CONTINUTUL CADRU AL MEMORIULUI JUSTIFICATIV PENTRU BENEFICIARI PRIVATI -pentru proiecte fara lucrari de contructii si/sau montaj(DOCUMENT A.P.D.R.P.

Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia DINISOV ANTONIA 1.2 Scurt istoric al solicitantului 1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati) 1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.
Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant --lei4600

Bucati

1.CLADIRI TOTAL 1.1 detaliati.. 1.n detaliati 2.UTILAJE TOTAL 2.1 detaliati.. 2.n detaliati 3.ANIMALE 3.1 detaliati.. 3.n detaliati 4.ALTELE - detaliati TOTAL

2004

Nr. crt 1

Amplasare Judet/Localitate Judetul Neamt,Comuna Tarcau,sat Straja

TERENURI Suprafata totala Valoarea contabila (mp) / Categoria - leide folosinta 1775 mp teren 4600 lei/conform act 361,44 mp- de vanzare cumparare suprafata totala nr.2216/30.09.2002 construita, Categoria de folosinta C

Regim juridic

Proprietate familiala

Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investiiei

Finalizare lucrari,dotare,modernizare si utilare spatiu de cazare cu destinatie turistica ,situat in judetul Neamt,comuna Tarcau ,sat Straja,in vedea imbunatatirii activitatilor turistice in zona si promovarea traditiilor laice romanesti Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru implementarea Politicii Agricole Comune in randul statelor member UE , in Romania acesta fiind reprezentat de Programul National de Dezvoltare Rurala . Acesta este destinat imbunatatirii eficientei structurilor de productie , procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltarii potentialului local in zonele rurale , el fiind divizat in patru axe de dezvoltare :

- AXA 1 Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier - AXA 2 Imbunatatirea mediului si a peisajului natural - AXA 3 Imbunatatirea calitatii vietii in spatial rural si incurajarea diversificarii economiei rurale - AXA 4 LEADER Prin activitatile principale si secundare ale proiectului acesta se incadreaza in Axa 3 , fiind pliat perfect pe Masura 313 Incurajarea Activitatilor Turistice punctand principalele obiective ale acestei masuri de a dezvolta activitile turistice n zonele rurale care s cont ribuie la creterea numrului de locuri de munc i a veniturilor alternative, precum i la creterea atractivitii spaiului rural .

2.2 Elaborator (coordonate de identificare) ANA MARIN - expert accesare fonduri structurale si de coeziune COD - 242143 2.3 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeul, localitatea) Proiectul este amplasat in Regiunea de Dezvoltare Rurala Nord Est , in judetul Neamt,comuna Tarcau , Sat Straja. Activitatea proiectului este gandita sa indeplineasca toate obiectivele specifice a Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est de a exploata potenialul turistic al regiunii prin punerea n valoare a obiectivelor existente, ridicarea la nivel competitiv a calitii serviciilor prestate dezvoltarea unor obiective turistice noi cu destinaii specifice cerinelor clientului modern, care s creasca veniturile economice rezultate din activitatea turistic, numrul de clieni consumatori, mbuntindu-se astfel imaginea regiunii i crendu-se o identitate benefic atragerii de investitori , dezvoltarea infrastructurii turistice cu caracter recreativ si punerea in valoare a acesteia , de ea urmand sa beneficieze atat turistii cat si comunitatile locale. Comuna Tarcau este situata in partea de sud-est a judetului Neamt ,la distanta de 21 km fata de municipiul Piatra Neamt si 5 km de Barajul Bicaz.Este o unitate administrativa tipic montana,localizata in plina zona a Carpatilor Oriententali,cu o suprafata de 398,90km patrati,fiind cea mai mare unitate administrativa a judetului Neamt,cu un procent de 6,8% din aria acestuia. Satele componente ale comunei Tarcau sunt : Straja,Tarcau,Cazaci , Brates ,Schitu Tarcau si Ardeluta,al caror intravilan,impreuna cu terenurile neproductive insumeaza doar 6,1%din suprafata,terenul forestier este de 90%,iar cel agricol este de numai 4,2%. Temperatura medie anuala a aerului este de 7,5 8,5 grade Celsius,media lunii ianuarie fiind de -3,5 , - 4,5 grade Celsius,iar cea a lunii iulie de 15 20 grade Celsius , ceea ce face ca zona sa fie preferata de catre turisti.Comuna Tarcau participa la politica de ocrotire si conservare a naturii,prin cele doua arii protejate : Rezervatia Forestiera Gosman si Rezervatia Faunistica Brates. Rezervatia Gosman are aspectul unui codru secular cu arbori de talie impresionanta ca inaltime si varsta.Este o padure naturala,virgina,salbatica si neinfluentata de om.Vegetatia corespunde etajului montan al amestecurilor de molid,brad si fag,alaturi de ulm si paltin,inscriind mai multe tipuri de habitate.Aici pot fi intalniti :tritonul cu creasta,tritonul de munte,broasca rosie,buhaiul de balta,etc. Rezervatia Brates a fost creata cu scopul expres de ocrotire a cocosului de munte,specie vulnerabila,ajunsa la efective si arii din ce in ce mai restranse.se mai pot vedea in rezervatiile Tarcaului Rasul Carpatin,specie pe cale de disparitie . Arborele de tisa este un arbore rar si in Muntii Tarcaului ,fiind cel mai longeviv arbore din Europa,avand un diametru de pana la 4 metri.Are lemnul de culoare rosie aparte,fiind folosit la confectionarea de obiecte artizanele unice. Populatia ,comparativ cu alte comune din Judetul Neamt, se incadreaza in limita inferioara a clasei medii,cuprinse intre 3000 5000 de locuitori. Satul Straja are o suprafata intravilana de 149,24 ha cu un numar constant de locuitori,cca 700. Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv investiii n infrastructura de primire turistic; investiii n activiti recreaionale; dezvoltarea i/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural; investiii n infrastructura la scar mic precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. (pentru modernizari se va descrie succint si situatia existenta).

Prin accesarea de fonduri europene se doreste finalizarea constructiei compusa din parter,etaj si mansarda (aflata in momentul actual la rosu),dotarea acesteia conform standardelor impuse de Uniunea Europeana si transformarea constructiei in spatiu de cazare cu destinatie turistica. Constructia se desfasoara pe o suprafata totala construita de 361,44 mp ( parter,etaj si mansarda) avand in total 12 camere si o suprafata desfasurata anexa de 36,08 mp. In interiorul curtii se va amplasa un foisor rustic traditional ,care va adaposti o fantana traditionala cu fus si roata,in interiorul curtii realizadu-se si o parcare cu o capacitate de 4 locuri.. Deasemeni cladirea adiacenta din curtea imobilului va fi refacuta in stil traditional moldovenesc ,in incinta ei constituindu-se un mic muzeu cu obiecte traditionale din zona Tarcaului si a localitatilor vecine ,cum ar fi: razboi de tesut,obiecte din lemn scluptate,masti populare din toata zona Moldovei,fluiere si instrumente muzicale traditionale,un cuptor cu lemne traditional unde in carul serilor traditionale turistii vor vedea si participa direct la procesul framatarii si coacerii painii,a colacilor traditioali moldovenesti, a mult vestitelor placinte poale -n brau. Prin colaborarea cu satenii se vor organiza seri culturale,sezatori ,in cadrul carora turistii vor invata arta cusutului,a tesutului si torsului ,cantatul la instrumente traditionale romanesti. Beneficiarul proiectului se va folosi in strategia lui de promovare,informare si marketig ,de oportunitatea ce o ofera deschiderea la sfarsitul anului 2012 a Centrului de Informare si Promovare Turistica al comunei Tarcau ,realizat prin accesarea de Fonduri Europene Nerambursabile , centru ce ofera servicii complete atat turistilor ,cat si operatorilor economici care doresc sa-si promoveze activitatea turistica.

