Sunteți pe pagina 1din 11

Contabilitate/Clasa a 10-a

Bilantul contabil
Este un procedeu specific contabilitatii cu ajutorul caruia se
inregistreaza modificarile produse patrimoniului in urma unor
operatiuni economico-financiare.
Ca si forma se prezinta ca si un tabel avand doua parti opuse si
alaturate,opuse ca si continut alaturate ca si forma.
Cele doua parti ale bilantului contabil se afla intr-un echilibru
permanent.
Cu ajutorul bilantului contabil se exprima si se reflecta in expresie
valorica elementele patrimoniale si modificarile propuse de operatii.
In partea stanga a bilantului avem activul patrimonial, iar in partea
dreapta pasivul patrimonial.
Orice operatie economica va produce modificari in bilantul contabil
Modificarile in bilant se impart in doua mari categorii:
1. Modificari in structura bilantului.
2. Modificari in volumul bilantului.
1. Modificari in structura bilantului pot fi:
a) modificari in strctura activelor care presupune modificarea unui
element de activ in sensul cresterii si concomitent modificarea
unui element de activ in sensul diminuarii. A+x-x=P
b) Modificarea in structura pasivelor aica creste un element de
pasiv cu o suma si concomitent scade un element de pasiv cu
aceeasi suma.A=P+x-x
2. Modificari in volumul bilantului pot fi:
c) Modificari in volumul bilantului in sensul cresterii:creste un
element de activ cu o suma si concomitent creste un element
de pasiv cu aceeasi suma. A+x=P+x
d) Modificari in voumul bilantului in sensul diminuarii adica scade
un element de activ cu o suma si scade un element de pasiv cu
aceeasi suma.A-x=P-x

Contul ,procedeu al metodei contabiitatii


Contul este un procedeu specific contabilitatii cu ajutorul caruia se
prezinta pt fiecare element patrimonial existentul initial ,modificarile
din cursul perioadei si existentul la finalul perioadei.
Elementele contului:
1’ Denumirea contului :care coincide cu denumirea elementului
patrimonial pt care se deschide(clienti pt creante fata de clienti,”casa
in lei” pt numerar in casierie)
2’ Simbolul contului este o grupare de 3 sau 4 cifre care simbolizeaza
contu(„301”pt materii prime,”4111”pt clienti)
3’ Partea de debit si credit a contului:partea de debit este partea din
stanga a contului si partea de credit partea dreapta.
4’ Soldul initial sau existentul initial al contului:reprezinta valoarea
bunurilor detinute la inceputul perioadei si care se preia din bilantul
initial.Poate fi debitor,creditor.
5’Rulajul contului:reprezinta modificarile care au loc in cursul
perioadei si poate fi debitor sau creditor.
6’ total sume:reprezinta suma dintre sold initial si rulaje si poate fi
creditor sau debitor.
7’ Sold final:reprezinta sistemul de la sfarsitul perioadei si se poate
calcula ca diferenta dintre total sume debitoare si total sume
creditoare.
SFD TSD>TSC
SFC TSC...TSD
„0” TSD=TSC
(SID+RD)-RC=SFD
(SIC+RC)-RD=SFC

Regulile de functionare a conturilor


Pentru inregistrarea operatiilor economice in contabilitate,societatile
trebuie sa respecte regulile de functionare a conturilor.Astfel,de
alundul perioadei se vor deschide conturi pt fiecare element
patrimonial existent.
1. Regula privind soldurile initiale. Soldurile initiale se preiau din
bilantul initial astfel:la conturile de activ in partea de debit iar in
conturile de pasiv din partea de credit .
2. Regula privind majorarile sau intrarile .Intrarile sau majorarile in
conturile de activ se trec in debit si intrarile in pasiv in credit.
3. Regula privind iesirile sau micsorarile. La conturile de activ
iesirile sau micsorarile se trec in credit iar la contuile de pasiv se
trec in debit.
4. Regula privind soldul initial.Conturile de activ pot prezenta sold
final debitor iar conturile de pasiv pot prezenta sold final
creditor.
Regulile de functionare se pot numi astfel:
1. Regula de functionare a conturilor de activ: conturile de activ
pot prezenta sold initial debitor,intrarile sau majorarile se trec
in debit,iesirile sau micsorarile se trec in credit iar sf poate fi
debitor
2. Regula de functionare a conturilor de pasiv:conturile de pasiv
pot avea sild initial creditor,majorarile sau intrarile se trec in
credit,micsorarile sau iesirile se trec in debit iar soldul final
poate fi creditor sau 0.
Analiza contabila
In vederea inregistrarii operatiilor economice in contabilitate trebuie
sa se efectueze o analiza contabila pornind de la documentele
justificative care atesta efectuarea lor.
Analiza contabila presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. a) Natura operatiei: este o descriere pe scurt a operatiei
inregistrate(cumarare bunuri,vanzare bunuri,incasare creante)
b) Stabilirea elementelor patrimoniale care se modifica(creste
stocul de marfuri scade dat fata de furnizori)
c)Stabilirea conturilor folosite:(pt modificari privind costul de
marfuri „371” Marfuri,”401” datorii fata de furnizori,etc
d)Stabilirea partii de debit si credit pt fiecare cont in
parte:efectuati analiza contabila pentru achizitia de marfuri pe
baza de factura de la furnizori
e) Formula contabila

