Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS nr.10/09.12.2021
421 P-D
5311 A-C 421 „Personal salarii datorate” = 5311„Casa în lei” 8.000
(-P) (-A)
Deci, scopul final al analizei contabile a unei operații economice îl constituie transcrierea acesteia prin
intermediul unei formule contabile.
Formula contabilă este modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operații economice prin conturile
corespondente, pe baza dublei înregistrări și sub formă de egalitate valorică.
Elementul de noutate, față de exemplele anterioare (când, de fapt, am scris tot formule contabile), îl
constituie, scrierea în partea dreaptă a egalității dintre conturile corespondente - a sumei care se
înregistrează simultan în conturi, prin producerea operației economice.
Contul care se debitează se trece în partea stângă a egalității, iar contul care se creditează se trece în
partea dreaptă a egalității.
Evident, suma - deși se scrie o singură dată - se va înregistra atât în debitul unui cont, cât și în creditul
celuilalt cont.
Trebuie menționat faptul că semnul „=” evidențiază corespondența dintre cele două conturi în care se
înregistrează operațiunea economică bazată pe principiul dublei înregistrări și faptul că între cele două
părți ale formulei contabile există egalitate, indiferent câte conturi intervin în prezentarea acestuia.
Schematic, înregistrarea operației exemplificate, în cele două conturi corespondente, va arăta astfel:
D 421 Salarii C D 5311Casa C
Din formula contabilă compusă, observăm că - în dreptul fiecărui cont se înscrie suma ce produce
modificarea elementului patrimonial respectiv, astfel încât - și în acest caz, egalitatea valorică se
menține.
Similar, putem avea formule contabile compuse - în care avem mai multe conturi creditoare:
Cont debitor = % Suma totală
Cont creditor Suma parțială
Cont creditor Suma parțială
Exemplu: Se incaseaza prin casierie urmatoarele creante: de la clienti 5.000 lei si de la debitori 3.000 lei.
TOTAL INCASARI = 8.000 lei.
Să efectuăm analiza contabilă a acestei operații economice:
a) Natura operației: incasarea unor creante prin casierie.
b) Elementele patrimoniale modificate si sensul modificarii:
- creanta fata de clienti (activ) – scade;
- creanta fata de debitori (activ) – scade;
- disponibilul din casierie (activ) – creste.
c) Conturile utilizate: 4111„Clienti” (A); 461„Debitori diversi” (A); și „Casa în lei” (A).
f) Aplicarea regulilor de functionare a conturilor:
Se debitează contul de disponibil și se creditează conturile de creante.
g) Scrierea formulei contabile compuse:
5311 A+D 5311”Casa in lei” = % 8.000
4111 A-C 4111“Clienti” 5.000
461 A-C 461 “Debitori diversi” 3.000
D 4111 „Clienti” C
5.000 (-A)
0 0
Cele doua conturi se soldeaza (se inchid). Deci, prin formula contabilă de stornare în negru,
sumele înregistrate inițial, au fost anulate, așa cum am dorit.
- Stornarea cu sume în roșu
În contabilitate, suma în roșu se scrie fie cu coloare roșie, fie cu culoare obișnuită (albastru), dar
încadrată în chenar - și are semnificația unei sume care se scade (cu semnul imaginar „-”).
În acest caz, anularea unei formule contabile anterioare se face prin transcrierea ei identică (contul
debitor rămâne debitor, iar cel creditor rămâne creditor), dar cu suma în roșu.
Exemplu: Pornim tot de la operatiunea anterioara de cumparare a materiilor prime de la
furnizor, in valoare de 1.000 lei.
301 A+D
401 P+C 301 „Materii prime” = 401„Furnizori” 1.000
Consideram ca inregistrarea nu trebuia facuta si o anulam printr-o formula de stornare in rosu. Formula
contabila se va scrie identic, dar cu suma in rosu (-).
301 A+D
401 P+C 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 1.000 (se putea scrie 1.000)
Schematic, pentru a vedea efectul formulei contabile de stornare în roșu, vom avea:
D 301Mat.prime C D 401Furnizori C
(I)RD=1.000 RC=1.000(I)
0 0
Constatăm că, și în acest caz, cele două conturi se soldează (se închid). Deci, si prin formula
contabila de stornare în roșu, sumele înregistrate inițial se anulează, așa cum am dorit.
