MSE - MS11 - 8 - Mentenanța Centrata Pe Fiabilitate RCM

MS11, an V, 2019 – 2020
MENTENANŢA
STAŢIILOR ELECTICE
(MSE)
Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, sorina_costinas@yahoo.com

Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANTA BAZATA PE FIABILITATE (RCM)
1.Definitia, obiectivul şi evoluţia RCM
MSE 2.Identificarea funcţiilor unui echipament şi a defectelor de

funcţionare
curs 8 3.Stabilirea cauzelor defectărilor şi estimarea consecinţelor
defectărilor
4.Principalele etape ale implementarii RCM
Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Dezvoltarea conceptului de mentenanţă bazată pe fiabilitate
(RCM - Reliability Centred Mentenance)
• Principiile de bază ale mentenanţei bazate pe fiabilitate au fost introduse

pentru prima dată în SUA, la sfârşitul anilor 1960, în industria aeronautică,
sub denumirea MSG (de la Manufacturers Maintenance Steering Group)
• După cel de-al doilea război mondial, mentenanţa tradiţională a început să
fie considerată inadecvată pentru transportul aerian "modern".
Anii Varianta Domeniu de aplicare
1960 -1969 MSG companii de transport aerian;
1970 - 1979 MSG1 industria aeronautică (Boening 747);
MSG2 în industria aeronautică (DC-10 şi L-101);
1980 - 1989 MSG3 în industria aeronautică (Boening 757, Boening 767);
1990 - 1999 RCM industria nucleară şi încercări în alte industrii;
2000 - RCM11 problemele de protectie a mediului devin parte integrantă

a diagramelor de decizie.
DEFINIŢIE
• proces folosit la determinarea acţiunilor ce trebuie întreprinse

pentru a avea siguranţa că acel echipament îşi îndeplineşte
funcţia, în contextul său operaţional.
Mentenanţa Mentenanţa Mentenanţa
corectivă predictivă bazată pe fiabilitate
Haos
Ordine
Optimizare
• ia în considerare parametrii ce caracterizează fiabilitatea fiecărei

componente a echipamentului (rata de defectare, densitatea de
defectare, disponibilitatea, fiabilitatea efectivă)
• studiază şi comportarea dinamică a schemei electrice în cadrul căreia
funcţionează echipamentele.
OBIECTIVUL RCM
• RCM corespunde unei politici de mentenanţă care identifică, într-o primă

etapă, componentele critice pentru funcţionarea instalaţiei, a căror defectare
are un impact considerabil asupra obiectivelor propuse:
– Securitate;
– Disponibilitate;
– Costuri;
– Mentenabilitate;
– Calitate etc.
• Obiectivul RCM este de a clasifica defectele ce pot apărea în defecte

funcţionale şi defecte potenţiale.
• Defectarea potenţială reprezintă o condiţie fizică identificabilă, care indică o
defectare funcţională iminentă.
• Principiul unei mentenanţe preventive eficace este determinarea
simptomelor ce permit evaluarea limitei de degradare, astfel încât
echipamentul să fie folosit la maximum, dar fără să apară defectarea
funcţională.
Abordarea teoretică a RCM
Concret, aplicarea mentenanţei bazată pe fiabilitate înseamnă găsirea răspunsului la :
1. Care sunt funcţiile şi standardele de performanţă asociate echipamentului în

condiţiile concrete actuale de funcţionare?
2. În ce condiţii echipamentul nu reuşeşte să-şi îndeplinească funcţiile?
3. Care este cauza fiecărui defect de funcţionare?
4. Ce se întâmplă când apare o anumită defectare?
5. Cât de important este un anumit defect?
6. Ce poate fi făcut pentru a impiedica apariţia unui anumit defect?
7. Ce ar trebui făcut dacă nu se poate găsi o metodă eficientă de prevenire?
Principalele etape ale implementării RCM
determinarea limitelor analizei prin selectarea
echipamentelor mentenabile;
analiza contextului operaţional (schema de conexiuni a
staţiei electrice);
identificarea funcţiilor echipamentelor;
construirea diagramei bloc (fizică şi funcţională);
stabilirea modurilor specifice de defectare;
analiza consecinţelor defectărilor asupra continuităţii în
alimentarea consumatorilor;
identificarea componentelor critice pentru funcţionarea staţiei;
analiza caracteristicilor defectelor;
selectarea sarcinilor care revin echipei de mentenanţă.
Abordarea practică a RCM
Indicatorul “s”
Starea echipamentului
+ Indicator global "g"

