CONTURILE CONTABILE ŞI

DUBLA ÎNREGISTRARE
BĂDICU Galina, dr., conf. univ.,
DEPARTAMENTUL CONTABILITATE, AUDIT ȘI ANALIZĂ ECONOMICĂ,
BL. F, 407
 SUBIECTELE PROPUSE:
1. Contul contabil: noțiunea, destinația și
structura
2. Conturile de activ și conturile de pasiv: reguli
de funcționare
3. Planul general de conturi contabile: structura și
aplicarea
4. Dubla înregistrare și corespondența conturilor.
Analiza contabilă a faptelor economice
 DEFINIȚIE

Contul este un procedeu specific metodei

contabilității, de o formă specială, utilizat
pentru evidența valorică, iar uneori cantitativă, a
existenței și mișcării elementelor contabile pe o
anumită perioadă, în ordine cronologică și
sistematică.
Cu ajutorul conturilor se urmărește și se
calculează în ordine cronologică situația inițială a
elementelor înregistrate, mișcarea lor în timp, și în
final, se calculează starea lor nouă. Calculul se
face în etalon bănesc, pe baza relației:

STAREA FINALĂ = SITUAȚIA INIȚIALĂ + CREȘTERI - MICȘORĂRI

Fiecare cont are un conținut economic determinat
de natura elementului contabil pe care îl
urmărește, reflectă și controlează în dinamică:
Un bun O sursă de Un proces Un rezultat
economic finanțare economic financiar

ce reflectă
ce reflectă activele ce arată profitul
ce arată proveniența costurile,
imobilizate și sau pierderea
bunurilor economice cheltuielile și
circulante entității
veniturile
Schematic, contul poate fi imaginat Cont contabil

sub forma literei T, ce arată

posibilitatea de separare și înregistrare
cronologică, într-o parte a creșterilor,
și în altă parte a micșorărilor privind
elementul contabil pentru care s-a
deschis contul respectiv.
Structura lui se referă la elementele pe care
trebuie să le cuprindă obligatoriu toate
conturile:
titlul sau denumirea contului; Debit Denumirea Credit

simbolul contului;
debitul și creditul contului; Rulaj debitor Rulaj creditor

mișcările contului - rulaj;

soldul contului.
 Regulile de funcționare a conturilor
I. Conturile se deschid la fiecare început de perioadă și în ele se înregistrează
mai întâi existențele ce se preiau din bilanț.
Conturile care se deschid pentru bunurile economice se numesc conturi de activ.
Conturile de activ încep să funcționeze prin a se debita și se debitează cu
existentele de bunuri economice preluate din activul bilanțului, care devin
pentru cont - solduri inițiale debitoare.

Pentru a urmări sursele de formare a bunurilor economice care figurează în

capital propriu, datorii și provizioane, se deschid conturi de pasiv. Conturile de
pasiv încep să funcționeze prin a se credita și se creditează cu existentele
surselor bunurilor economice preluate din pasivul bilanțului, care devin
pentru cont - solduri inițiale creditoare.
 Regulile de funcționare a conturilor
II. A doua regulă de funcționare a conturilor poate fi formulată
astfel:
Conturile de activ se debitează și cu creșterile de active, costuri și
cheltuieli determinate de faptele economice consemnate în
documentele justificative.

Conturile de pasiv se creditează și cu creșterile de pasive și

venituri determinate de faptele economice consemnate în
documentele justificative.
 Regulile de funcționare a conturilor
III. Micșorările elementelor patrimoniale se înscriu în partea opusă a
contului în care s-au trecut soldul inițial și creșterile.
Conturile de activ se creditează cu micșorările de active, costuri și
cheltuieli determinate de faptele economice consemnate în
documentele justificative.

