Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID

conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

I) Referitor la semnificația contului

 fiecare element de activ este evidenţiat de un cont de ACTIV, în timp ce fiecare

element de PASIV (datorii sau capitaluri proprii) este reflectat de un cont de
datorii sau capitaluri;

Spre exemplu, pentru stocurile de mărfuri vom utiliza contul Mărfuri, în timp ce
pentru evidențierea datoriilor față de furnizorul de la care cumpărm mărfurile vom
folosi contul Furnizori.

 contul prezintă starea (existentul) şi mişcarea unui singur element de activ,

capitaluri proprii sau datorii, în timp ce bilanţul reflectă numai starea acestor
elemente la un moment dat.

II) Structural, contul se compune din:

 denumirea sau titlul contului

 simbolul sau numărul contului
 partea stângă denumită convenţional DEBIT
 partea dreaptă denumită convenţional CREDIT
 soldul inițial (existentul la începutul perioadei)
 rulajul contului (reflectă modificările intervenite în cursul periosdei)
 total sume debitoare sau total sume creditoare
 soldul final (existentul elementului de la sfârşitul perioadei)

Spre exemplu, vă este prezentată mai jos situația din două conturi contabile, contul
Materii prime și contul Furnizori.

D „Materii prime” C D „Furnizori” C

SI 4.000 SI 25.000
3) achiziție 1.000 4) consum 2.200 7) plată 4.000 3) achiz. 1.000
RD 1.000 RC 2.200 RD 4.000 RC 1.000
TSD 5.000 TSC 2.200 TSD 4.000 TSC 26.000
SFD 2.800 SFC 21.000

Contul Materii prime ține evidența stocului de materii prime din entitate, în timp ce
contul Furnizori evidențiază toate mișcările valorice în legătură cu furnizorii societății.

Observăm că la începutul anului în stoc există materii prime în valoare de 4.000 lei, în
timp ce datoriile inițiale față de furnizori sunt de 25.000 lei.

Rulajele celor două conturi reflectă mișcările din cursul lunii.

Spre exemplu, RD al contului Materii prime 1.000 lei reflectă achizițiile efectuate
în cursul lunii, concomitent cu datoriile născute față de furnizori (RC cont Furnizori).

1
Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID
conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

Total sume ține cont și de soldul inițial dar și de rulajul din cursul lunii.

Spre exemplu, totalul materiilor prime de 5.000 lei (TSD) ține cont atât de
materiile prime existente inițial, cât și de rulajul intrat în cursul lunii. Valoarea materiile
prime consumate este de 2.200 lei (TSC), iar mărimea totală a datoriilor plătite
furnizorilor este de 4.000 lei.

Soldul final înseamnă diferența între total sume.

Spre exemplu, la contul Materii prime soldul final debitor de 2.800 lei reflectă
materiile prime care se mai găsesc în stoc la finele lunii de referinț și este obținut ca
diferență între TSD (5.000 lei) și TSC (2.200 lei).

Situația la contul Furnizori este inversă, din TSC se scade TSD și se obține Soldul
final este creditor și arată vă firma mai are de achitat furnizorilor săi 21.000 lei (mărimea
datoriilor neachitate la finele lunii).

III) După funcţia contabilă, contul poate fi:

a) monofuncţional, adică prezintă numai sold debitor sau numai sold creditor (cele
mai multe conturi).

b) bifuncționale, adică prezintă fie sold debitor, fie soldcreditor.

Spre exemplu, contul Materii prime are numai sold debitor, deci este monofuncțional
de activ, în timp ce contul Furnizori are numai sold creditor, deci este monofuncțional de
pasiv.
Dar contul Profit și pierdere este bifuncțional, întrucât poate avea sold creditor
(profit) sau sold debitor (pierdere).

IV) După conţinutul economic conturile sunt încadrate în următoarele grupe de conturi:

 conturi de active
 conturi de datorii
 conturi de capitaluri
 conturi de rezultate (Venituri şi cheltuieli)

V) Despre regulile de funcționare1

PRIMA REGULĂ: Conturile de active prezintă solduri (iniţiale şi finale) DEBITOARE

sau sunt soldate (zero) în timp ce conturile de pasiv (datorii și capitaluri proprii) prezintă
solduri creditoare sau sunt soldate.