De preferat este ca inregistrarile operatiunilor in conturi sa se faca corect, fără a apela la formulele
contabile de stornare, dar in practica apar si situatii in care inregistrarile trebuie corectate.
Înregistrarea operațiilor economice cu ajutorul formulelor contabile poartă numele de înregistrare
cronologică, întrucât fiecare operație economică se înregistrează în conturi la data înfăptuirii ei.
Înregistrarea unei operații economice schematic, cu ajutorul T-urilor se numește înregistrare
sistematică și servește la întocmirea Balanței de verificare (ea completează înregistrarea cronologică).
Articolul contabil reprezintă un instrument de lucru - cu ajutorul căruia se identifică în timp și spațiu o
operație economică ce produce modificarea patrimoniului sau a structurii acestuia.
El vine, de fapt, să completeze formula contabilă, adăugându-i elemente suplimentare:
- data efectuării înregistrării contabile - respectiv anul, luna și ziua în care a avut loc operația
economică.
- explicația operației economico-financiare - redată prin cuvinte, în mod concis, având în vedere
felul operației și documentul justificativ ce a stat la baza acesteia.
Exemplu: Cumpărarea de materii prime de la furnizori, în valoare de 3.000 lei.
Toate categoriile de conturi enumerate se reunesc într-un tabel general – utilizat obligatoriu de către
agenții economici - numit Planul General de Conturi.
Acesta se structurează pe 9 clase de conturi, după conținutul lor economic, astfel:
Clasa 1 = Conturi de capitaluri. Cea mai mare parte dintre ele funcționează după regula de pasiv.
Conturile se creditează la constituirea surselor și majorarea lor, se debitează la utilizarea surselor și
diminuarea lor, iar soldul creditor reflectă sursele existente, neutilizate încă.
Clasa 2 = Conturi de active imobilizate. Cea mai mare parte dintre ele funcționează după regula de activ.
Conturile se debitează la intrarea imobilizărilor în patrimoniu și la creșterea valorii acestora, se
creditează la ieșirea lor din patrimoniu și la diminuarea valorii acestora, iar soldul debitor reflectă
imobilizările existente în patrimoniu.
Clasa 3 = Conturi de stocuri și producție în curs de execuție. Cea mai mare parte dintre ele funcționează
după regula de activ.
Conturile se debitează la încărcarea gestiunii, se creditează la descărcarea gestiunii, iar soldul debitor
reflectă stocurile existente în gestiune.
Clasa 4 = Conturi de relatii cu terții. Funcționează parțial după regula de activ, parțial după regula de
pasiv.
Conturile de creanțe sunt conturi de activ, care se debitează la înregistrarea creanțelor, se creditează la
încasarea lor, iar soldul debitor reflectă creanțele neîncasate.
Conturile de datorii sunt conturi de pasiv care se creditează la înregistrarea datoriilor, se debitează la
plata lor, iar soldul creditor reflectă datoriile neplătite.
Clasa 5 = Conturi de trezorerie. Cea mai mare parte dintre ele funcționează după regula de activ.
Conturile se debitează cu încasările, se creditează cu plățile, iar soldul debitor reflectă disponibilitățile
bănești existente.
Clasa 6 = Conturi de cheltuieli. Funcționează după regula de activ. Conturile se debitează în timpul lunii
cu cheltuielile efectuate, iar la sfârșitul lunii se închid prin contul de rezultate, creditându-se cu aceleași
sume. Ele nu prezintă niciodată sold.
Clasa 7 = Conturi de venituri. Funcționează după regula de pasiv. Conturile se creditează în timpul lunii
cu veniturile realizate, iar la sfârșitul lunii se închid prin contul de rezultate, debitându-se cu aceleași
sume. Ele nu prezintă niciodată sold.
Clasa 8 = Conturi speciale, denumite și conturi în afara bilanțului.