Conturile de pasiv se debitează cu micșorările de pasive și

venituri determinate de faptele economice consemnate în
documentele justificative.
 Regulile de funcționare a conturilor
IV. A patra regulă de funcționare a conturilor se referă la
determinarea soldurilor finale.
Conturile de activ prezintă numai sold final debitor și arată existentele
elementelor de activ la un moment dat, sau contul este balansat (egal cu zero).
Soldul final al conturilor de activ se va determina prin relația:
SOLD FINAL DEBITOR (SF) = Sold inițial debitor (SI) + Rulaj debitor (RDT) - Rulaj creditor (RCT)

Conturile de pasiv prezintă numai sold final creditor și arată existentele

elementelor de pasiv la un moment dat, sau contul este balansat (egal cu zero).
Soldul final al conturilor de pasiv se va determina prin relația:
SOLD FINAL CREDITOR (SF) = Sold inițial creditor (SI) + Rulaj creditor (RCT) - Rulaj debitor (RDT)
 Prezentarea schematică a structurii și regulilor
de funcționare a conturilor:
Debit Cont de activ Credit Debit Cont de pasiv Credit

Sold inițial Sold inițial

Scăderi, Majorări,
Majorări, Scăderi,
ieșiri ieșiri intrări
intrări

Rulaj debitor Rulaj creditor Rulaj debitor Rulaj creditor

Sold final Sold final

Soldurile conturilor se trec la finele
perioadei de gestiune în balanța de
verificare și apoi în bilanț, realizându-
se astfel o legătură între cont și bilanț.

Soldurile finale din bilanțul întocmit

pentru perioada de gestiune curentă
vor fi solduri inițiale pentru bilanțul
perioadei de gestiune viitoare.

• Soldul datoriilor comerciale curente la
01.09.2020 – 52 000 lei
• Din contul curent în monedă națională s-a
achitat datoriile fată de furnizori (ordin de
plată) – 15 400 lei
• S-a primit materiale de la furnizori (factură
fiscală) - 16 900 lei
• Achiziționarea materiei prime de la furnizori
(factură fiscală) – 15 400 lei
• S-a achitat datoria pentru mărfurile primite
anterior (ordin de plată) – 24100 lei
• Acordarea avansurilor curente furnizorilor
(ordin de plată) – 23 000 lei
• De deschis contul de evidență a datoriilor
față de furnizori
EXEMPLU
• Soldul numerarului în contul curent în
monedă națională la 01.09. 2020 – 80 000 lei
• Din contul curent în monedă națională s-a
achitat datoriile fată de furnizori – 15 400 lei
• Se încasează în cont creanța cumpărătorului
(extras de cont) – 26 300 lei
• Rambursarea creditului bancar pe termen scurt
(ordin de plată) – 22 000 lei
• S-a achitat datoria pentru mărfurile primite
anterior (ordin de plată) – 24 100 lei
• Acordarea avansurilor curente furnizorilor
(ordin de plată) – 23 000 lei
• De deschis contul de evidență a numerarului
în contul bancar (monedă națională)
 ASPECTE PRACTICE
Soldul datoriilor comerciale curente la 01.09.2020 – 52 000
lei
Dt 521 P Ct
1. Din contul curent în monedă națională s-a achitat datoriile
fată de furnizori (ordin de plată) – 15 400 lei Si. 52 000
242 Contul curent în monedă națională, A, Ct 1. 15 400
2. 16 900
521 Datorii fată de furnizori, P, Dt 3. 19 400
2. S-a primit materiale de la furnizori (factură fiscală) - 16 900
lei
211 Materiale, A, Dt
521 Datorii fată de furnizori, P, Ct
3. Achiziționarea materiei prime de la furnizori (factură fiscală) –
19 400 lei
211 Materiale, A, Dt
521 Datorii fată de furnizori, P, Ct
 ASPECTE PRACTICE
Sf. = Si. + Rct. – Rdt.
Soldul datoriilor comerciale curente la 01.09.2020 – 52 000
lei
1. Din contul curent în monedă națională s-a achitat datoriile fată de furnizori (ordin de plată) 521 P
Dt Ct
– 15 400 lei

242 Contul curent în monedă națională, A, Ct Si. 52 000

521 Datorii fată de furnizori, P, Dt 1. 15 400 2. 16 900
2. S-a primit materiale de la furnizori (factură fiscală) - 16 900 lei 4. 24 100 3. 19 400
211 Materiale, A, Dt
521 Datorii fată de furnizori, P, Ct
3. Achiziționarea materiei prime de la furnizori (factură fiscală) – 19 400 lei Rdt. 39 500 Rct. 36 300
211 Materiale, A, Dt
521 Datorii fată de furnizori, P, Ct Sf. 48 800