1
Despre regulile de funcționare, a se vedea și subcapitolul 3.1.2. din volumul Metodă și modelare (pag.
161-163).

2
Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID
conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

A DOUA REGULĂ pentru DEBIT:

(i) conturile de activ se debitează cu toate creşterile, majorările sau intrările de

active A (+) => D

(ii) conturile de pasiv (capitaluri şi datorii) se debitează cu toate micșorările sau

ieșirile de datorii/capitaluri P (-) => D

A TREIA REGULĂ pentru CREDIT:

(i) conturile de activ se creditează cu toate toate micșorările sau ieșirile de active
A (-) => C

(ii) conturile de pasiv (capitaluri şi datorii) se creditează cu creşterile, majorările

sau intrările de datorii/capitaluri P (+) => C

Structura contului este:

D Cont de activ C D Cont de pasiv C

Sold iniţial Sold iniţial
Creşteri Micşorări Micşorări Creşteri
Total sume Total sume Total sume Total sume
Sold final debitor Sold final creditor

- Conturile de activ preiau situaţia iniţială a elementelor din activul bilațului sub forma
soldului iniţial debitor iar conturile de capitaluri o preiau situaţia iniţialdin pasiv sub
forma soldurilor iniţiale creditoare;

- Creşterile elementelor se înregistrează de aceeaşi parte cu soldul iniţial (pe debit pentru
conturile de activ şi pe credit pentru conturile de pasiv);

- Micşorările elementelor se înregistrează în partea opusă a soldului iniţial.

VI) Definiție formula contabilă2

Formula contabilă reprezintă o egalitate între un cont care se debitează şi un cont care se
creditează.

VII) După numărul de conturi care apar, formulele contabile sunt:

a) simple, un singur cont se debitează şi un singur cont se creditează (ca de exemplu

Mărfuri = Furnizori sau Conturi la bănci = Casa în lei).

b) compuse, în care două sau mai multe conturi se debitează şi un singur cont se
creditează sau invers.
2
Despre formula contabilă se poate studia și de la pag. 165172 din volumul Metodă și modelare.

3
Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID
conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

VIII) După scopul întocmirii lor, formulele contabile pot fi:

 curente, înregistrează operaţiile de zi cu zi (cele mai numeroase).

 de stornare, prin care se corectează formulele contabile eronate.

IX) Pentru întocmirea formulei contabile sunt necesare parcurgerea următoarelor

etape ale analizei contabile:

 natura operațiunii, prin care se explică succint operaţiunea care a avut loc (cum ar
fi achiziții de materii prime sau plată furnizor sau vânzare mărfuri etc.).
 modificările intervenite în structura şi volumul activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii; Modificările pot fi de două feluri și anume, creșteri sau micșorări.
 conturile corespondente care ţin evidenţa elementelor modificate, precum şi
sensul modificărilor (+/-);
 aplicarea regulilor de funcționare a conturilor.

Spre exemplu, pentru înregistrarea cronologică a achiziţiei de materii prime în valoare de

1.000 lei sunt parcurse următoarele etape (variantă redusă):

DR3: A + Materii prime = P + Furnizori

 valoarea stocurilor, „Materii prime”, A (+) => D;

 datoria, „Furnizori”, P (+) => C.
„Materii prime” = „Furnizori” 1.000 lei

Studiul de caz nr. 1) Care din conturile de mai jos sunt monofuncţionale (prezintă
numai solduri debitoare sau numai solduri creditoare) după modelul de mai jos:

- mărfuri Sold debitor

- furnizori Sold creditor

- casa în lei
- conturi la bănci în lei
- TVA de plată
- capital social
- furnizori debitori
- obiecte de inventar
- impozit pe profit de plată
- rezerve legale
- mijloace de transport

3
Dubla reprezentare (DR) permite ca pentru orice tranzacție să scriem ecuația A = P și să menționăm care
sunt elementele care se modifică si semnul modificării +/-. În cazul de față, achiziția de materii prime
generează o creștere a elementului de activ Materii prime, dar și o creștere a elementului Furnizori
(creșterea datoriei).