Clasele de conturi de la 1 la 7 inclusiv apar periodic în balanța de verificare și bilanțul contabil, ele
conținând așa-zisele conturi de gestiune externă. Acestea funcționează pe principiul dublei înregistrări
(în partidă dublă), iar datele furnizate de ele sunt destinate utilizatorilor din afara firmei (bănci,
acționari, organe de control etc).
Clasa de conturi nr.8 - conține drepturi și conturi speciale care nu apar în balanță și în bilanțul contabil,
ele reflectând obligațiile extrapatrimoniale ale firmei. Aceste conturi funcționează în partidă simplă.
Clasa de conturi nr.9 - conține conturi de gestiune internă, care furnizează informații conducerii firmei,
fara sa apara în balanță și bilanț. Ele funcționează în partidă dublă.
Pentru ca Planul General de Conturi sa poata fi utilizat cu usurinta, fiecare cont are atribuit un simbol
format din mai multe cifre, astfel:
- prima cifră indică clasa din care face parte;
- a doua cifră indică grupa aparținând clasei;
- a treia cifră indică simbolul contului aparținând grupei din cadrul clasei respective;
- a patra cifră indică simbolul subcontului - aparținând contului, din cadrul grupei, din cadrul
clasei respective.
Exemplu: Simbolul contului „Mașini, utilaje și instalații de lucru” este:
Observație: Conturile cu simboluri formate din 3 cifre se numesc conturi sintetice de gradul I, iar cele cu
simboluri formate din 4 cifre se numesc conturi sintetice de gradul II. Conturile sintetice din Planul de
Conturi se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de necesitățile proprii ale firmei (prin adăugarea
unei cifre, ex: 401.1, 401.2 etc.). Conturile sintetice de gradul I cu cifra terminală 9 (a treia cifră),
funcționează invers decât clasa din care fac parte (de ex: în clasa de conturi nr.1 – conturi de pasiv,
contul 129 „Repartizarea profitului” este cont de activ).
PLANUL GENERAL DE CONTURI
Clasa 1 - Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii asimilate
10. Capital și rezerve
101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat
1012. Capital subscris vărsat
1015. Patrimoniul regiei
1016. Patrimoniul public
1017. Patrimoniul privat
1018. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare
103. Alte elemente de capitaluri proprii
1031. Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii
1033. Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină
1038. Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vederea vânzării
şi alte elemente de capitaluri proprii
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune
1042. Prime de fuziune/divizare
1043. Prime de aport
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
105. Rezerve din reevaluare
106. Rezerve
1061. Rezerve legale
1063. Rezerve statutare sau contractuale
1068. Alte rezerve
107. Diferenţe de curs valutar din conversie
108. Interese care nu controlează
1081. Interese care nu controlează - rezultatul exerciţiului financiar
1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii
109. Acţiuni proprii
1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt
1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung
1095. Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă
11. Rezultatul reportat
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29
1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
12. Rezultatul exercițiului financiar
121. Profit sau pierdere
129. Repartizarea profitului
14. Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii
141. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
1411. Câştiguri legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii
1412. Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri proprii
149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii
1491. Pierderi rezultate din vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii
1495. Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt determinate de anularea titlurilor deţinute
1498. Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
15. Provizioane
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii
1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea
1.Folosind etapele analizei contabile, sa se scrie formulele contabile simple care reflecta urmatoarele
operatiuni:
b. Incasarea prin cont a unui credit bancar pe termen lung in valoare de 15.000 lei.
d. Plata prin cont a unei datorii fata de un furnizor de imobilizari, in valoare de 20.000 lei.
2.Folosind etapele analizei contabile, sa se scrie formulele contabile compuse care reflecta urmatoarele
operatiuni:
a. Plata prin cont a urmatoarelor datorii: impozit pe profit 2.000 lei; TVA de plata 3.000 lei; CAM 1.000
lei.
b. Incasarea prin casierie a urmatoarelor creante: de la clienti 1.000 lei; de la debitori 500 lei.
a.Stornare in rosu
b.Stornare in negru
In ambele cazuri, sa se intocmeasca T-urile celor 2 conturi, evidentiind anularea prin stornare a
operatiunii initiale.