(In cazul proiectelor care combina actiuni din componentele a, b, c, sau d,se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect pentru fiecare componenta) Proiectul este o noutate pentru localitatea Straja prin faptul ca diversifica serviciile turistice prezente pe plan local prin amenajarea unei crame cu specific traditional , cresterea atractivitatii zonei , dar si prin faptul ca foloseste tehnologii ecologice inovatoare prin folosirea panourilor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice si prin folosirea unei central care va fi alimentata cu aceasta energie verde, lucru ce duce la o scadere cu aproximativ 50% a cheltuielilor de intretinere . Implementarea proiectului va ajuta la ameliorarea disfunctionalitatii economiei locale si la pastrarea si promovarea culturii traditionale prin achizitionarea de obiecte traditionale marca cum ar fi : - Mobilier traditional - Obiecte din ceramica/lut - Butoaie din lemn (doaga) - Tesaturi traditionale Beneficiarii directi ai acestui proiect vor fi posibilii clienti ai pensiunii , ei fiind reprezentati de turistii care doresc sa viziteze judetul Neamt , zona Moldovei,moldovenii fiind caracterizati ca avand o inclinatie spre cultura/religie , obiceiuri /obiecte si mestesuguri acestia practicand urmatoarelor tipuri de turism : - Turism religios / ecumenic traditionale , istorie , peisaje montane , recreerea in medii montane ,- Turism cultural - Turism de odihna / recreere - Agroturism - Turism montan Principalele nevoi ale beneficiarilor directi sunt : - Transportul acesta va fi satisfacut prin punerea la dispozitie de catre receptia pensiunii a microbuzului propriu ,a datelor privind transportul in comun , date de contact firme de inchirieri autovehicule , firme taximetrie , etc. - Cazarea - va fi asigurata prin unitatea de cazare cu o capacitate de 15 locuri . - Alimentatia va fi satisfacuta prin colaborarea cu celelalte pensiuni care dispun de spatiu adecvat de servire a mesei. n cazul investiiilor n agro-turism se va descrie succint activitatea din cadrul fermei pornind de 1 la definitia agroturismului . NU ESTE CAZUL
1 Agroturismul este o activitate practicat de membrii unei gospodrii agricole ce presupune mbinare a activitilor agricole cu serviciile turistice n interiorul acesteia i este caracterizat prin oferirea cazrii i asigurarea parial a hranei din p roduse obinute n propria gospodrie, precum i implicarea turistului n activitile gospodreti, constituind o soluie complementar de suplimentare a veniturilor din agricultur, cu efecte pozitive att de natur economic ct i social.

In cazul investitiilor care au in componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate in scopul desfasurarii activitatii turistice se va descrie investitia de producere a energiei din surse regenerabile si se va prezenta devizul estimativ aferent acestor cheltuileli. Pentru mai buna desfasurarea a activitatii in cadrul proiectului se va avea in vedere achizitionarea unui panou fotovoltaic pentru producerea energiei necesare in cadrul pensiunii,achizitionarea facandu-se prin programul operational CASA VERDE. Achizitionarea acestuia se va face prin cerere de oferta valoarea acestuia nedepasind 8.000 euro.( conform devizului geeral) Prin achizitionarea ansamblului de producere a energiei se urmareste atat protejarea padurii ,cunoscut fiind faptul ca in zona incalzirea se face pe baza de material lemnos,cat si protejarea naturii prin eliminarea poluarii cu fum.Deasemeni utilizarea energiei verzi in cadrul pensiunii va permite alimentarea permanenta cu apa calda si caldura contribuind la realizarea de economii imense cu costurile de energie electrica si material lemnos.Se va elimina deasemeni si pericolul producerii de incendii sau accidente casnice prin folosirea la incalzire a caloriferelor si nu a sobelor cu lemne,sau a centralei pe lemne. Se are in vedere realizarea la parter a unui semineu care va folosi combustibilul solid - lemnul,pentru a da o nota traditionala incaperii. Pentru proiectele care prevd prin activitatea propus pstrarea i promovarea culturii tradiionale se va descrie modalitatea prin care activitatea din proiect pastreaza si promoveaza cultura traditionala. Realizarea in cadrul pensiunii a unui mic muzeu cu obiecte traditionale din zona Tarcaului si a localitatilor vecine ,cum ar fi: razboi de tesut,obiecte din lemn scluptate,masti populare din toata zona Moldovei,fluiere si instrumente muzicale traditionale,un cuptor cu lemne traditional unde in carul serilor traditionale turistii vor vedea si participa direct la procesul framatarii si coacerii painii,a colacilor traditionali moldovenesti, a mult vestitelor placinte poale-n brau. Din cele mai vechi timpuri in Moldova alaturi de agricultura si pastorit populatia sateasca avea un sir de indeletniciri practice ,care formeaza asa-numita industrie casnica,bazata pe materia prima locala ,uneltele lucrate in gospodarie,bratele de munca ale membrilor casei in vederea satisfacerii necesitatilor functioale si estetice ale familiei. Uneltele de munca,mijloacele de trasport,utilajul tehnic folosit la prelucrarea cerealelor,plantelor textile,confectionarea si finisarea tesaturilor populare,precum si imbracamintea,obiectele de uz casnic si mobilierul taranesc ,atributele de ritual folosite la celebrarea casatorie,cumatrie,la ritualul funerar,la sarbatorile religioase,demonstreaza un mare registru de obiecte marturie a talentului si intelepciunii poporului nostru. Pentru a satisface cerintele gospodaresti si a vietii rurale in Moldova s-au dezvoltat un sir de mestesuguri,unde mesterii produceau si realizau produsele lor la comanda si pentru piata.astfel conform recensamantului din 1774 1777 sunt fixate circa 157 indeletniciri mestesugaresti. In cadrul serilor culturale turistii vor avea ocazia sa cunoasca mai multe date despre cunoscuta ospitalitate a moldoveilor.In cultura traditionala a moldoveilor ,ospitalitatea reprezita un annumit cod socio moral,care este respectat i fiecare familie,indiferent de statutul ei social.Ospitalitatea reflecta nu numai nivelul eticii populare,respectarea normelor necesare,ale traditiilor populare dar si bunele intentii de a intra si a pastra relatii apropiate. Ospitalitatea prezint o ntlnire premeditat i un dialog a dou pri, care ofer posibilitatea s fie atinse anumite scopuri: stpnul s primeasc oaspeii onorabil, cptnd respectul celor prezeni, iar oaspeii s primeasc hran, adpost i susinere n inteniile sale. Turistii vor afla despre tendina sau aspiraia gospodarilor moldoveni de a nu-i face de ruine familia, satul i de a respecta tradiiile obteti i normele etichetei familiei conform crora trebuie s fie la nivel ca s nu te rd satul, s nu te vorbeasc satul. Opinia i aprecierea de ctre societatea obteasc a familiei tale, a comportrii tale n timpul primirii oaspeilor este o important temelie de dezvoltare a culturii steti, ndeosebi, a ospitalitii . Moldovenii in foarte mult la relaiile de rubedenie. Rudele trebuie s se ajute i s se susin n toate situaiile, iar dac la cineva din ei au venit oaspei, rudele i onoreaz cu cinste i-i invit la ei. Tradiia de a-i face rezerve de legume la moldoveni e cunoscut de pe timpuri i este strns legat de ocupaiile acestora cultivarea plantelor. Cultivarea pe scar larg a culturilor legumicole n ultimii ani cere o atenie deosebit n pstrarea rezervelor pe lung durat. Se folosesc reete tradiionale nsuindu-se acele metode care au dat rezultate ateptate. Astfel gospodinele vor lua sfaturi si vor invata procedee de coservare a legmelor si fructelor in stare

