Podgoriile din Transilvania

In regiunea viticola a Podisului Transilvaniei se afla podgoriile Sebes-Apold, Alba, Aiud, Tarnave si Lechinta. In cadrul acestora se afla 17 centre viticole, separat de care se gaseste si un centru viticol independent ( e!", iar in co#ponenta lor e$ista nu#eroase plaiuri viticole. irectia principala de productie a regiunii o constituie vinurile albe, obtinute intr-o ga#a larga, de la cele de consu# curent pana la cele de #are #arca, dintre care unele pot fi de#i-dulci si chiar dulci. Alaturi de acestea, recunoscute in tara si peste hotare, sunt si vinurile spu#ante de tip %idvei, Alba etc. Podgoria Alba Iulia Podgoria Alba Iulia, nu#ita si Tara vinului, a fost cunoscuta inca din secolul 1 i.&r. Pivnitele vechi de vin de la Alba lulia au cataco#be special concepute pentru prelucrarea strugurilor si depo'itarea vinului. Acestea sunt printre cele #ai #ari si #ai cunoscute pivnite din Transilvania, repre'entand si o atractie turistica i#portanta. Printre tipurile de vin produse de podgoria Alba Iulia pot fi #entionate (eteasca Alba, (ur#int, )rasa, *uscat +ttonel, Pinot )ris, ,iesling si Sauvignon. Aceste vinuri galbene aurii au un gust placut, sunt usoare si foarte fine. Acesta este #otivul pentru care se bucura de o larga si bine#eritata apreciere in intreaga tara. Podgoria Sebes-Apold Podgoria Sebes-Apold sea#ana cu cea de la Alba Iulia, in sensul ca si aceasta produce vinuri precu# (eteasca Alba, (eteasca ,egala, (ur#int, *uscat +ttonel, Pinot )ris si Sauvignon -lanc. La podgoria Sebes-Apold cea #ai #are parte a productiei este co#pusa din vinuri spu#ante. .ele #ai #ari plantatii de vita de vie care alcatuiesc podgoria Sebes-Apold apartin !udetului Sibiu, una dintre cele #ai bogate regiuni turistice culturale din ,o#ania. Podgoria Tarnave /inurile din Podgoria Tarnave ofera o co#binatie perfecta. .ele #ai #ulte plantatii de vita de vie pot fi gasite pe urcusurile raurilor Tarnava *ica si Tarnava *are. .alitatea podgoriei Tarnave este foarte apreciata atat in tara cat si in strainatate. In acest sens, podgoria se poate lauda cu peste 100 de #edalii de aur. .onditiile locale per#it productia de soiuri de vin de inalta calitate cu# ar fi (eteasca Alba, Pinot )ris, Tra#iner ,o', Sauvignon (sec sau #ediu". Podgoria Tarnave produce, de ase#enea, vinurile aro#ati'ate de tip *uscat +ttonel si vinurile spu#ante cu# ar fi (eteasca Alba, (eteasca ,egala si ,iesling italian. Podgoria T1rnave este 2n continuarea podgoriei Alba Iulia, pe v3ile T1rnavei *ari 4i T1rnavei *ici care se unesc la -la! 4i se vars3 2n *ure4, a cunoscut cultura vi5ei de vie #ult #ai t1r'iu, prin e$tinderea ei din podgoria Alba Iulia. T1rnavele sunt singurele r1uri din ,o#1nia care dau nu#ele unei regiuni viticole de #are fai#3 adic3 Podgoria T1rnavelor, care este cea #ai #are din Transilvania, concentr1nd planta5iile cultivate 2ntre r1urile T1rnava *are 4i T1rnava *ic3. e o parte 4i de alta a T1rnavei *ici, se afl3 'ona deluroas3 acoperit3 de p3duri, iar versantele dealurilor poart3 vestitele podgorii ale T1rnavelor de unde 4i nu#ele de 67ara /inului8, aceasta a doua 67ar3 a /inului8 din !ude5ul Alba 2nsu#ea'3 localit35ile9