Indicatorul “i”. Ierarhizarea echipamentului
Importanţa echipamentului în
cadrul reţelei
Ordine de priorităţi
în planificarea
mentenenţei
Strategia de mentenanţă
Sistemul global
de management
Starea tehnică. Indicatorul "s"
• Analizele consecinţelor tehnice şi economice pe care le poate avea

defectarea fiecărui echipament se pot baza pe valori
– exacte (rezultatele din măsurători şi teste),
– aproximative (estimări sau decizii ale experţilor).
• Se va ţine seama şi de evidenţele centralei (staţiei) privind timpul de

întrerupere, piesele de schimb utilizate, pierderile de producţie,
solicitările echipamentului în exploatare, ansamblul de instrucţiuni
cuprinse în planul de întreţinere, etc.
• Criteriile folosite pentru evaluarea indicatorului "s" pot fi:
– experienţa operaţională privind: utilizarea acestui tip de echipament,
aprovizionarea cu piese de schimb, cunoştinţele celor din departamentul de
service etc.;
– observatiile vizuale (semnalizari luminoase, coroziune, murdărire, legături la
pamânt etc.);
– rezultatele măsurătorilor sau monitorizării (analiza gazelor dizolvate în ulei,
diferenţa dintre timpul de deconectare real şi timpul de deconectare
prevăzut în cartea tehnică etc.).
Chestionar 1 de evaluare a stării tehnice a IO 110 kV
nr CRITERII DE EVALUARE DESCRIERE Scor

< 10 1
Durata de la punerea în funcţiune 10 – 20 2
1 [ ani ] 20 – 30 3
30 – 40 4
> 40 5
<0,05 1
0,05 – 0,1 2
2 Numărul acţiunilor de mentenanţă 0,1 – 0,5 3
[ 1 / an ] 0,5 – 1 4
>1 5
< 0,001 1
0,001 – 0,01 2
3 Rata de defectare
0,01 – 0,08 3
[ 10 –4 ore –1 ]
0,08 – 0,21 4
> 0,21 5
> 24 1
12 – 24 2
4 Durata de funcţionare de la ultima acţiune de mentenanţă 6 – 12 3
până la primul defect [ luni ] 3–6 4
<3 5
<2 1
2–3 2
5 Numărul de acţionări la curentul de scurtcircuit 3–5 3
5 – 10 4
> 10 5
Chestionar 2 de evaluare a stării tehnice a unui IÎT
Criteriu EVALUARE FACTOR REzULTAT

MULTIPLICARE
< 20 1
1
Durata de la punerea în funcţiune [ 20– 35 2
ani ] 26 – 30 4
31 – 35 6
36 – 40 8
> 40 10
< 80 % 1 3
Capacitatea de rupere
80 - 90 % 6
91 - 99 % 10
normal 1 2
Numărul de acţionări la curentul de
scurtcircuit mediu 6
mare 10
Tipul de intreruptor SF6 1 1
ulei 6
aer comprimat 10
Rezultatele măsurătorilor bune 1 4
acceptabile 6
slabe 10
EVALUAREA STĂRII TEHNICE
• În practică, se reţin, din multitudinea de date posibile, numai acelea a

căror influenţă este majoră, care se bazează pe informaţii rezultate din
exploatare, din statistici relevante sau din documentaţia firmei
constructoare.
• Rezultatele finale ale studiului sunt dependente într-o foarte mare
măsură de aprecierea criteriilor alese pentru alcătuirea chestionarelor
şi de modul în care intervin în acordarea scorului.
• Indicatorul de stare tehnică "s“:
5
Indicator "s"   Criteriu
N s 1
Ns
Observaţie: Criteriile pot fi extinse şi la alte aspecte ale funcţionării

decât cele cuprinse în chestionarele prezentate.
Importanţa echipamentului. Indicatorul "i"
Criteriile pot fi subiective şi obiective. Exemple:

- aspecte tehnice şi de organizare:
• nivelul de tensiune;
• localizarea echipamentului avariat (CHE, CTE, CNE, staţie electrică etc.);
• timpul de transport la locul defectului şi durata întreruperii alimentării cu e.e.;
• topologia reţelei (radială, buclată);
• defecte în cascadă care pot afecta reţeaua;
• impactul defectării echipamentului asupra calitatii energiei electrice transportate;
- aspecte sociale şi legale (nealimentarea cu energie electrică a unor secţii dintr-un spital
sau a altor receptoare de categoria zero etc. );
- aspecte financiare (costul investitiei de inlocuire a echipamentului avariat, costul daunelor
de nelivrare a energiei electrice etc.);
- impact asupra mediului, siguranţei locului de muncă, sănătăţii ocupaţionale (explozii,
emisiide câmpuri electromagnetice, contaminarea aerului sau apelor cu substanţe toxice
etc);
- afectarea imaginii companiei.
Chestionar de evaluare a importanţei unui IÎT
Ni Criteriu EVALUARE PENTRU IO 110 kV Descriere Scor

<1 1
1 Timpul de întrerupere a alimentării 1–5 2
[ore]
5–8 3
8 – 24 4
> 24 5
retras din exploatare 1
2 indisponibil 2
Situaţia şi starea operativă a circuitului afectat
în rezervă rece 3
în rezervă caldă 4
în funcţiune 5
< 0,05 1
3 Costul daunelor de nelivrare a energiei electrice 0,05 – 1 2
[ $/kVAh ]
1–5 3
5 – 10 4
> 10 5
Puterea nelivrată [MVA ] 0,4 – 20 kV <1 1
4 (în funcţie de 0,4 – 20 kV 1 – 1,5 2
tensiunea de alimentare)
0,4 – 20 kV 1,5 – 2,5 3
20 – 110 kV 2,5 – 7,5 4
110 kV > 7,5 5
cuplă 1
5 Tipul circuitului afectat linie de distribuţie zonală 2
(în funcţie de tensiunea de alimentare)
transformator de forţă 3
4
linie de alimentare a zonelor de 5
consum
linie de racordare a centralelor
electrice
Indicatorul de importanţă a echipamentului
în cadrul schemei electrice "i":
Pe baza unui chestionar de evaluare, pentru fiecare întreruptor în parte,
se va lua în considerare impactul celei mai probabile avarii care a fost
determinată.
Înmulţind cele cinci scoruri obţinute de un echipament la fiecare dintre
criteriile Ni, se obţine indicatorul de importanţă a echipamentului în cadrul
schemei electrice "i":
5
Indicator "i"   Criteriu
N i 1
Ni
O valoare ridicată a lui i indică faptul că echipamentul la care se face

referire este de mare importanţă în cadrul reţelei.
Un întreruptor se consideră cu atât mai important cu cât consecinţele
defectării sale sunt mai mari.
Corelarea indicatorilor "s" şi "i". Indicatorul global "g“.
Diagrama CALPOS® Main
Deteriorarea stării tehnice (s)
100 %
50%
50% 100 %
Importanţa echipamentului (I )
Interpretarea rezultatelor
Deteriorarea Planificarea acţiunilor de

stării tehnice (s) y mentenanţă pe baza RCM
Deteriorarea Se recomandă
g1
stării tehnice
· inspecţii;
0 < s < sM
acţiuni de
SI sM  s < sI mentenanţă;
g
d1 · înlocuire.
SM sI  s < 100
Importanţa
echipamentului (i)
0
50% 100% x
stabilirea priorităţii acţiunilor de mentenanţă în funcţie de distanţele d

z
Arbore de decizie pentru selectarea
strategiilor de mentenanţă
MENTENANŢA
NU DA
Importanţ
a
Stare Stare
tehnică tehnică
deteriorată deteriorată
NU DA NU DA
Mentenanţa Mentenanţa Mentenanţa RCM