4. S-a achitat datoria pentru mărfurile primite anterior (ordin de

plată) – 24100 lei
242 Contul curent în monedă națională, A, Ct
521 Datorii fată de furnizori, P, Dt
 Aspecte practice De deschis contul de evidență a numerarului în
contul bancar/curent în monedă națională
Soldul numerarului în contul curent în monedă națională
la 01.09. 2020 – 80 000 lei
1. Din contul curent în monedă națională s-a achitat datoriile fată Sf. = Si. + Rdt. – Rct.
de furnizori (extras de cont) – 15 400 lei
242 Contul curent în monedă națională, A, Ct 242 A
Dt Ct
521 Datorii fată de furnizori, P, Dt
2. Se încasează în cont creanța cumpărătorului (extras de cont) – Si. 80 000
26 300 lei 1. 15 400
2. 26 300
242 Contul curent în monedă națională, A, Dt 4. 24 100 3. 22 000
221 Creanțe comerciale cureante, P, Dt 5. 23 000
3. Rambursarea creditului bancar pe termen scurt (extras de cont)
– 22 000 lei
Rdt. 50 400 Rct. 60 400
511 Creadite bancare pe termen scurt, P, Dt
242 Contul curent în monedă națională, A, Ct Sf. 70 000
4. S-a încasat datoria pentru mărfurile vândute anterior
(extras de cont) – 24 100 lei
242 Contul curent în monedă națională, A, Dt
5. Acordarea avansurilor curente furnizorilor (extras de
221 Creanțe comerciale cureante, P, Dt cont) – 23 000 lei
 Recapitulare:
Regulile de funcționare a conturilor
Debit Cont de activ Credit Debit Cont de pasiv Credit

Sold inițial Sold inițial

Scăderi, Majorări,
Majorări, Scăderi,
ieșiri ieșiri intrări
intrări

Rulaj debitor Rulaj creditor Rulaj debitor Rulaj creditor

Sold final Sold final

 STRUCTURA ȘI APLICAREA PLANULUI
GENERAL DE CONTURI
În RM se folosește un plan unic de conturi, aprobat de către
Ministerul Finanțelor și se extinde asupra entităților care țin
contabilitatea în partidă dublă, cu excepția entităților care aplică
IFRS și instituțiilor publice.
Contabilitate în partidă dublă - reflectarea faptelor economice în baza
dublei înregistrări, cu aplicarea conturilor contabile și întocmirea situațiilor
financiare.
 STRUCTURA PLANULUI GENERAL DE CONTURI

I. Clase Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9.

I. Grupe Grupele de conturi din cadrul fiecărei clase sunt
simbolizate cu două cifre, ce reprezintă:
Prima cifră - simbolul clasei;
Cifra a doua - simbolul grupei.
I. Conturi Conturile sunt reprezentate astfel:
Conturi sintetice de gradul I - simbolizate cu trei cifre;
Conturile sintetice de gradul II - simbolizate cu patru
cifre.
 Planul general de conturi contabile
cuprinde 9 clase:
Conturi de Conturi de Conturi de Conturi
Nr.crt. Clasele
bilanț rezultate gestiune extrabilanțiere

1 Active imobilizate  A
2 Active circulante  A
3 Capital propriu  P
4 Datorii pe termen lung  P
5 Datorii curente  P
6 Venituri  P
7 Cheltuieli  A
8 Conturi de gestiune  A, P
9 Conturi extrabilanţiere
 A
 CONTURI SINTETICE
Conturile utilizate pentru grupele sau categoriile omogene ale
elementelor contabile, din punctul de vedere al conținutului lor,
se numesc conturi sintetice.
Ele sunt conturi de bază ale contabilității sintetice (evidența
bazată pe conturile sintetice) și ajută la cunoașterea situației de
ansamblu a elementelor contabile. Astfel, deosebim:
• Conturi sintetice de gradul I - simbolizate cu trei cifre
• Conturile sintetice de gradul II - simbolizate cu patru cifre
 Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9.