naturala,prin uscare,conservarea acestora prin murare.Deasemeni turistii vor afla modul de preparare si pastrare a produselor din lapte,fabricarea cascavalului ,a untului si branzei.se vor afla procedee de uscarea plantelor medicinale,a fructelor,pastrarea strugurilor in stare naturala ,cat si prepararea vinului si a tuicii.Printre bucatele traditionale ale moldoveilor se numara pastrama,sunca,carnatul de casa ,placintele traditionale moldovenesti cuoscute aproape in intreaga lume,colacii de ritual cu multiple forme,felurile de branzeturi si cascaval,ghiveciurile din legume,mamaliga cu binecunoscutele sarmale moldovenesti,parjoalele traditionale,invartita,multe alte mancaruri traditionale,dar si produsele de patisserie precum placintele cu diferite umpluturi,coltunasii moldovensti, bie cunoscutii cozonaci moldoveesti de casa,placitele poale-n brau,compoturile si dulceturile de casa facute din diverse fructe si legume. Pentru proiectele care prevad prin activitatea propusa promovarea traditiilor culturale se va descrie modalitatea de promovare si informare cu privire la traditiile culturale,facilitarea accesului turistilor la evenimente,festivaluri culturale,serbari pastorale,etc.si a altor activitati din cadrul compoentelor c si d. Prin achizitionarea unui mijloc de transport de capacitate redusa ( 9 locuri ) in valoare de 11.500 euro , se urmareste realizarea de trasee turistice atat in judetul Neamt cat si in judetele invecinate : Suceava,Iasi,Bacau si Botosani,in orasele cu traditie istorica si culturala.Piatra Neamt este un mic paradis o statiune montana unde iti poti petrece vacantele intr-un mediu placut si linistit.De aici si numele de Perla Moldoveiatribuita pe drept.Cu o arhitectura moderna a cladirilor,armonios integrata in peisajul natural,reprezinta un punct de plecare pentru traseele ce duc spre Durau,la poalele muntelui Ceahlau,supranumit Olimpul Moldovei,recunoscut pentru puterea energetica pozitiva pe care o da celor care il viziteaza.Tot in Piatra Neamt ,oras plin de semnificatie istorica ,aici descoperindu-se vestigii arheologice de o inestimabila valoare istorica, care reda imaginea vietii neolitice cu un ridicat standard de viata si cu un rafinament artistic exceptional ,care a dat nastere cu milenii in urma Culturii Cucuteni in secolul XV,Stefan cel Mare construieste Curtea Domneasca din care fac parte Cetatea si Catedrala Sfantul Ioan cu celebra clopotnita,devenita in timp Turnul lui Stefan - actualul centru istoric al orasului Piatra Neamt. Direct din satul Straja se pot face excursii atat la la Barajul Bicaz cat si la Cheile Bicazului-unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul Romaniei.,trasee montane pe cel mai circulat masiv din Carpatii Orientali- Masivul Ceahlau - batranul rege al Carpatilor Moldovei.Ceahlaul formeaza o entitate geografica bine individualizata si desi are inaltimi moderate pe timp senin se vede de la departari enorme.Forma lui de castel urias ruinat de vanturi, de ploi si ape,cheama irezistibil la drumetie.Este alcatuit din piramide si turnuri (Detunatele si Turnul Sihastrului ),chei si cascade ( Duruitoarea,Statuile,Bistra Mare).Pentru fiecare stanca exista cate o frumoasa legenda: Dochia fiica regelui dac Decebal; Turnul lui Butu si Ana ,Piatra Lacramata,Detunatele,Caciula Dorobantului si stanca Panaghia.Spre aceste extraordinare curiozitati geologice au fost deschise multe trasee pentru alpinisti,dar si numeroase si usor de strabatut poteci pentru turisti. Deasemeni numeroase chei,cascade si defilee ,cum ar fi Defileul Bistritei Aurii,taiat in rocile dure ale Muntilor Bistritei,apele sale navalnice se linistesc abia in lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Cheile Duruitoarea in Masivul Ceahlau,formate pe Paraul Rupturii,cu o cadere de 25 metri,ce isi anunta prezenta cu mult inainte de a fi vazute ,ofera o priveliste unica ,infiorand turistul prin zgomotul produs de caderea apelor. Edificiile religioase existente atat in judetul Neamt cat si in judetele Suceava si Iasi ,permit organizarea de trasee turistice la mamastirile atat de bine cunoscute din Moldova. Astfel se pot organiza excursii la Manstirea Neamtului de la Vanatori Neamt ,la 16 kem de Targu Neamt,unul ditre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice romanesti,cel mai important focar de cultura si arta al Moldovei medievale.Tot la Vanatori Neamt se poate vizita si Rezervatia de Zimbrii unica in Europa. Manastirea Bistrita ctitorita de Alexandru cel Bun in 1402 si refacuta de Stefan cel Mare care construieste turnul in 1498.Cladirea initiala nu se pastreaza,ci doar ce cu care a inlocuit-o Alexandru Lapuseanul in 1554.Manastirea a jucat un important rol cultural,aici fiind redactat primul letopiset al tarii Moldovei. Manastirea Agapia de la Varatec,zidita intre anii 1642 1647 din initiativa hatmaului Gavril ( fratele domitorului Vasile Lupu),a fost pictata in 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu cand