corectivă predictivă preventivă
ARGUMENTE în favoarea aplicării practice a RCM
• În 1998, concurenţa dură de pe piaţa a determinat o firmă de service din Germania, cu 1200 angajaţi, (care deservea
1,6 milioane de consumatori industriali şi casnici, pe o zonă de consum de 6000 km2) să examineze toate procesele
interne pentru a identifica posibilităţile de a-şi eficientiza activitatea.
• A fost angajată o companie intenaţională de consultanţă. Proiectul trebuia finalizat în 9 săptămâni şi viza optimizarea
proceselor de mentenanţă şi investiţii ale firmei pentru a realiza economii de 30%.
• S-a acordat o atenţie specială investigării practicilor tradiţionale de mentenanţă şi investiţii. S-a decis implementarea
sistemului CALPOS® în mediul IT existent. Interfetele principale ale CALPOS® au fost modificate astfel încât să
permită comunicarea cu modulul de mentenanţă al uneia dintre soluţiile software. În timpul desfăşurării proiectului,
pentru a putea răspunde cerinţelor specifice ale clientului, a fost necesară adaptarea programului CALPOS®.
• Pentru firma de utilităţi, introducerea mentenanţei bazată pe fiabilitate a însemnat o îndepartare radicală faţă de
practicile de mentenanţă utilizate anterior. Au trebuit eliminate deficienţele care existau în actualizarea datelor
echipamentelor şi arhivarea istoricelor de mentenanţă.
• În prima fază a proiectului, un grup de 20 angajaţi ai firmei de service au fost scolarizaţi pentru a putea utiliza aparate
digitale. Grupul a fost împărţit în patru echipe, care, timp de 4 săptămâni, au făcut inspecţii şi au introdus datele
tehnice şi istoricul mentenanţei a peste 8000 echipamente electrice individuale (întreruptoare de înaltă tensiune,
transformatoare de forţă, transformatoare de măsurare, separatoare). În fiecare seară, datele colectate în timpul zilei au
fost transferate prin Internet la centrul service al firmei care a asigurat consultanţa tehnică necesară acestui proiect.
Inspectiile vizuale au fost completate cu măsuratori, în vederea diagnosticării echipamentelor şi a evaluării stării
tehnice a acestora.
• În faza a doua, programul CALPOS® a fost folosit pentru a simula diferite strategii de mentenanţă şi pentru a calcula
costurile pentru mentenanţă şi investiţii. Aceste simulări au arătat că prin trecerea de la mentenanţa preventivă la
mentenanţa predictivă, firma şi-ar reduce cheltuielile de mentenanţă cu 30%, iar tranziţia de la mentenanţa preventivă
la mentenanţa bazată pe fiabilitate ar reduce cheltuielile de mentenanţă cu 70% ! Şi toate acestea cu nici un risc
identificabil referitor la fiabilitatea alimentării cu energie electrică.
.
Comparaţie între costul RCM şi costul celorlalte
strategii de mentenanţă
Cele mai importante avantaje ale

aplicării RCM se referă la:
Costul • mai mare siguranţă în exploatare;
mentenanţei • îmbunătăţirea performanţelor
MC MP MPd echipamentelor respective;
• utilizarea mai eficientă a
costurilor de mentenanţă
• mărirea ciclului de viaţă pentru
echipamentele mai scumpe.
RCM Deşi eficienţa sa este

recunoscută, RCM nu este
utilizată extensiv în transportul şi
distribuţia energiei electrice.
Principalele impedimente vizează
două aspecte:
Durata – munca în echipă;
de viaţă – necesitatea îmbunătăţirii
motivaţiei individuale.
Studiu de caz
RCM+GIS+PLANIFICAREA EFICIENTĂ
A
LUCRĂRILOR DE MENTENANŢĂ
ÎN
REŢELELE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
GIS - Geographic Information System
datele pot fi vizualizate,

o nouă generaţie de programe
interogate, analizate şi
bazate pe grafică, dezvoltate
interpretate din punct de
după 1980
vedere geografic
• GIS gestionează date grafice şi non-grafice stocate într-o bază de date

unică şi neredundantă:
– date spaţiale , care reprezintă obiectele geografice prin poziţia şi
forma lor în spaţiu (coordonate) în asociaţie cu un set de date
descriptive, alfanumerice, stocate în tabele de atribute;
– imagini (fotografii, grafice, documente scanate) asociate datelor
spaţiale;
– date tabelare în diverse formate, accesul direct SQL la bazele de
date externe realizându-se cu respectarea standardului ODBC (Open
Database Connectivity).
Din totalul de peste 950 staţii de tensiune nominală 35 ... 750 kV
existente în SEN, aproximativ 90% din total sunt statii de 110 kV.
Exemplu: porţiune dintr-o reţea urbană de distribuţie a energiei electrice
cabluri
110 kV staţie
electrică
110 kV/MT
reţea de
distribuţie la consumatori
MT alimentaţi la
JT
Schema monofilară a staţiei electrice
110 kV/MT
Reprezentarea geografică a traseului

