CURSUL 5

05.11.2008

D MATERIALE CONSUMABILE C D
SB
100.000
FOND CONSUM
SI(SB) 5.000
CHELT 30.000
50.000
D
FURNIZORI
Disp plata 400.000 SB 500.000
Chelt 30.000
D

CREDITE
C
SI (SB) 1.000.000
Disp plata 400.000

D
SI 100.000
D
50.000

CASA

CONT CURENT

CHELTUIELI

Soldurile de bilant (SB) se inscriu in conturile de activ in debit, iar soldurile de

bilant care provin din pasiv se inscriu in creditul conturilor. Aceasta regula mai poate fi
enuntata si astfel:
1) contul de activ incepe sa functioneze prin a se debita, iar contul de pasiv incepe sa
functioneze prin a se credita;
2) plusurile sunt inscrise in contul de activ in debit, iar in contul de pasiv cresterile
sunt inscrise in credit;
3) iesirile se descriu in contul de activ in credit, iar scaderile din contul de pasiv se
inscriu in debit;
4) contul de activ poate prezenta solduri finale debitoare si 0, iar contul de pasiv
poate prezenta solduri finale creditoare si 0.
Schematic, regulile de functionare ale conturilor se prezinta astfel:
D

CONT DE ACTIV

I. Si (SB)
II. Intrarile (e)

III. Iesiri (-)

III. Iesiri (-)
IV.
Sold
final IV. Sold final
debitoare si 0
creditoare si 0

CONT DE PASIV

Si (SB)
Intrarile (e)

Inscrierea soldului final se face intotdeauna in sectiunea opusa sectiunii de unde el

provine cu indicarea felului debitor, creditor pentru urmatoarele motive:
- inchiderea contului un cont este inchis cand suma de la debit este egala cu suma
de la credit;
- se verifica exactitatea soldului final; acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor
relatii: a) sold initial debitor + rulaj debitor = sold final debitor+rulaj creditor
valabila pentru cont de activ
Si D + RD = Sf D + RC
b) sold initial creditor + rulaj crditor = sold final creditor + rulaj debitor
Sf C + RC = Sf C + RD

CURSUL 5

05.11.2008
Inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi

Modificarile suportate de EP din bilant sunt inregistrate in conturi. In bilant o singura

operatie economica/financiara produce in masa patrimoniala o dubla modificare. Aceasta
dubla modificare se manifesta si la inregistrarea in conturi sub forma dublei inregistrari.
Dubla
inregistrare
presupune
inregistrarea
unei
singure
operatii
economice/financiare in cel putin 2 conturi. Inregistrarea simultana a unei operatii
economice/financiare apare in debitul unui cont si in creditul altui cont poarta numele de
dubla inregistrare. Legatura stabilita intre 2 sau mai multe conturi care stau la baza
inregistrarii unei singure operatii poarta numele de corespondenta conturilor, iar
conturile respective se numesc conturi corespondente. Pentru a putea fi inregistrate
operatii economice si financiare care trebuie sa fie deschise in documente. Dupa
verificare are loc stabilirea contului debitor si creditor, in care urmeaza sa se inregistreze
operatia respectiva. Schimbarea contului debitor si a contului creditor in care urmeaza sa
se inregistreze o operatie economica poarta numele de formula contabila. Din punct de
vedere grafic, formula contabila se prezinta ca o egalitate. Termenul stang al egalitatii =
denumirea contului debitat, iar dreapta egalitatii = denumirea contului creditat
Pentru stabilirea formulei contabile, operatiile economice si financiare sunt
supuse unei analize contabile, ce prezinta urm[toarele etape:
- continutul operatiilor economice/financiare;
- stabilirea modificarilor pe care le provoaca operatiile economice/financiare si
precizarea EP care au suportat modificari;
- identificarea conturilor incare urmeaza sa se inregistreze operatiile si felul
modificarilor pe care acestea le suporta. (cresteri/scaderi);
- stabilirea formulei contabile pe baza regulilor de functionare a conturilor
Ex.: Personal, Salarii PASIV
A X = P X