acesta avea doar 20 de ani,tablourile de la Agapia formand pentru Moldova o adevarata galerie de pictura care atrage intotdeauna admiratia si stima strainului cunoscator. Manastirea Secu ctitorita de marele vornic Nestor Ureche,in 1602 ,impodobita in interior cu o arta deosebita,decoratia fatadelor poarta amprenta arhitecturii muntenest.Muzeul manastirii cuprinde broderii,pastreaza numeroase manuscrise,tapiserii,covoare,etc. Biserica Sfantu Iondin Piatra Neamt construita in anii 1497-1498 este una dintre putinele biserici din timpul lui Stefan ce Mare ,care se pastreaza in forma originala. Biserica Episcopiei din Roman,inceputa in ain 1452 de Petru Rares si terminata in 1550 de fuiul sau,Ilias Voda,pastreaza fresce din sec.XVI.Deasemeni se pot vizita manastirile Bisericani ,Manastirea Tazlau,Manastirea Durau,Biserica Precista din Roman si Manastirea Horaita. O ultitudie de edificii culturale existente in judetul Neamt costituie un punct de atractie pentru turisti. Pritre acestea se numara : Casa memoriala Ion Creangade la Humulesti descrisa atat de frumos de catre Ion Creanga in ale sale Amintiri din copilarie.Casa memoriala Calistra t Hogas din Piatra Neamt,pastreaza amintirea acestui scriitor ,care a fost si un vestit excursionist,lasandu-ne pagini pline de farmec despre frumusetea peisajelor din acest colt de tara. Casa memorialaa Mihail Sadoveanu de la Vanatori Neamt,aflata langa Manastirea Neamtului ,unde marele scriitor a realizat multe dintre scriierile sale istorice si nu in ultimul rand Casa memoriala Alexandru Vlahuta aflata in imediata apropiere a Manastirii Agapia. Frumusetea si splendoarea orasului Piatra Neamt si a imprejurimilor se poate vedea din telegondola carei va plimba pe turisti deasupra locurilor minunnate si a peisajului de vis. De aici se pot organiza excursii in judetul Suceava la Manastirlile : Voronet,Sucevita,Putna, Manastirea Humor, Manastirea Moldovita .Manastirea Probota,Manastirile Bogdana si Dragomirna, Manastirile Rasca si Slatia.Deasemeni se pot organiza excursii la Pestera Liliecilor ,Salia Cacica,Casa Memoriala Ciprian Porumbescu,Casa Memoriala Mihail Sadoveanu Faltiei,Casa Memoriala Nicolae Labis,muzee si zoe turistice cu potetial ridicat.In judetul Iasi se vor organiza excursii la prima gradina botanica din Romania infiitata in anul 1856 ,Manastirea Trei Ierarhi,Mitropolia Moldovei si Bucovinei,Bojdeuca lui Creanga, Parcul Copou ude se afa Teiul lui Eminescu, Manastirea Cetatuia,Palatul Culturii ,Casa Mitropolit Dosoftei,Muzeul Mihai Eminescu,Casa Memoriala Otilia Cazimir , Casa Memoriala Mihail Kogalniceanu,Casa Memoriala George Toparceau,Complexul Muzeal Natioal Moldova ,Muzeul de Istorie a Moldovei,Muzeul Literaturii Romane,multe alte obiective turistice culturale . Turistii vor avea ocazia ca in preajma marilor sarbatori traditionale ca Pastele Craciunul,Rusaliile , Floriile , Dragaica, toate sarbatorile de iarna care incep odata cu data de 20 decembrie Ignatul si se incheie cu ziua Sfantului Ioan Botezatorul ,sa participe atat la slujbele religioase cat si la manifestarile traditionale organizate cu aceasta ocazie. Se vor incheia contracte de colaborare cu pensiui turistice si agro - turistice din aceste judete inveciate ,concepute ca un schimb de experienta turistic si de agrement. O alta sarbatoare originala, distinctiva, pentru care turistii vin n Moldova, este Ziua Vinului. Ea se sarbatorete n a doua duminica a lunii octombrie. n aceasta zi, se aduna i se veselesc toi, indiferent de naionalitate, opinii politice, varsta i statut social,iar daca au loc dezacorduri, atunci numai referitoare la preferinele n alegerea sort imentului de vin. Piaa principala a orasului, n Ziua Vinului, se transforma ntr-un carnaval de divertismente, unde se canta, se danseaza, se vinde si se cumpara suveniruri naionale si, desigur,se degusta bautura aromata. O atentie deosebita o merita ritualurile si tradiiile moldovenesti de nunta. Acesta sunt un adevarat spectacol. Pentru nceput logodna, un ritual raspandit mai ales n zonele rurale: tanarul, care doreate sa se nsoare si fata, care dorete sa se marite, n prezena rudelor apropiate fac schimb de inele, doar n cazul n care, din trei ncercari le vor gasi ntr-un vas cu grau. Numai apoi sunt numii mire i mireas a, si ncepe pregatirea pentru nunta. Nunta - tradiii neintrerupte, care, n majoritatea familiilor din Moldova sunt transmise din generaie n generaie. Probabil, cea mai simbolic a este mparirea colacului, pe cere l rup mirele cu mireasa, pentru a determina cine va fi stapanul casei. i nca un ritual obligatoriu este dezbracarea miresei. Aceasta are loc n felul urmator: de pe costumul mirelui se scoate buchetul, iar de pe mireas voalul, mirele se aeaza pe un scaun, iar mireasa pe genunchii lui. Miresei i pun o basma si un sor - aceasta simbolizeaz nceputul unei noi viei de familie. Dupa aceea, oaspeii pe rnd se apropie de tineri, i nf aoara n plapumi i paturi, si le ofere cadouri. i, desigur, un element esenial al s arbatorii de nunta este masa plina cu tot felul de

bunatai Nu se poate vorbi despre cultura unei ari, fara a aminti muzica i dasul. n Moldova ambele sunt foarte molipsitoare. Celebrul dans hora nu lasa observatori indifereni - cand rasuna muzica, toi, fara exceptie, ncep sa se miste vioi ntr-un cerc inandu-se de maini. Instrumentele muzicale tradiionale - nai, tambal, fluier, cimpoi, cobza, toba - este greu sa le confunzi cu altele, sunetul lor are un caracter special, un temperament special de sud. Ritmul muzicii populare din Moldova este, de obicei rapid si vesel, dar exista si motive triste. De exemplu, doina este un cntec liric, de la care se consider ca isi iau originea toate melodiile moldovenesti. Astfel, deja cu sute de ani naintea erei noastre, au nceput sa apara tradiiile si obiceiurile care au supravieuit pana n ziua de azi. 2.5 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei. Realizarea investitiei propuse reprezita o necesitate si o oportunitate atat pentru familia Dinisov cat si pentru comunitatea din comuna Tarcau si satele inveciate.Plecand de la ideea afacerii de familie ,se urmareste