cablurilor de 110 kV ID
Plecările din celulele de linie ale sistemului de bare
de MT al staţiei se regăsesc, pe baza ID unic, în
traseele cablurilor prin care se realizează distribuţia
directă la MT către posturile de transformare
Plecările de pe barele
de JT ale PT se regăsesc, prin
ID unic, în cablurile care
alimentează
consumatorii la JT
• Deoarece în GIS instalaţiile sunt reprezentate prin raportare la hartă, trebuie
făcută diferenţa între locul de amplasare geografică a instalaţiei şi
echipamentul care este instalat în locaţia respectivă la un moment dat.
• Un echipament poate fi instalat într-o anumită locaţie, apoi demontat (din

diverse motive), pentru ca ulterior să fie din nou instalat într-o cu totul altă
locaţie.
• Un program eficient de mentenanţă se bazează pe cunoaşterea întregii

istorii, atât a echipamentului în sine, cât şi a locaţiei în care acesta
este instalat. Trebuie păstrată o istorie a evenimentelor semnificative
care interesează atât echipamentul, cât şi locul în care acesta
funcţionează.
• Asocierea istoriei evenimentelor cu locaţia fizică permite :

– analiza tuturor lucrărilor de mentenanţă la care a fost supus un
echipament de-a lungul ciclului sau de viaţă, indiferent de locurile în
care a fost instalat;
– analiza tuturor activităţilor de mentenanţă desfăşurate la o anumită
locaţie, indiferent câte echipamente distincte au funcţionat în acel loc
pe perioada de timp studiată.
Utilizarea GIS pentru planificarea lucrărilor de
mentenanţă a reţelelor electrice de distribuţie (RED)
• Analiza tehnică şi economică a diferitelor tipuri de
defecte ce pot apărea poate fi făcută eficient
utilizând reprezentarea în GIS a RED studiate.
• Pe baza modelului RED se pot face simulări de
defecte, care să conducă la o mai bună
ierarhizare a echipamentelor, putându-se face
evaluări atât din perspectiva puterii nelivrate în
caz de defect, cât şi a întinderii zonei geografice
afectate.
• O altă utilitate a sistemului GIS apare în
momentul în care se face planificarea lucrărilor de
mentenanţă şi a inspecţiilor periodice, când pe
baza hărţii se poate realiza traseul optim pentru
parcurgerea tuturor locaţiilor unde trebuie
executate lucrări .
Evaluarea implementării GIS:
• Nu existã o abordare metodologicã universal valabilã pentru estimarea beneficiilor GIS, deoarece:
• Obiectivele implementãrii GIS nu pot fi exprimate ca produse finale. Tehnologia GIS este utilizatã
pentru a îmbunãtãţi procesul de decizie din cadrulobiectivului energetic, reducându-se gradul de
incertitudine şi riscurile asupra deciziilor.
• Valoarea economicã a produselor finale nu poate fi mãsuratã, ci doar estimatã ca beneficiu
indirect în cazurile în care produsele finale GIS sunt plasate într-un lanţ tehnologic sau decizional
mai amplu, fãrã ca ele sã constituie rezultate finale cuantificabile.
• Introducerea tehnologiei GIS afecteazã costul produselor existente determinând reduceri ale
costurilor de transport şi distribuţie a energiei electrice.
Beneficii cuantificabile Beneficii necuantificabile:

-reducerea timpului de producere şi -creşterea calitãţii analizelor în paralel cu reducerea
actualizare a hãrţilor; timpului necesar realizãrii lor;
-reducerea timpului necesar întreţinerii -capacitatea de a face analize imposibil de realizat
bazei de date; fãrã tehnologia GIS;
-reducerea timpului necesar activitãţii -decizii mai bune;
administrative; -planificare mai bunã;
-reducerea costurilor de întreţinere; -mai bunã înþelegere şi analizã a situaţiilor şi
-reducerea costurilor de planificare şi sistemelor de complexitate ridicatã;
proiectare; -îmbunãtãţirea calitãţii şi promtitudinii deciziilor;
-reducerea costului activitãţilor -posibilitatea de a genera cu uşurinţã hãrţi şi planuri
administrative. noi, mai precise, mai diverse.
CONCLUZII
Prin utilizarea unui GIS asociat cu o bază de date bine proiectată

îmbunătăţiri semnificative ale activităţii de exploatare şi întreţinere a RED:
actualizarea evidenţei geografice a instalaţiilor electrice;
elaborarea traseelor optime pentru lucrări operative si revizii tehnice;
urmărirea performanţelor echipamentelor pe întreaga lor durată de viaţă;
obţinerea de informaţii necesare pentru activitatea de inventariere a mijloacelor fixe;
analizarea impactului defectării unor echipamente asupra funcţionării reţelei

electrice;
asigurarea unui punct de plecare pentru un program eficient de RCM.
Intrebări ?