-la!, -3lcaciu, %idvei, .etatea de -alt3, /alea Lung3, :ona, .r3ciunelul de %os, .enade, +haba, ,o4ia de Seca4. Pri#a atestare a viilor de aici se refer3 la di!#ele datorate episcopiei, acestea le str1ngeau preo5ii, care pe l1ng3 partea cuvenit3 lor, arendau uneori partea ce-i revenea episcopiei. ;n 1<=>, Petru, episcopul Transilvaniei, confir#3 c3 a arendat preo5ilor din satele s3se4ti din 2#pre!uri#ile *edia4ului, o trei#e din di!#ele din gr1ne, vii, albine 4i #iei, care i se cuvin acolo, cu ?0 de #3rci de argint bun. ;n 1>1@ co#itele Aicolae a d3ruit capitlului din Alba Iulia satul -oiu *are aflat l1ng3 T1rnava *are, 6#oara 4i cu via 4i cu toate folosin5ele ce 5in de el6B la < iulie 1>?7, Petru a cerut capitlului s3 tri#it3 o#ul de #3rturie pentru hot3rnicia #o4iei S1ncel, deoarece are nevoie de refacerea se#nelor pe alocuri deteriorate, pe traseul hotarului dinspre -la! se spune c3 acesta de la un se#n suie 6printre vii 2nspre apus6, apoi urc3 pe un deal 62ntre vii6C Aepl3ceri #ulte a avut 4i aici episcopia, at1t din partea st3p1nilor do#eniilor, 2n leg3tur3 cu str1ngerea di!#ei de vinuri, #ai dificil3 dec1t din alte produse. ;n 1?>< capitlul Transilvaniei s-a pl1ns regelui, c3 6pe do#eniul .et35ii de -alt3 chiar tat3l voevodului Transilvaniei Ladislau de .haaD, Aicolae de .haaD, a instigat pe supu4i 4i pe al5ii care au vii pe dealurile do#eniului s3 nu duc3 di!#a vinului la locurile preg3tite pentru aceasta de di!#uitorii capitlului, cu# e obiceiul, ci s3 le lase 2n vii, dar 2n4tiin51nd pe di!#uitori c3 au l3sat #ustul de di!#e 2n viile lor6. /iticultura 'onei a 2nceput s3 ia noi orient3ri prin 2ndru#3rile date de sta5iunea viticol3 -la! 2nfiin5at3 2n anul 1E?E pe vechiile propriet35i ale lui A#brosie, #are cultivator de vie la .r3ciunelul de %os 4i *edia4. Pentru o vinifica5ie 4i o depo'itare corespun'3toare au fost construite 2n anul 1EF> co#ple$ul de vinifica5ie de la -3lcaciu, iar 2ntre 1E7<-1E7? s-a construit un nou co#ple$ de vinifica5ie la %idvei. /iile ocup3 o suprafa53 de peste 1000 ha din care anual se re2noiesc apro$i#ativ <00 ha, odat3 cu replanta5iile de vi53 f3c1ndu-se 4i 2nlocuirea sorti#entelor de #are productivitate cu cele de calitate. Planta5iile sunt pe dealuri ce au o 2n3l5i#e de ?00-@00 #etri cu e$punere est-vestic3, pe alocuri se pre'int3 feno#ene de ero'iune 4i alunec3ri de teren ceea ce a deter#inat e$ecutarea de lucr3ri de consolidare 4i terasare..o#ple$ul de vinifica5ie al societ35ii %idvei este for#at din sec5ia %idvei unde sunt produse vinurile superioare 4i cele de e$port, cra#a de la -3lcaciu (pri#a cra#3 de tip industrial din ,o#1nia" construit3 2n 1E@= unde sunt produse vinurile de regiune 4i .astelul de la .etatea de -alt3 (construit 2n secolul al G/-lea" unde sunt produse sorti#ente de vin spu#ant (brut, drH, e$tra drH 4i de#isec". /inurile produse aici poart3 2n ele voca5ia locului, specificul soiului 4i #ai ales #3sura priceperii, aici se cultiv3 pe suprafe5e 2ntinse, soiuri respectabile9 (eteasca regal3, ,iesling, Savignon blanc, *uscat +ttonel, (eteasca alb3, Tra#iner 4i .hardonaH, Pinot gris, I'erfrut. Podgoria Lechinta Iste o 'ona cu traditie in cultivarea vitei de vie. /inul de Lechinta este cunoscut si apreciat atat in ,o#ania cat si in afara ei. Iste cunoscut si ca Jlicoarea i#paratilorJ datorita faptului ca era unul din vinurile casei i#periale din /iena. Pana in 1E=E vinul era destinat in #are parte doar e$portului (, ), ,(), K,SS, .ehoslovacia". /inurile de Lechinta au cucerit nu#eroase #edalii de aur si argint la concursuri internationale si nationale de prestigiu.