Momentan constructia se afla la rosu avand urmatorul stadiu de constructie: Cladirea: - locuinta familiala compusa din parter , etaj si mansarda,situata in zona fara restrictii de construire ,este proprietatea familiei Dinisov,conform actului de proprietate si a documentului de cadastru. Structura de rezistenta a cladirii: - pereti de zidarie de B.C.A. de 25 cm grosime,cu stalpi,grinzi si centuri de beton armat , marca C16/20,la parter,etaj si mansarda. - fundatii de beton,continui sub zidarii,marca C6/7,5 de 50 cm latime si 110 cm adancime,cu un cuzinet de beton armat la partea superioara a fundatiei,marca C8/10. - plansee de lemn,ancorate si sprijiite pe grizi si centuri de beton armat,peste parter si etaj. Finisaje interioare: - finisajele interioare se vor realiza cu vopsea lavabila,de orice culoare,pe tencuieli driscuite la pereti pe gips-carton la tavane orizontale la parter si etaj si incliate in spatii mansardate. - pardoseala se va realiza din dale de gresie asezate in camp contiuu,la parter si in baile de la etaj si mansarda .In restul spatiilor de la etaj si mansarda,pardoseala se va realiza din parchet . Timplaria simpla este realizata din lemn finisat de rasinoase,de culoare maron. Finisaje exterioare: - finisajele exterioare se vor realiza cu vopsea lavabila,pe tencuieli driscuite. - timplaria pentru ichiderile exterioare se va realiza di PVC armat,cu geam termopan de culoare maron. - stalpii si elemetele de lemn finisat de la balcoane si terasa vor fi realizate din lemn ignifugat. Utilitatile : - istalatiile electrice alimentarea cu energie electrica este realizata prin brasarea instalatiei la reteaua electrica de joasa tensiune existenta in incinta. - istalatiile pentru apa - alimentarea cu apa se face dintr-un put cu apa potabila situat in incita,care este prevazut cu un hidrofor. - apa menajera va fi evacuata in exterior prin tuburi de P.V.C.,pana la fosa septica standard,amplasata in curtea din spatele cladirii la o distanta de cel putin 15 m fata de locuita si vecinatati. - energia termica necesara pentru incalzirea spatiilor interioare si apa calda menajera se vor produce intr-o centrala alimentata direct de la ansamblul de producere a energiei fotovoltaice,prevazuta a fi achizitionata prin proiect.

Constructia se desfasoara pe parter,etaj si mansarda avand urmatoarele dimensiuni: Parter cladire : - suprafata construita - suprafata utila = 106 ,56mp = 81,56 mp

- suprafata locuibila Etajul 1 cladire suprafata construita - suprafata utila - suprafata locuibila Mansarda cladire - suprafata construita - suprafata utila - suprafata locuibila

= 28,50 mp

- 106,56 mp - 84,52 mp - 49,85 mp - 106,56 mp - 84,52 mp - 49,85 mp

Parterul este compus din: - terasa de acces = 8,08 mp - hol = 9,10 mp - living = 28,50 mp - bucatarie = 23,29 mp - hol baie = 10,53 mp - baie = 6,97 mp - wc de serviciu = 2,66 mp Dupa schimbarea destinatei cladirii sa regandit compartimentarea spatiului de la parter astfel: - living = 40,15 mp - sala de mese = 23,90 mp - baia principala = 6,65 mp - baia de serviciu = 2,34 mp - spatiu administrativ = 15,71 mp - terasa acoperita = 27,07 mp - hol intrare + casa scarii = 16 mp Stadiul de finisare al fiecarui spatiu la momentul realizarii memoriului justificativ este urmatorul : - living are aplicata gresie,motate calorifere.necesita dotarile esentiale primirii oaspetilor cum ar fi : canapele,fotolii, masute cafea,plasma TV.( preturi conform deviz general). - sala de mese - are aplicata gresie, incalzirea se face cu soba cu lemne, ce va fi transformata in semineu in momentul obtinerii fiantatii.Sala va fi dotata cu 4 mese si 16 scaune ( conform deviz ) - baia principala are gresie,faianta si calorifere.Baia va fi dotata cu masina de spalat profesionala pentru spalatul lenjeriei,set petru calcat profesional,cada baie,chiuveta si WC. - baia de serviciu are gresie si faianta,WC,chiuveta ,cadita dus,calorifer,momentan incalzirea apei se face pe baza unui boiler electric. - spatiu administrativ necesita dotare si modernizare completa : gresie , faianta , aparatura pentru incalzirea si prepararea hranei clientilor .Din dotarea cu aparatura necesara vor face parte urmatoarele componente: plita si cuptor electrice profesioale ,aparatura electrocasnica de specialitate (conform deviz general) - terasa acoperita are jos placa betoata ce va fi acoperita cu gresie de exterior ce va imita lemnul natural,stalpii de sustiere sunt din lemn masiv,acoperisul din tabla ,care va fi vopsita in culoarea maron.Terasa va fi inchisa cu geam termopan triplusecurizat cu tocarie PVC de . culoare maron.Din dotare vor face parte 2 seturi de terasa din rachita (conform deviz general). Etajul 1 suprafata construita - 106,56 mp - suprafata utila - 84,52 mp - suprafata locuibila - 49,85 mp Etajul este compartimentat dupa cum urmeaza: - hol - 12,54 mp - dormitor1 + baie cu dus - 18,71 mp + 4,44 mp - dormitor2 + baie cu dus - 15,20 mp + 4,23 mp - dormitor3 + baie cu dus - 16,05 mp + 4,32 mp - dresing - 7,67 mp - balcon - 16,15 mp

Odata cu schimbarea destinatiei cladirii si transformarea ei in spatiu de cazare se va etajul se va compartimenta dupa cum urmeaza: - dormitor 1 + baie cu dus - 18,65 mp + 5,20