MSE - MS11 - 8 - Mentenanța Centrata Pe Fiabilitate RCM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MSE - MS11 - 8 - Mentenanța Centrata Pe Fiabilitate RCM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MS11, an V, 2019 – 2020

Prof. dr. ing. Sorina Costinaş, sorina_costinas@yahoo.com

1.Definitia, obiectivul şi evoluţia RCM

MSE 2.Identificarea funcţiilor unui echipament şi a defectelor de

4.Principalele etape ale implementarii RCM

• Principiile de bază ale mentenanţei bazate pe fiabilitate au fost introduse

Anii Varianta Domeniu de aplicare

1960 -1969 MSG companii de transport aerian;

1970 - 1979 MSG1 industria aeronautică (Boening 747);

MSG2 în industria aeronautică (DC-10 şi L-101);

1980 - 1989 MSG3 în industria aeronautică (Boening 757, Boening 767);

1990 - 1999 RCM industria nucleară şi încercări în alte industrii;

2000 - RCM11 problemele de protectie a mediului devin parte integrantă

• proces folosit la determinarea acţiunilor ce trebuie întreprinse

• ia în considerare parametrii ce caracterizează fiabilitatea fiecărei

• RCM corespunde unei politici de mentenanţă care identifică, într-o primă

• Obiectivul RCM este de a clasifica defectele ce pot apărea în defecte

Concret, aplicarea mentenanţei bazată pe fiabilitate înseamnă găsirea răspunsului la :

1. Care sunt funcţiile şi standardele de performanţă asociate echipamentului în

2. În ce condiţii echipamentul nu reuşeşte să-şi îndeplinească funcţiile?

3. Care este cauza fiecărui defect de funcţionare?

4. Ce se întâmplă când apare o anumită defectare?

5. Cât de important este un anumit defect?

6. Ce poate fi făcut pentru a impiedica apariţia unui anumit defect?

7. Ce ar trebui făcut dacă nu se poate găsi o metodă eficientă de prevenire?

+ Indicator global "g"

• Analizele consecinţelor tehnice şi economice pe care le poate avea

• Se va ţine seama şi de evidenţele centralei (staţiei) privind timpul de

nr CRITERII DE EVALUARE DESCRIERE Scor

Criteriu EVALUARE FACTOR REzULTAT

Tipul de intreruptor SF6 1 1

Rezultatele măsurătorilor bune 1 4

• În practică, se reţin, din multitudinea de date posibile, numai acelea a

Observaţie: Criteriile pot fi extinse şi la alte aspecte ale funcţionării

Criteriile pot fi subiective şi obiective. Exemple:

Ni Criteriu EVALUARE PENTRU IO 110 kV Descriere Scor

O valoare ridicată a lui i indică faptul că echipamentul la care se face

Deteriorarea stării tehnice (s)

Deteriorarea Planificarea acţiunilor de

stabilirea priorităţii acţiunilor de mentenanţă în funcţie de distanţele d

Mentenanţa Mentenanţa Mentenanţa RCM

Cele mai importante avantaje ale

RCM Deşi eficienţa sa este

datele pot fi vizualizate,

• GIS gestionează date grafice şi non-grafice stocate într-o bază de date

Reprezentarea geografică a traseului

• Un echipament poate fi instalat într-o anumită locaţie, apoi demontat (din

• Un program eficient de mentenanţă se bazează pe cunoaşterea întregii

• Asocierea istoriei evenimentelor cu locaţia fizică permite :

Beneficii cuantificabile Beneficii necuantificabile:

Prin utilizarea unui GIS asociat cu o bază de date bine proiectată

actualizarea evidenţei geografice a instalaţiilor electrice;

elaborarea traseelor optime pentru lucrări operative si revizii tehnice;

urmărirea performanţelor echipamentelor pe întreaga lor durată de viaţă;

obţinerea de informaţii necesare pentru activitatea de inventariere a mijloacelor fixe;

analizarea impactului defectării unor echipamente asupra funcţionării reţelei

asigurarea unui punct de plecare pentru un program eficient de RCM.

S-ar putea să vă placă și