Formula contabila si articolul contabil


Formula contabila reprezinta instrumentul prin care se inregistreaza
operatiile economice-financiare in contabilitate.Formula contabila se
intocmeste dupa ce s-au parcurs toate etapele analizei contabile.
Formula contabila reprezinta o reprezentare de egalitate intre
conturi corespondente pe baza dublei inregistrari a operatiilor
economice in contabilitate.De alungul timpului au existat mai multe
modalitati de intocmire a formulei contabile.
a) Debit:cont corespondent debitor sume
Credit: cont corespundent creditor sume
b) Ct coresp d-or sume
Ct coresp c-or sume
c) Suma ct coresp D-or=Ct coresp c-or suma
d) Ct coresp d-or=Ct coresp c-or suma
Formula contabila se compune din cont corespondent debitor=cont
corespundent creditor suma.
A)In functie de numarul elementelor patrimoniale care se modifica
formulele contabile pot fi:
a) Simple
b) Compuse
c) Complexe
⮚ Formula contabila simpla se intocmeste atunci cand in urma
operatiei economico financiare se modifica doua elemente
patrimoniale.
⮚ Formula contabila compusa se intocmeste atunci cand in urma
operatiei economico-financiare se modifica cel putin 3
elemente patrimoniale.
a) Ct coresp d-or=%
Ct coresp c-or 1 suma
Ct coresp c-or 2 suma

b) %=ct coresp c-or


Ct coresp 1 suma
Ct coresp 2 suma
Ct coresp 3 suma
In partea in care avem mai multe conturi se trece semnul procentului
care se citeste „urmatoarele”.

⮚ Formula contabila recapitulativa (complexa)se intocmeste in


cazul in care,in urma operatiei economice,se modifica cel putin
4 elemente patrimoniale si are cel putin doua conturi debitoare
si cel putin doua conturi creditoare.
Suma %= % suma
Ct-r1 cr-r1
Ct-r2 ct-r2
B)In functie de scopul formulelor contabile avem:
a) formulele contabile curente
b)formule contabile de stornare
a) Formulele contabie curente se intocmesc la data si la momentul
operatiilor economice,sunt corecte si potsi pot fi simple,compuse sau
compexe.
b)formula contabila de stornare se intocmeste in vederea corectarii
unei formule contabile gresite.
Stornarea se poate face in negru sau in rosu.
Stornarea in negru presupune intocmirea unei formule contabile
inverse celei gresite adica contul care s-a debitat se crediteaza in
contul in care s-a creditat se debiteaza.
Stornarea in rosu presupune intocmirea unei formule contabile
identice,dar cu suma in rosu sau in chenar . Sumele trecute cu rosu
sunt considerate cu semnul –
In practica,este de preferat efectuarea stornarii in rosu deoarece nu
afecteaza rulajere conturilor.

Planul de conturi
Pentru ca societatile sa isi conduca contabilitatea in mod unitar exista
nevoia unui plan de conturi unitar pentru toate societatile.
Planul de conturi din Romania este structurat pe 9 clase de conturi
simbolizate cu cifre de la 1 la 9(arabe),in cadrul claselor avem grupe
de conturi simbolizate cu doua cifre.Prima cifra fiind clasa din care
face parte.
Grupele de conturi cuprind conturile sintetice de gradul 1 simbolizate
cu 3 cifre in care prima cifra este cifra clasei si a doua cifra a grupei;si
conturi sintetice de gradul 2 simbolizate cu 4 cifre si al treilea este
cifra contului sintetic de gradul 1.
Clasa 1. Conturi de capitaluri
Clasa 2.Conturi de imobilizari
Clasa 3.Conturi de stocuri si productie in curs
Clasa 4.Conturi de terti
Clasa 5.Conturi trezorerie
Clasa 6. Conturi de cheltuieli
Clasa 7.Conturi de venituri
Clasa 8.Conturi speciale
Clasa 8.Conturi de gestiune
Clasa 1.Conturi de capitaluri-gr 10 „capital si rezerve” -cont sintetic
de gr 1. „101 capitaluri”
-ct de gr 2 -1011 „cap subscris nevarsat”
- 1012 „capital subscris varsat”
Daca intr-o clasa de conturi avem un cont care are cifra 9 pe a 3
pozitie i se va schimba functia fata de functia celorlalte conturi.
Dupa functia contabila conturile pot fi:

● Conturi de activ

● Conturi de pasiv

● Conturi bifunctonale

Conturile din grupa 28 amortizari sunt conturile rectificative avand


functia contabila de pasiv dar care se regasesc in activul bilantier.
Grupele de conturi care au cifra 9 pe a doua pozitie sunt conturi de
ajustari/provizioane tot conturi rectificative avand functia contabila
de pasiv si se regasesc in activul bilantului cu semnul -
Clasa 1-8 -129 A
-149 A
-169 A
117 B-121 B (profit in pasiv,pierdere in activ)
Clasa 2-A 269-P
29,28 (conturi de pasiv)
Clasa 3-A 39-P
378-P
Clasa 4 40 ( furnizori)-P (409-A)
41 ( clienti)-P
42 -(salarii)-P (425 A) (428-B 4281-A 4282-P)
43- (asigurari)-P ( 438 B 4381-P 4382-A)
44-(datorii buget 4426,4424-A
stat)-P
4428,456-B(p-dat,A-crea)

448-(4481-P,4482-A)

49-P

Clasa 5-A 509-P


519-P
Clasa 6-cheltuieli,rezultate-A
Clasa 7-ct venituri-rezultate
Balanta de verificare
Este un procedeu specific contabilitatii care prezinta la sfarsitul
unei perioade situatia de la inceputul perioadei si evolutia
elementelor patrimoniale pana la finele perioadei.
Balanta de verificare se prezinta sub o forma tabelara in care
pentru fiecare element patrimonial se prezinta existentul
initial ,rulajele din cursul lunii,totalurile de sume si existentul
final.
Balanta de verificare se clasifica dupa mai multe criterii:
1. In functie de conturile obtinute avem balante de verificare
sintetice si balante de verificare analitice.
Balanta de verificare sintetica va cuprinde conturile sintetice
din cursul perioadei.
Balanta de verificare analitica va intocmi distinct pentru
fiecare cont sintetic care se desfasoara din conturi analitice.
!!!!Balanta sintetica cuprinde totalurile de sume din balanta
analitica.
!! Intotdeauna suma din contul analitic v-a coincide cu suma
valorilor inscrise in conturile analitice.
2. In functie de numarul de egalitati cuprinse in balanta.
Balantele de verificare pot fi:
1.Balanta de verificare cu o serie de egalitati. Va avea doua coloane
de sume iar egalitatea specifica va fi SFD=SFC
2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitate.Va avea doua
coloane de serii iar egalitatile specifice vor fi RD=RC si SFD=SFC
3.Balanta de verificare cu 3 serii de egalitate va avea RD=RC TSD=TSC
SFD=SFC
4. Balanta de verificare cu 4 serii de egalitate va avea 8 coloane si
egalitatile specifice vor fi: SID=SIC RD=RC TSD=TSC SFD=SFC
5.Balanta de verificare cu 5 serii de egalitate va avea 10 coloane si
egalitatile specifice sunt:SID=SIC RPD=RPC RD=RD TSD=TSC SFD=SFC
unde RP coincide cu TS din luna anterioara
SB CT Denumire D SI D R D TS D SF
C C C C

Identificarea erorilor cu ajutorul balantei de verificare


Balanta de verificare reprezinta un instrument de verificare a
corectitudinii inregistrarilor in contabilitate.
In functie de posibilitatea identificarii erorilor cu ajutorul balantei de
verificare,erorile se impart in doua categorii:
i. Erori care se pot identifica cu ajutorul balantei si erori care nu
se pot identifica cu ajutorul balantei de verificare
Erorile care se pot identifica cu ajutorul balantei sunt acele erori
care afecteaza egalitatea balantei.
In aceasta categorie avem:
1. Erori de calculatiee care presupun greseli de calcul fie in cadrul
formulei contabile fie in cadrul balantei de verificare.
2. Erori de inregistrare in cartea mare se preiau in mod eronat
operatiile din registrul jurnal in registrul cartea mare.
3. Erori de inchidere a conturilor de ex: la inchiderea cheltuielilor
si veniturilor,totalizarea sumelor se face in mod eronat
ii. Erorile care nu se pot verifica cu ajutorul balantei de verificare.
Sunt acele erori care nu afecteaza egalitatile balantiere,in aceasta
categorie avem:
1. Omisiuni de inregistrare, adica nu se inregistreaza ,adica nu se
inregistreaza unele operatiuni in contabolitate.
2. Inregistrarea repetata a unor operatiuni.
3. Erori de imputatie adica operatiile economicve se inregistreaza
in conturi eronate.
4. Erori de compensatie ,adica se inregistreaza anumite sume in
plus in debitul unor conturi si de inregistreaza aceleasi sume in
plus in creditul unor conturi.
Toate aceste erori sunt greu de identificat cu ajutorul balante de
verificare,acestea fiind descoperite intamplator.
Identificarea erorilor din balanta de verificare.
In vederea identificarii erorilor din balanta de verificare se parcurg
etapele intocmirii in sens invers, si anume:
1. Se verifica totalurile coloanelor din balanta de verificare;
2. Se verifica corectitudinea transcrierii sumelor din Registrul
Cartea Mare( T-uri) in balanata de verificare.
3. Se verifica corectitudinea transcrierii sumelor din Registrul
Jurnal In Registrul Cartea Mare.
4. Se verifica corecitudinea intocmirii formulelor contabile.
( inclusive calculele din cadrul formulei contabile)
5. Se verifica corectitudinea transcrierii sumelor din documente in
formula contabila.

S-ar putea să vă placă și