- apartament 2 camere + baie cu dus - 16,21 mp + 15,30 mp + 4,34 mp - spatiu depozitare lejerie si aparatura pentru curatenie - 7,85 mp - hol de intrare + casa scarii + scara pentru mansarda - 22 mp - balcon la apartament - 16,36 mp - balcon la dormitorul 1 - 4,41 mp Stadiul realizarii constructiei etajului 1,la data intocmirii memoriului justificativ era urmatoarea: - tencuiala primara fara finisaje ,lipsa instalatiilor electrice si de incalzire.Necesita urmatoarele lucrari : executarea instalatiilor electrice si sanitare, finisaje finale.In dormitoare se va monta parchet din lemn dublu stratificat,se vor dota dormitoarele cu mobila standard necesara functionarii unui spatiu de cazare.Baile se vor amenaja cu gresie si faiata si se vor dota cu toate obiectele sanitare conform standardelor in vigoare.( preturi conform deviz) - montat scara de urcare la mansarda. - balconul va fi placat cu gresie si inchis cu geam termopan triplusecurizat pe tocarie de lemn,balustrada de la balcon executata din lemn masiv. - la apartament ,peretele de la camera de lucru va fi din geam termopan cu o latime de 3,71 m creeind un spatiu luminos,avand si o usa de acces spre balcon.Camera de lucru va fi dotata corespunzator si va avea acces la internet. - balconul de la dormitorul 1 va avea o suprafata de 4 mp,fiind realizat din lemn. Mansarda - suprafata construita - 106,56 mp - suprafata utila - 84,52 mp - suprafata locuibila - 49,85 mp Mansarda este compartimentata dupa cum urmeaza : - dormitor 3 + baie cu dus - 18,71 mp + 4,44 mp - apartamentul 2 + baie cu dus - 19,52 mp + 15,94 mp + 4,32 - living - 7,85 mp - hol + spatiu scara - 12,44 mp - balcon la dormitorul 3 - 3 mp - balcon la camera de zi apartament - 1,77 mp - la mansarda se va efectua compartimentarea conform proiectului, se vor trage instalatiile electrice si sanitare.Dormitoarele vor fi dotate cu mobilierul standard ,la fel si baile vor fi dotate cu obiectele sanitare corespunzatoare.In camera de zi a apartamentului se va trage cablul de interet. Livingul va fi dotat cu mobilier specific unui spatiu de relaxare.Balcoanele vor fi construite cu balustrade din lemn masiv ignifugat. Crama va fi realizata din caramida rosie la interior.Va fi dotata cu 3 masute si 9 scaune. Acoperisul cladirii este din lemn si tabla galvanizata ce va fi vopsita intr-o culoare inchisa,de preferat maro. Gardul de imprejmuire va fi in lugime totala de 220 m ,realizat dintr-o combiatie de beton si lemn cu respectarea elementelor rustice traditionale.Poarta de acces va fi culisanta si va permite accesul autoturismelor in parcarea din incita.( conform deviz) Parcarea va avea un numar de 4 locuri si o dimensiune de 30mp. Pavilionul de gradina va avea urmatoarele dimensiuni ___________________________ Masa din interiorul acestuia va acoperi fantana care alimenteaza cu apa cladirea. Pavilionul va fi realizat din lemn ignifugat ,respectand standardele rustice ale zonei. (conform schitei si devizului general). Pavilionul din interiorul curtii care va fi transformat in muzeu va necesita lucrari de consolidare, refacere si dotare cu obiecte artizanale si de uz artistic si gospodaresc.Pentru aceasta se va realiza un deviz general separat . Aceasta va respecta arhitectura traditionala ,peretii vor fi realizati din pamant ,vopsiti cu var , grinizi din lemn ,acoperisul din tigla sau lemn natural tratat,in interior va fi zidita o soba traditionala cu lemne .Se va achizitiona un razboi de tesut cu ajutorul caruia turistii vor deprinde arta tesutului. Se vor achizitiona ustesile de tors,rasucit ,cusut ,alte obiecte traditionale.

2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat si materii prime/materiale cantitate auxiliare/produse/servicii aproximativa Valoare aproximativa -lei% din total achizitii

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI Nr.crt Client (Denumire si Valoare adresa) -lei 1 Turisti din tara si strainatate 2 Copii proveniti de la casele de copii din zona Moldovei 3

% din vanzari

Promovare pensiune
- Inscriere in circuitul turistic .Consta in introducerea pensiunii in circuitul touristic prin inscrierea la birourile de promovare turistica si prin trimiterea de oferte catre agentiile de turism - Promovarea prin agentii de turism. Se va insrcrie pensiunea in bazele de date ale marilor agentii de turism din tara si se vor realiza oferte promotionale pentru a le fi distribuite acestora. - Promovare prin birouri de promovare turistica .Se vor realiza pliante si flayer-e promotionale pentru a fi depuse la oficiile si birourile de promovare turistica din regiunea de dezvoltare Nord-Est cu scopul de a fi distribuite turistilor. - Promovare proprie consta in promovarea pensiunii prin intermediul internetului - Promovare prin site propriu. Se va crea un website al pensiunii ce va contine imagini si date cu preturile si serviciile oferite dar si un software pentru servicii de rezervare online a spatiilor de cazare care sa fie interconectat la software principal al pensiunii - Promovare prin alte siteuri consta in inscrierea pensiunii pe website-urile specializate pe promovare turistica, rezervari online sau de prezentare a ofertelor de cazare

Date privind fora de munc si managementul proiectului;

3.1 Total personal existent 1.. din care personal de execuie 1.. 3.2 Estimari privind forta de munc ocupat prin realizarea investiiei4.. Locuri de munc nou-create 3..,

Personal pensiune angajat

- angajarea personalului personalul va fi format din 1 receptoiner, 1 angajat intretinere, 2 cameriste , managementul pensiunii va fi asigurat de titularul proiectului - recrutarea personalului va consta in sustinrea mai multor interviuri si alegerea persoanelor calificate pentru functiile respective , personalul selectat in urma interviurilor vor trebuie sa faca dovada detinerii unei certificare pe domeniul ales pentru a putea fi coopati in faza urmatoare. - testarea personalului va consta in sustinerea unor teste practice pentru dovedirea calitatilor , vor fi angajati cei care vor avea cel mai mare punctaj - Inceperea activitatii odata cu angajarea personalului 3.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala), relevante pentru proiect. - DINISOV MIHAI

Echipa de management si echipa de implementare a proiectului Echipa responsabila cu implementarea si managementul proiectului va fi formata din 10

titularul proiectului , manager proiect , proiectant si constructor . Titularul de proiect este in acelasi timp si beneficiarul proiectului el avand urmatoarele drepturi si obligatii : - detine dreptul de reprezentare si de angajare in fapte comerciale - detine dreptul de decize absoluta in privinta implementarii proiectului - are obligatia sa puna la dispozitia organelor competente date , documente si justificari privind desfasurarea proiectului . - asigura buna comunicare intre manager , proiectnat si constructor - are obligatia sa asigure cofinantarea proiectului Managerul de proiect va fi selectat de catre beneficiarul proiectului acesta avand un rol de moderator intre partile implicate , se va urmari sa detina urmatoarele abilitati , cunostinte si experiente : Experienta Cunostinte Abilitati - 3 ani in domeniul turismului sau in reglementarile privind clasificarea unitatilor de cazare - bun comunicator -1 an in managementul proiectelor cu finantare europeana -antreprenoriat si dezvoltarea afacerilor -rezistenta la un program de lucru prelungit -2 ani pe un post de conducere -contabilitate si financiare -sa fac fata cu bine situatiilor stresante -sa mai fi facut parte dintr-o echipa de implementarea proiectelor cu finantare europeana -bun administrator Managerul de proiect se va afla in subordinea beneficiarului , acesta avand ca principale atributii oferirea de consultanta beneficiarului proiectului , sa asigure transmiterea deciziilor beneficiarului catre proiectant si constructor , sa vegheze la legalitatea si buna desfasurare a activitatilor proiectului , acesta va avea urmatoarele drepturi si obligatii : - are obligatia sa asigure transmiterea deciziilor luate de catre beneficiar catre proiectant si constructor - raspunde de legalitate actiunilor desfasurate prin proiect - are obligatia sa gaseasca solutii la orice probleme ce pot aparea pe parcursul desfasurarii proiectului - are obligatia sa instinteze beneficiarul proiectului asupra oricaror probleme - nu are dreptul de decizie - are obligatia sa supravegheze la buna desfasurare a proiectului - are obligatia sa ofere consultanta beneficiarului proiectului
Descrierea achizitiilor realizate prin proiect.Personal pensiune angajat
-