4
Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID
conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

- combustibil
- efecte de plată
- impozit pe salarii
- furnizori debitori
- venituri în avans
- contribuţia unităţii la fondul de şomaj

Studiul de caz nr. 2) Dispuneţi de următoarele informaţii cu privire la contul de

furnizori:

1) Sold existent la 01.01.”N” : 4.000 lei;

2) Cumpărare de materii prime: 2.000 lei;
3) Plată furnizori, prin virament bancar: 1.500 lei;
4) Acceptarea unui efect de plată: 2.700 lei;
5) Plata furnizorilor în numerar: 200 lei;
6) Cumpărare de mărfuri: 300 lei.

Precizaţi care este rulajul debitor, total sume creditoare şi soldul final al contului
furnizori. Rezolvare:

D „Furnizori” C

Sold iniţial ........

Plată prin virament ......... Cumpărare de materii prime .........

Acceptarea efectului ........ ................................. 300

........................... 200
RD 4.400 RC 2.300
TSD 4.400 TSC 6.300 (Si+RC)
SFC 1.900 (TSC-TSD)

Observaţii: Contul „Furnizori” este un cont de datorii, deci soldul iniţial al acestui cont va fi,
întotdeauna, un sold creditor.

Creşterile de datorii sunt înregistrate în creditul contului „Furnizori”.

Micşorările de datorii (plăţi şi acceptare de efecte) sunt înregistrate pe debitul contului.

Rulajul creditor semnifică totalul cumpărărilor din cursul lunii în timp ce rulajul debitor
reflectă totalul decontărilor către furnizori.

Studiul de caz nr. 3) În baza datelor de mai jos, ne propunem să determinăm numerarul
existent la sfârşitul lunii martie „N”:

- numerar la 01 martie „N” 4.000;

- încasări de la clienţi în numerar (10.03) 8.000;

5
Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID
conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

- depunere numerar din contul bancar (20.03) 3.500;

- plata salariilor nete (20.03) 7.500;
- plata în numerar a unui furnizor (26.03) 1.800;
- retragere numerar din casierie 100.

Dacă utilizăm formula didactică a contului obţinem:

D „Casa în lei” C

Sold iniţial ........

Încasări client ........... Plata salarii nete .............

Depunere numerar .......... Plata furnizori ............

............................. 100
RD 11.500 RC 9.400
TSD 15.500 TSC 9.400
SFD 6.100
Observaţii: Intrările de numerar (încasări şi depuneri) sunt înregistrate pe debitul contului „Casa
în lei”;
- Ieşirile de numerar (plăţi şi retrageri) sunt înregistrate pe creditul contului „Casa în lei”;
- Rulajul debitor semnifică intrările de numerar din cursul lunii martie „N”;
- Rulajul creditor reflectă ieşirile de numerar din luna martie „N”;
- Soldul final debitor reflectă numerarul existent la 31 martie „N”.

Studiul de caz nr. 4 semirezolvat) Societatea comercială „Truda” SRL prezintă

următoarea situaţie a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii: capital social 18.000;
casa în lei 5.000; furnizori 14.000; clienţi 6.000; conturi la bănci 23.000; rezerve 2.000.

În cursul exerciţiului au avut loc următoarele operaţiuni:

1) Se contractează şi primeşte un credit bancar pe termen lung 40.000 lei;

2) Achiziţie de mărfuri de la societatea „Zorilă” SRL conform facturii şi NIR 7.000 lei;
3) Se retrage numerar din contul de la bancă şi se depune în casieria unităţii 4.000 lei,
conform extrasului de cont şi foii de retragere numerar;
4) Se achită în numerar societăţii „Zorilă” întreaga datorie comercială, conform chitanţei
şi registrului de casă;
5) Se încasează prin virament 2.500 lei de la clienţi conform extrasului de cont bancar;
6) Se rambursează o rată din creditul bancar pe termen lung de 6.000 lei.