Grupele de
conturi din cadrul
fiecărei clase sunt
simbolizate cu
două cifre

Conturile sintetice de gradul II

- simbolizate cu patru cifre.

Conturi
sintetice de
gradul I -
simbolizate cu
trei cifre
 CONTURI ANALITICE
Conturile analitice reflectă concomitent părțile componente ale
elementelor contabile respective, după însușirile lor specifice. Acestea
permit detalierea pe elemente componente de active, pasive, costuri,
cheltuieli, venituri, rezultate și fapte economice. Astfel, evidența bazată pe
conturile analitice - contabilitate analitică.
Un cont sintetic poate avea mai multe conturi analitice în funcție de:
Natura activelor, pasivelor, costurilor, cheltuielilor, veniturilor,
rezultatelor și faptelor economice;
Necesitățile de detaliere a cunoașterii conținutului elementului contabil.
 GRUPA CONTURILOR ANALITICE
CANTITATIV-VALORICE (Exemplu materiale)
DEBIT (Intrări) CREDIT (Ieșiri)

Cont sintetic Conținutul Suma, Conținutul Suma,

Debit Credit Data Cantitatea Data Cantitatea
operațiilor lei operațiilor lei

Sold inițial

Rulaj Rulaj
Sold final
 contul analitic zahar

Subcontul 2111 contul analitic cacao

Materii prime şi materiale de bază

contul analitic unt etc

Subcontul 2112 contul analitic coșulețe

Contul sintetic 211 Materiale auxiliare
,,Materiale”
contul analitic napolitane etc

contul analitic benzină A 92

Subcontul 2114
Combustibil contul analitic benzină A 95

contul analitic motorină etc

 DUBLA ÎNREGISTRARE ȘI CORESPONDENȚA
CONTURILOR
Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă și
cu aceeași sumă a unui fapt economic în debitul unui cont
și creditul celuilalt cont.
Exemplu: procurarea materialelor de la furnizori în valoarea de 5 000 lei.
Legătura reciprocă dintre debitul unui cont şi creditul altui
cont stabilită cu ocazia înregistrării fenomenelor economice
- corespondența conturilor.

Corespondența conturilor se poate stabili:

Numai între conturi de activ;
Numai între conturi de pasiv;
Între conturi de activ și conturi de pasiv, modificându-se
concomitent fie în sensul creșterii, fie în sensul micșorării.
 EXEMPLE:
1. Se ridică în numerar suma de 3 000 lei, necesară
pentru plata salariilor (ordin de eliberare a
numerarului, extras bancar).
2. Entitatea decide de a constitui rezerve statutare în
mărime de 10 000 lei din contul profitului anului
precedent (extras din hotărârea adunării generale a
acționarilor) .
3. Entitatea a înregistrat un credit bancar pe termen
lung în sumă de 200 000 lei în contul curent în
monedă naţională (extras bancar).
4. Se achită prin virament datoria față de buget
privind TVA în sumă de 8 000 lei (extras bancar).
 EXEMPLE:
1. Se ridică în numerar suma de 3 000 lei din contul
curent, necesară pentru plata salariilor (extras de
cont). Dubla
înregistrare
242 Conturi curente în monedă națională, A, Ct
241 Casa, P, Dt

Debit 241 Credit Debit 242 Credit

3 000 Conturi
3 000
corespondente

Corespondența între conturi de Activ!!!

 EXEMPLE:
2. Entitatea decide de a constitui rezerve statutare în
mărime de 10 000 lei din contul profitului anului
precedent (extras din hotărârea adunării generale a
acționarilor) . Dubla
332 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți, P, Dt înregistrare
322 Rezerve statutare, P, Ct

Debit 332 Credit Debit 322 Credit

10 000 Conturi
10 000
corespondente

Corespondența între conturi de Pasiv!!!