4 Date proiect, repectiv denumirea, numarul, valoarea si caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor, mijloace de transport ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect.
Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament Numar bucati Valoare fara TVA - euro TVA - euroTotal cu TVA - euro-

Microbuz transport persoane Sistem de producere a energiei

11500

8000

11

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 31 32 33 34 35 36 37

fotovoltaice Aragaz profesional Combina frigorifica Chiuveta dubla hota Sandwice maker cafetiera toaster Cuptor microunde Masa mic dejun scaune Canapea piele 3 locuri fotolii Masuta Dulap vesela Birou Scaun birou Dulap documente Paturi duble sifoniere Masa dormitor scaune Canapea extensibila fotolii Masa televizor noptiere Masa calculator Scaun calculator Cuier perete veioze Masuta balcon Scaune balcon Cabina dus Chiuveta baie WC Oglinda baie Inel prosoape Aparat sapun Pahare baie Pahare apa PC televizor

2 2 2 2 4 2 4 2 4 16 1 2 1 4 1 1 1 5 5 5 10 2 4 5 10 3 3 5 10 4 8 6 6 6 6 12 6 12 10 3 8 12

38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 52 53 54

Pavilion gradina gratar Masa pavilion Bancute pavilion Masa rachita Scaune rachita Canapea rachita Balansoar terasa Masa crama Scaune crama Dulap crama Topogan copii Balansoar copii Casuta joaca Bazin colectare apa Serviciu masa Ustensile bucatarie

1 2 1 3 2 6 2 2 2 6 1 2 2 1 1 4 seturi 2 seturi

2.2 Durata activitatilor/subactivitatilor si planificarea calendaristica a proiectului Durata de implementare a proiectului este de 6 luni Prin aprobarea finantarii cerute prin proiect se vor putea demara activitatile proiectului incepand cu data de 01.06.2013 , acestea fiind structurat astfel : - Selectia managerului de proiect va incepe pe data de 15.05.2013 si va avea o durata de desfasurare de 15 de zile . - Sustinerea interviului va incepe pe data de 03.06.2013 si va avea o durata de 15 zile . - Angajarea managerului va incepe pe data de 20.06.2013 si va avea o durata de 2 zile - Selectia proiectantului va incepe pe data de 20.06.2013 si va avea o durata de 15 zile. - managerul de proiect este responsabil de desemnarea proiectantului. - contractarea proiectantului va incepe pe data de 05.06.2013 si va avea o durata de 5 zile 13

- Finalizarea proiectului va incepe pe data de 10.06.2013 si va avea o durata de 15 de zile,aceasta se afla in legatura cu activitatea anterioara deoarece proiectantul este responsabil cu finalizarea proiectului. - Creare caietului de sarcini,verificarea conformitatii acestuia,listarea .licitarea si expunerea caietului de sarcini vor incepe pe data de 10.06.2013 si va avea o durata de 15 de zile , aceasta se afla in legatura cu activitatea anterioara deoarece proiectantul este responsabil cu realizarea caietului de sarcini. - licitarea va incepe pe data de.25.06.2013 si va avea o durata 1 zi , depinde de subactivitatea expunerea licitatiei. - desemnarea constructorului va incepe pe data de 26.06.2013 si va avea o durata de 10 zile depinde de suactivitatea expunerea licitatiei . 4. Anexa 5 Diagrama GANTT- Lucrari de amenajare si modernizare - amenajarea cladirii va incepe pe data de 26.06.2013 si va avea o durata de 90 de zile 15.12.2013, aceasta depinde de subactivitatea Desemnarea constructorului deoarece nu pot incepe lucrarile fara sa fie desemnat un constructor. Acesta va avea in vedere modernizarea atat a spatiilor interioare din cladire cat si cele exteroare : anexe,trotuare,pavilion exterior pentru activitati cultural- artistce,pavilion pentru activitati in aer liber , amplasare spatiu pentru gratar,parcare,amenajare spatiu joaca pentru copii ( balansoar,topogan,casuta joaca),realizare parcare,construire gard imprejmuire,amplasare decoratiuni exterioare.Constructorul va avea in vedere realizarea trotuarelor de imprejmuire,a celor de intrare,amenajarea spatiului de intrare din drumul national in incinta pensiunii.Diagrama Gantt pentru amenajare va fi intocmita detaliat de catre constructor si supusa aprobarii beneficiarului. 5. Anexa 5 Diagrama GANTT Dotarea pensiunii - dotarea pensiunii va incepe pe data de 15.10.2013 si va avea o durata de 30 de zile depinde de finalizarea activitatii constructie corp cladire. - dotare spatiu cazare incepe pe data de 15.10.2013 si va avea o durata de 30 zile - dotare spatiu alimentatie va incepe pe data de 15.10.2013 si va dura 10 zile , depinde de finalizarea subactivitatii dotare spatii cazare - decorarea pensiunii va incepe pe data de 15.10.2013 si va dura 30 de zile , depinde de finalizarea activitatii constructie corp cladire . -recrutarea si angajarea personalului va incepe pe data de 01.11.2013 si va dura 30 zile. 6. Anexa 5 Diagrama GANTT angajarea personalului - testarea personalului va incepe pe data de 16.11.2013 si va dura 15 zile , depinde de finalizarea subactivitatii recrutarea personalului - inceperea activitatii va incepe pe data de 15.12.2013 - inscriere in circuitul turistic va incepe pe data de 01.11.2013 si va dura 30 zile - promovare prin agentii turism va incepe pe data de 01.11.2013 si va dura 30 de zile - promovare prin birouri de promovare turistica va incepe pe data de 01.11.2013 si va dura 30 de zile. - promovare proprie va incepe pe data de 01.11.2013 si va dura 10 zile - prin site propriu va incepe pe data de 01.11.2013 si va dura 30 zile . - prin alte siteuri va incepe pe data de 01.11.2013 si va dura 15 zile .

14

6. Devizele investiiei, cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare ((HG 28/09.01.2008). Detaliati cheltuielile
eligibile si neeligibile pe elemente. In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza. In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 15.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR si 15.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele oare. Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici: - sa fie datate, personalizate si semnate; - sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale. - s conin preul de achiziie pentru bunuri/servicii Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 4 de mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta).

7. Finanarea investiiei
Din valoarea total a investiiei de 54.450 euro ajutorul public nerambursabil este de 49.500 euro: Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii memoriului justificativ.

Curs Euro / leu ..din data de.... Procent finantare publica = .% Cheltuieli eligibile Euro 49500 4950 54450 Cheltuieli neeligibile Euro Total Euro 49500 7350 56850

Ajutor public nerambursabil Cofinantare privata, din care: - autofinantare - imprumuturi TOTAL PROIECT

2400

Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant. Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea procentului. Investitia este realizata de tineri cu varsta pana in 40 ani, intr-o zona montanna defavorizata,cu grad ridicat de handicap montan.In zona locurile de munca sunt in scadere contiuua,populatia tinara migreaza catre orase sau alte state ale Uniunii Europene.Prin realizarea ivestitiei se urmareste creearea a noi locuri de munca,cresterea vanzarii de materiale de constructii,implicarea satenilor in procesul de productie agricola si comert,participarea acestora la activitatile ce vor avea loc in cadrul spatiului de cazare.