Cont
Curent

Personal
Salarii

Personal Salarii = Cont curent = 500.000

CLASIFICAREA CONTURILOR
Totalitatea conturilor folosite in contabilitate formeaza planul de conturi (statutul
conturilor ordonate dupa functia contabila si cantitatea economica). Ca urmare a
utilizarii unui numar mare de conturi apare necesitatea sistematizarii astfel incat sa se
poata utiliza informatiile din conturi cu privire la marimea si structura patrimoniului.
Se pot clasifica dupa mai multe criterii :
A) Dupa functia contabila sau locul in bilant: cont de activ, cont de pasiv, cont
bifunctional;
B) Dupa sfera de cuprindere sau dupa deteriorarea continutului: cont sintetic si cont
analitic;
C) Dupa cont eco: cont de bilant; cont de proc eco; cont de ordine si evidenta;
conturi interne de gestiune.

CURSUL 5

05.11.2008

CONT DE ACTIV, CONT DE PASIV SI CONT BIFUNCTIONAL

Conturile de activ se deschid pe baza EP din activul bilantului si inregistreaza
existenta la o anumita data , dar si toate modificarile suportate de EP. Posturi de activ:
constructii, terenuri, clienti, debitori. Conturile de activ au functie contabila de activ,
respectiv in DEBIT inregistram soldul initial si toate intrarile, in CREDIT
inregistram iesirile si soldul final creditor si 0. Conturile de pasiv tin evidenta
existentei si modificarilor suportate de EP aflate in pasivul bilantului (credite, personalsalarii). Toate acestea au functie de pasiv, respectiv in CREDITUL contului se
inregistreaza soldul initial si toate intrarile, in DEBIT se inregistreaza iesirile si
soldul final creditor si 0.
Conturile bifunctionale sunt conturi care in anumite situatii prezinta sold final
debitor, iar in alte situatii prezinta sold final creditor.
Ex.: cont D
Profit si Pierderi
C
Si 3.000.000
5.000.000
Cand contul prezinta soldul final creditor, societatea prezinta PROFIT. Cand
contul prezinta soldul final debitor, societatea prezinta PIERDERI.
CONTURI SINTETICE SI CONTURI ANALITICE
Conducerea si organizarea unei societati presupune introducerea unor informatii
cu caracter general, dar si informatii cu grad diferit de detaliere in raport de treapta
ierarhica pe care se afla conducatorul.
Contabilitatea pune la dispozitia economistului informatii privind utilizarea
conturilor sintetice si conturile analitice.
Conturile sintetice dau posibilitatea cunoasterii de ansamblu a unei categorii de
EP (Produse finite, materiale consumabile erbicide, furaje, seminte). In general, in
conturile sintetice, inregistrarile se fac in etalon valoric. Totalitatea conturilor sintetice
formeaza contabilitatea generala/sintetice. Conturile sintetice pot fi de gradul I si II
(subconturi inregistrarea se face numai valoric). Ex.: Materiale consumabile Cont
sintetic I, Ingrasaminte, furaje-cont sintetic II
Conturile analitice sunt parti componente ale conturilor sintetice. Prin intermediul
conturilor analitice, contabilitatea pune la dispozitie informatii de detaliu. Numarul
conturilor analitice pentru care se dezvolta un cont sintetic se determina in raport de
natura EP. Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi reguli ca si cel sintetic. Ele pot
fi de gradul III Ingrasaminte cu azot si de gradul IV Azotat de amoniu.
In conturile analitice de gradul III, inregistrarea se face in etalon valoric, iar in
cele de gradul IV, inregistrarea se face in etalon valoric si cantitativ. Totalitatea conturilor
analitice formeaza contabilitatea analitica.