Se cere: a) Prezentarea situaţiei iniţiale (bilanţ tabel); b) Preluarea situaţiei iniţiale în

conturile implicate; c) Înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiunilor de mai sus;
d) Stabilirea soldurilor finale ale tuturor conturilor; e) Întocmirea bilanţului final.

6
Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID
conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

Rezolvare: a) Prezentarea bilanţului iniţial:

Bilanţ iniţial

................. ............. ............... ............

................. ............. ............... ............

.................. ............. ............... ............

TOTAL ACTIVE 34.000 TOTAL PASIVE 34.000

b și d) Preluarea situaţiei iniţiale în conturi ;i stabilirea soldurilor finale:

D „Clienţi” C D „Capital social” C

Si ......... Si ...........

5) .........

RD - RC 2.500 RD - RC -

TSD 6.000 TSC ......... TSD - TSC 18.000

SFD ......... SFC 18.000

D „Casa în lei” C D „Furnizori” C

Si ......... Si ......

3) 4.000 4) ........ 4) ......... 2) .......

RD 4.000 RC 7.000 RD 7.000 RC 7.000

TSD 9.000 TSC ......... TSD ........ TSC ...........

SFD 2.000 SFC ..........

D „Conturi la bănci” C D „Credite bancare pe TL” C

Si ..........
6) ......... 1) ........
1) .........
3) .......
5) .......
6) .......
RD ......... RC .........
RD 42.500 RC 10.000

TSD ........ TSC .......... TSD 6.000 TSC 40.000

SFD 55.500 SFC ..........

7
Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID
conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

D „Mărfuri” C D „Rezerve legale” C

2) ......... - SI ..........
RD 7.000 RC - RD - RC -
TSD ......... TSC - TSD - TSC 2.000
SFC 2.000
SFD .........

c) Înregistrarea cronologică a operaţiilor economico-financiare

1) Primirea creditului bancar pe termen lung 40.000 lei:

DR: A + Conturi la bănci în lei = P + Credite bancare pe TL

 disponibilul, „Conturi ............................”, A (+) => D

 datoria, „Credite ................................ TL”, P (+) => C

„Con..............................” = „Cre...................................” 50.000 lei

2) Achiziţie mărfuri de 7.000 lei, cu plata ulterioară:

DR: A + ................... = P + Furnizori

 valoarea stocurilor, „Mărfuri”, A (+) => D;

 datoria, „Furnizori”, P (+) => C.

7.000 lei
„M.................” = „F......................”

3) Retragere numerar din contul bancar 4.000 lei:

DR: A - Conturi la bănci în lei + Casa în lei = P

 disponibilul, „..........................”,A (-) => C;

 numerarul, „Casa în lei”, A (+) => D;

4.000 lei
„Ca............................” = „Con..........................”

8
Despre contul contabil și formula contabilă Licență ID
conf.univ.dr. Calotă Traian-Ovidiu

4) Plata în numerar a 7.000 a furnizorului „Zorilă” SRL:

DR: A – Casa în lei = P – Furnizori

 numerarul, „C................ în lei”, A (-) => C;

 datoria, „..................................”, P (-) => D.

„F.........................” = „Casa în lei” 7.000 lei

5) Încasare prin virament de la clienţi 2.500 lei:

DR: A + ..................................... – Clienţi = P

 disponibilul, „.......................... în lei”, A (+) => D;

 creanţa, „Clienţi”, A (-) => C.

2.500 lei
„.........................în lei” = „Clienți”

6) Rambursare rată din creditul bancar pe termen lung de 6.000 lei

DR: A – Conturi la bănci în lei = P – Credite bancare pe TL

 disponibilul „C............................... în lei”, A (-) => C;

 datoria, „..................................................”, P (-) => D.

„Cre.........................” = „Con......... în lei” 6.000 lei

e) Întocmirea bilanţului final:

Bilanţ final
Mărfuri ................ Capital social .............
Clienţi ................ Credite bancare pe TL .............
Casa în lei ................ Furnizori .............
Conturi la bănci ................ Rezerve .............
TOTAL ACTIVE 68.000 TOTAL CAPITALURI 68.000

Vă mulțumesc!