8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

8.1 Valoarea total (euro), Valoare eligibila (euro )

15

8.2 Durata de realizare (luni) insotita de graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati Durata de realizare a proiectului va fi de 6 luni conform graficului atasat. 8.3 Capaciti de productie rezultate ca urmare a investitie (n uniti fizice)

9. Pentru demonstrarea criteriului de eligibilitate vizand viabilitatea investitiei se vor completa proiectiile financiare si indicatori financiari Anexele B (pentru persoane juridice) sau Anexele C (pentru persoane fizice autorizate, persoane fizice, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale).

Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B)

9.1 Prognoza veniturilor 9.2 Prognoza cheltuielilor 9.3 Proiectia contului de profit si pierdere 9.4 Bilant sintetic previzionat 9.5 Flux de numerar 9.6 Indicatori financiari

ATENTIE: Sheeturile Prognoza veniturilor- Anexa B1, Prognoza cheltuielilor - Anexa B2, CPP- Anexa B3 , Bilant - Anexa B4, FN An 1-5 - Anexa B8, Indicatori- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioada de cinci ani de la darea in explotare a investitiei din proiect, respectiv de la finalizarea investitiei . Sheeturile FN An 1I- Anexa B5, FN An 2I - Anexa B6, FN An 3I - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a proiectului (de maxim trei ani).
Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, persoane fizice, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale (Anexe C)
9.7 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare 9.8 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune 9.9 Indicatori financiari

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE

Atentie: prognozele vor fi intocmite pornind de la situatiile financiare din anul anterior depunerii proiectului!
9.1 Prognoza veniturilor
Se va completa Anexa B1 Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; se va preciza productia fizica existenta si productia fizica estimata in urma realizarii investitiei - corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate; - modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate

16

Se vor detalia veniturile obtinute din alte tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)

9.2 Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ; -corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ; - modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ; - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ; Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si suporta cheltuieli din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)

9.3 Proiectia contului de profit si pierdere

In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza). Se va completa anexa B3 randurile aferente : 12 Venituri Financiare , 13 Cheltuieli privind dobanzile (atat pentru creditul ce urmeaza a fi contractat pentru co-finantarea investitiei din proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate), 14 Alte cheltuieli financiare , 18 Impozit pe profit/cifra de afaceri , restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).

9.4 Bilant sintetic previzionat

Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant. Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele: - in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza); - valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva; - valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere); - valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante. - casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia S; - datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii. - datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidentia de asemenea datoriile catre actionari/asociati, leasingurile, datoriile catre alte institutii financiare. - subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent/previzionat (daca este cazul) si incasarile primite prin programul FEADR; - capitalurile proprii se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator),

17

rezervele deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent; se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar;

9.5 Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii (anexele B5, B6 si B7(vezi atentionarea de mai jos) desfasurate lunar) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) dupa implementarea proiectului. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni; - atentie la randul Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare si nici in anii de previziune evaluati! - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;

Atentie: Durata maxim de execuie a investiiei cofinanat din FEADR este de 3 ani de la data ncheierii contractului de finanare si prin excepie, pentru investiiile n achiziiile simple fr leasing financiar de utilaje, instalaii, echipamente i dotri noi, de mijloace de transport specializate, precum i a altor mijloace de transport stabilite prin fia msurii durata maxim de execuie este de 2 ani. 9.6 Indicatori financiari
Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.

Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Memoriului justificativ, cat si in Anexa B9 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei.

Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului. 2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) innd cont de preuri/tarife pe unitatea de msur difereniat pentru fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 Prognoza Veniturilor randul Total venituri din exploatare aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). 3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitii curente. Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare i se calculeaz n functie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 Prognoza Cheltuielilor randul Cheltuieli pentru exploatare - total aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). 4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie s fie minim 10% din Ve. Rezultatul din activitatea curent (Re) se calculeaz: Re = Ve Ce trebuie s fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluati

18

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

rRe

Re 100 Ve

5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) trebuie s fie maxim 12 ani ; Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat n ani). Se calculeaza astfel :

Dr

VI ( Flux _ net _ actualizat Flux _ net ) / 12

5 12 1 6

Unde : Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile nete sunt egale cu cash-flow-ul net din anul 5. 6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie s fie minim 5% pentru anii evaluati Se calculeaza astfel :

rRc

Flux _ exp loatare 100 VI

7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie 1,2, pentru anii evaluati; RAFN Flux de numerar din exploatare/ (dobnzi + pli leasing + rambursarea datoriilor); Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul P Flux de numerar din activitatea de exploatare care se imparte la randul C Total iesiri de lichiditati prin finantare . 8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie s fie maximum 60% pentru anii evaluati; Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

rI

TD i 100 TAi

unde : TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ; TAi= total active in anul i ; 9. Rata de actualizare este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare. unde: r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobnzii de refinanare BCE (4%) + marja de risc pe ar (4%) evaluat de ctre Agenie ca valoare medie i care va fi reevaluat pe msur ce condiiile pietei monetare europene se schimb, se impune introducerea unei aproximri unitare) 10. Valoarea actualizata neta (VAN) trebuie sa fie pozitiva; Este calculata astfel:

VAN
i 1

1 r

FNi

i 6

12

FNi exp lt VI (1 r ) i
19

FNi = flux de lichiditati net din anul i; FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i VI = valoarea investitiei ; 11. Disponibill de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa , B8 Flux de numerar trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati. Se preiau valorile din randul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5).

In aceasta parte a memoriului justificativ se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica a cererii de finantare - Anexa B1 la Anexa B9 - intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR C

9.7 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare Se vor completa anexele C1, C2 si C3(vezi atentionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/ productive /prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe luni de implementare. Atentie la randul Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare!

Atentie: Durata maxim de execuie a investiiei cofinanat din FEADR este de 3 ani de la data ncheierii contractului de finanare si prin excepie, pentru investiiile n achiziiile simple fr leasing financiar de utilaje, instalaii, echipamente i dotri noi, de mijloace de transport specializate, precum i a altor mijloace de transport stabilite prin fia msurii durata maxim de execuie este de 2 ani.
9.8 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/ productive /prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune. Atentie la randul Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei acesta nu poate fi negativ in nici unul din anii de previziune evaluati!

9.9 Indicatori financiari

ATENTIE: Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Memoriului justificativ, cat si in Anexa C5 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei.
Indicatorii se calculeaza in mod automat, cu exceptia Valorii investitiei care se preia din Bugetul Indicativ.

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

20

2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) trebuie s fie maxim 12 ani ; Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat n ani). 3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie 1,2, pentru anii evaluati 4. Valoarea actualizata neta(VAN) trebuie sa fie pozitiva 5. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul 60 din anexa C4 Flux de numerar trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati.

In aceasta parte a Memoriului Justificativ se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica a cererii de finantare - Anexa C1 la Anexa C5 - intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

21