 EXEMPLE:
3. Entitatea a înregistrat un credit bancar pe termen lung
în sumă de 200 000 lei în contul curent în monedă
naţională (extrasul de cont).
Dubla
242 Conturi curente în monedă națională, A, Dt
înregistrare
411 Credite bancare pe termen lung, P, Ct

Debit 242 Credit Debit 411 Credit

200 000 Conturi

200 000
corespondente

Corespondența între conturi de activ și

conturi de pasiv, modificându-se
concomitent în sensul creșterii !!!
 EXEMPLE:
4. Se achită prin virament datoria față de buget privind
TVA în sumă de 8 000 lei (extrasul de cont).
242 Conturi curente în monedă națională, A, Ct
534 Datorii față de buget, P, Ct Dubla
înregistrare

Debit 534 Credit Debit 242 Credit

8 000 Conturi
8 000
corespondente

Corespondența între conturi de activ și

conturi de pasiv, modificându-se
concomitent în sensul micșorării !!!
 ANALIZĂ CONTABILĂ
Analiza contabilă este un procedeu de cercetare și interpretare
individualizată a faptelor economice pe baza documentelor justificative
în care au fost consemnate operațiile respective, cu scopul de a stabili
conturile corespondente, părțile acestora în care urmează să se
înregistreze modificările patrimoniale.
 ANALIZĂ CONTABILĂ
Analiza contabilă răspunde la întrebările:
 Ce faptă economică trebuie analizată?
 Ce elemente se modifică?
 Ce conturi sunt implicate?
 Ce tipuri de conturi sunt?
 Înregistrează creșteri sau descreșteri?
 Se debitează sau se creditează?
Întocmirea
formulei
contabile
 ANALIZĂ CONTABILĂ
F
Î ormula contabilă reprezintă modalitatea de reprezentare grafică a
fiecărei operații economice în conturile corespondente, pe baza
dublei înregistrări.
Părțile componente ale formulei contabile:
Contul corespondent ce se debitează
Contul corespondent ce se creditează
Suma operației corespunzătoare

În formula contabilă, contul care se debitează se înscrie în partea stângă, iar

contul care se creditează se înscrie în partea dreaptă:
Debit 217 Credit 521 6 000
 EXEMPLE DIN SLID-URILE 30-33
Debit 241 Credit 242 3 000

Debit 332Credit 322 10 000

Debit 242 Credit 411 200 000

Debit 534 Credit 242 8 000

Clasificarea formulelor contabile în raport de numărul
conturilor corespondente din care este formată formula
contabilă

•Formula contabilă simplă

•Formula contabilă compusă
 EXEMPLU
Calcularea salariului muncitorilor productivi
în sumă de 20 000 lei și lucrătorilor aparatului
administrativ în sumă de 12 000 lei.
• Dt 811 20 000 lei
• Dt 713 12 000 lei
• Ct 531 32 000 lei
Clasificarea formulelor contabile după modul de
înregistrare
•Formulele contabile obișnuite
•Formulele contabile de stornare sau
înregistrare inversă
 EXEMPLU
Operația de ridicare în numerar din contul curent în
monedă națională pentru plata salariilor în sumă de
20 000 lei, a fost înregistrată greșit prin următoarea
corespondență a conturilor:
Dt 242 ct 241 200 000
 Formulele contabile de stornare

Se înregistrează formula contabilă greșită

indicându-se suma în paranteze
Dt 242 Ct 241 (200 000)
Se înregistrează formula contabilă corectă
Dt 241 Ct 242 20 000
 Formulele contabile inversate

Se înregistrează formula contabilă inversată

Dt 242 Ct 241 200 000
Se înregistrează formula contabilă corectă
Dt 241 Ct 242 20 000
 ȘI ACUM DUMNEAVOASTRĂ!
Formula contabilă
Conținutul operațiilor economice
Debit Credit Suma, lei
Primirea mărfurilor de la furnizori 62 500
Acceptarea facturii pentru procurarea materialelor 1 500
Achitarea datoriilor față de furnizori 16 500
Achitarea salariilor pe carduri bancare 61 800
Rambursarea creditului bancar pe termen scurt 29 050
Acordarea avansului pentru cheltuielile de deplasare 220
Transferarea din contul curent în monedă națională organelor de asigurare
socială 650
Transferarea din contul curent în monedă națională organelor de asistență
medicală 220

Transferarea din contul curent în monedă națională BC XYZ suma

creditelor pe termen lung 15 600
VĂ MULȚUMESC!

• O ZI FRUMOASĂ!