/inul are o aciditate de ?,@-F (echilibrat a) si un potential alcoolic de 12-13 grade si se obtin 200 gr zahar/litru. Aici se obtin vinuri albe de inalta calitate, niciodata banale. .alitatea vinurilor cu denu#ire de origine controlata LLI.&IA7A8 este asigurat3 2n pri#ul r1nd de cli#a 4i solul regiunii. .ondi5iile naturale intalnite aici sunt dintre cele #ai favorabile cultivarii vitei-de-vie, intreaga 'ona fiind incadrat3 in categoria -. Podgoria LLI.&IA7A8 este situat3 2n regiunea deluroas3 a So#e4ului *are 4i *ure4ului din nord-estul Podi4ului Transilvaniei. Ia se dispune de o parte 4i de alta a paralelei de ?7 latitudine nordic3, 2ntre ?FM?0N (&odo4a" 4i ?7M1?N ( u#itra". ,elieful este e$clusiv deluros, cuprin'1nd 2n partea estic3 dealurile de tip subcarpatic (dealurile -istri5ei 4i dealurile *ure4ului", iar in partea vestic3 colinele 2nalte ale .1#piei Transilvaniei de est ( ealurile %i#borului, dealurile Lechin5ei, .olinele .o#lodului, .olinele *3d3ra4ului". Aceste dealuri 4i coline au 2n general la nivelul cul#ilor altitudini 2ntre >00-@00 # 4i versan5i #oderat sau puternic 2nclina5i (@M-<@M", cu un #are grad de dispersie al planta5iilor. Planta5iile viticole sunt situate 2n general pe versan5ii sudici, sud-estici 4i sudvestici 4i pe v3ile dintre dealuri unde e$ist3 resurse de c3ldur3 4i lu#in3B acestea constituie un ad3post pentru vi5a de vie, 2#potriva v1nturilor, bru#elor t1r'ii de pri#3var3 4i a bru#elor ti#purii de toa#n3. &idrografia beneficia'3 de tronsoanele celor dou3 i#portante r1uri9 So#e4ul *are 4i *ure4ul. Ia este co#pletat3 de stratele acvifere freatice 4i de bun3 calitate, intercalate. Intreaga regiune este bine aprovi'ionat3 cu apa. .li#atul este tipic te#perat, #oderat continental, cu ierni aspre 4i veri relativ calde 4i u#ede, dar continuate cu toa#ne calde, p1n3 2n octo#brie inclusiv, favorabile #atur3rii strugurilor. Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru ob5inerea vinurilor cu denu#ire de origine controlat3 L LI.&IA7A 8 sunt ur#3toarele9 - Tra#iner ,o', Pinot )ris, *uscat +ttonel, Sauvignon, Aeuburger, ,iesling Italian, (eteasc3 ,egal3, (eteasc3 Alb3, .hardonnaH. Centrul viticol Dej .entrul viticol e! cuprinde plantatiile viticole a#plasate in conditii ecocli#atice #ai #odeste, ceea ce deter#ina #aturarea lenta si, uneori, intar'iata a strugurilor. irectia principala de productie este obtinerea vinurilor de consu# curent ((eteasca regala" si, in #asura #ai #ica, a celor superioare ((eteasca regala si *uscat +ttonel". Podgoria Aiud Podgoria Aiud aflat3 la nord-vestul !ude5ului Alba, ocup1nd coastele cu e$po'i5ie sudic3, sud-estic3 4i sud-vestic3 2n prea!#a ora4ului Aiud 4i 2n co#unele ,3de4ti, Lopadea Aou3, &op2rta, (3r3u, *irasl3u, .iu#brud, +cna *ure4ului, Live'ile, .ugu'el 4i 2n #ai #ulte sate disparate uneori la distan5e destul de #ari 4i desp3r5ite de apele *ure4ului. /iile au fost cultivate din perioada daco-ro#an3, deoarece aici s-a descoperit un posta#ent de teasc confec5ionat din piatr3, ce se afl3 actual#ente la *u'eul de Istorie din Aiud, iar la .iu#brud se g3sesc dou3 astfel de vestigii la intrarea 2n cra#3. ;n aceast3 podgorie, la .i#brud, e$ist3 o vie 2nfiin5at3 2n secolul trecut 4i replantat3, terenul apar5in1nd Liceului horticol, tot aici a fost 2nfiin5at3 o 4coal3 de viticultur3 de tip inferior, apoi de #ai4tri viticoli (1E>=", care ulterior a fost transfor#at3

2n liceu horticol cu specialitate de viticultur3 4i vinifica5ie (1EFF". + pivni53 foarte bun3 de vinuri cu un co#parti#ent destinat vinotecii 4i o sal3 de degustare, co#pletea'3 spa5iul cel #ai #are destinat depo'it3rii vinurilor ce e$celea'3 prin calit35ile lor. :coala de viticultur3 din .iu#brud 4i-a g3sit preocupare prin a furni'a #aterial s3ditor de bun3 calitate, astfel aici e$ist3 o pepinier3, 2n care s-a e$peri#entat #etoda de parafinare a buta4ilor altoi5i, folosindu-se propriul portaltoi. /inurile sunt foarte bune at1t cele se#idulci 4i dulci c1t 4i cele curente de #as3 cu o do'3 de aciditate ce se ar#oni'ea'3 echilibrat cu alcoolul, dulcea5a 4i celelalte substan5e constituite ce le fac s3 fie #ai c3utate, ceea ce le deosebe4te de vinurile din celelalte podgorii este o oarecare duritate, de4i soiurile sunt acelea4i9 (eteasca alb3, ,iesling italian, Savignon blanc, *uscat +ttonel, Tra#iner, Pinot gris, Aeuburger, iar soiurile pentru #as3 sunt cele ti#purii 9 Perla de .saba, .hasselas dorO 4i soiul *uscat &a#burg.

Bibliografie 1. !otea ".#.$ Barbu %.$ &rigorescu !.$ !otea ".". P Podgoriile si vinurile Romaniei, Iditura Acade#iei ,o#ane, -ucuresti, <000. 2. 'le(andrescu ).!.$ *slobeanu +.$ ,ianu -.$ Pituc P. P Mica enciclopedie de viticultura, Iditura )lasul -ucovinei, Iasi, 1EE?.