se încadreaza într-o arie foarte larga, de la 9 % în cazul Suediei pâna la 39 %
în cazul Danemarcei. În timp ponderea cheltuielilor de capital fluctueaza între valori cuprinse între 13 % si 20 %,
exceptie facând Danemarca, cu 4 %, iar la polul diametral opus Franta, cu 26 %. Ca o concluzie generala de
ansamblu, se poate spune ca, în medie, cca. 50 % din resurse sunt alocate cheltuielilor de functionale curente ale
administraiilor locale, o mic parte serviciului datoriei publice, dat fiind nivelul sczut de îndatorare a administratiilor
locale, iar o bunt masura, cca. 40 %, dezvoltarii economico-sociale locale prin transferuri catre serviciile publice de
interes local sau investiii.
• La nivel european, Romania se situeaza printre ultimele locuri la capitolul cheltuieli cu sanatatea , alocand 600 euro, in timp
ce media europeana este de 1800 euro.
• De asemenea Romania se numara printre ultimele cinci tari din Uniunea Europeana in privinta marimii fondurilor alocate de
stat pentru educatie, unul dintre cele mai importante domenii pentru dezvoltarea unei tari, cheltuielile publice pentru
invatamant raportate la PIB fiind de doar 4,1% in 2022. mai mari doar fata de cele ale Greciei, Slovaciei si Bulgariei. Desi
ponderea in PIB a cheltuielilor publice pentru invatamant a crescut in 2022 fata de 2021, Romania tot nu a reusit sa
depaseasca media UE de 5.34%.
• Totodata, Ministerul de Finante a publicat evolutia finantelor publice in primele trei luni din 2023, din care reiese ca
veniturile bugetare s-au majorat cu 3% an la an, pana la 47,04 miliarde lei, evolutie determinata de componentele : incasari
din TVA si venituri din impozitul pe veniturile personale.
 Bibliografie

• 1.http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp
• 2.Filip Gh., Finante Publice, Fditura Junimea, Iasi. 2010.
• 3.Buletinul MFP- http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina+buletin
• 4.Anuarul statistic al Romaniei http://www.insse.ro
• 5.Rapoarte si analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro
• 6. www/ academia.edu
• 7. Bistriceanu,Gheorghe-Finantele agentilor economici,Ed.Economica,Bucuresti,2001
• 8. Stancu,Ion-Finante,Ed.Economica,Bucuresti,2003
• 9. Toma,Mihai-Finante si gestiunea financiara,Bucuresti,1994