Introducere

Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu

"măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor
fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure înregistrarea cronologică și
sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția
financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele
interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali,
creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori"
(Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1).
Obiectul contabilității
Concepția juridică consideră că obiectul contabilității îl formează patrimoniul unui
subiect de drept, privit prin prisma relațiilor juridice, adică drepturi și obligații
pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în corelație cu obiectele (bunurile,
valorile) corespunzătoare.
Concepția economică definește ca obiect al contabilității circuitul capitalului privit
sub aspectul destinației lui, respectiv capital fix și capital circulant, și sub aspectul
modului de dobândire, respectiv capital propriu și capital străin (atras și
împrumutat).
Conform Legii contabilității nr. 82/1991, obiectul contabilității patrimoniului îl
constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, inclusiv
solul, bogățiile naturale, zăcămintele și alte bunuri cu potențial economic,
disponibilitățile bănești, titlurile de valoare, drepturile și obligațiile persoanelor
fizice sau juridice (subiecți de drept), precum și mișcările și modificările
intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile și
rezultatele obținute de acestea.
Functiile contabilitatii
Funcția de înregistrare și prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor
principii și reguli proprii, a proceselor și fenomenelor economice ce apar în cadrul
unităților patrimoniale și se pot exprima valoric.
Funcția de informare constă în furnizarea de informații privind structura și
dinamica patrimoniului, a situației financiare și rezultatelor obținute în scopul
fundamentării deciziilor. Contabilitatea are o funcție de informare internă (pentru
conducerea unității) și o funcție de informare externă (a terților).
Funcția de control gestionar constă în verificarea cu ajutorul informațiilor
contabile a modului de păstrare și utilizare a valorilor materiale și bănești, de
gospodărire a resurselor, controlul respectării disciplinei financiare etc.
Funcția juridică - datele furnizate de contabilitate și documentele de evidență
servesc ca mijloc de probă în justiție, pentru a dovedi realitatea unor operații
economice și a stabili răspunderea patrimonială pentru pagubele produse.
Funcția previzională - informațiile contabile aferente unei perioade deja încheiate
pot fi folosite pentru determinarea tendințelor de evoluție a fenomenelor și
proceselor economice viitoare.
2.GRUPA 40 “FURNIZORI sI CONTURI ASIMILATE”
 Datoriile din cumpãrãri pe credit pot fi clasificate tinând seama de anumite
criterii, astfel:
În functie de natura activelor cumpãrate pe credit, se disting:
- datorii provenind din cumpãrãri de bunuri si servicii;
- datorii provenind din cumpãrãri de imobilizãri.
În functie de natura creditelor obtinute la cumpãrare si de documentele care
stau la baza înregistrãrii acestora, distingem:
- datorii din cumpãrãri pe credit comercial;
- datorii din cumpãrãri pe credit cambial.
Fiecare din aceste credite – comercial sau cambial – pot fi acordate atãt
pentru cumpãrãri de bunuri si servicii cât si pentru cumpãrãri de imobilizãri.
În functie de scadenta datoriillor, se întâlnesc:
- datorii din cumpãrãri pe credit comercial, care au un termen de platã
stabilit pe baza de documente;
- datorii din cumpãrãri pe credit comercial, nexigibile.
În cadrul relatiilor economice pe care cumpãrãtorul le are cu furnizorul se
pot naste creante provenind din relatiile de cumpãrare, cum sunt:
- avansuri acordate de client furnizorului;
- ambalaje primite odatã cu marfa, care circulã pe principiul restituirii.
Datoriile din cumpãrãri pe credit sunt reflectate cu ajutorul conturilor din
grupa 40 “Furnizori si conturi aimilate” din fac parte:
- Contul 401 “Furnizori”
- Contul 403 “Efecte de platit”
- Contul 404 “Furniori de imolilizãri”
- Contul 405 “Efecte de plãtit pentru imolilizãri”
- Contul 408 “Furnizori - facturi nesosite”
- Contul 409 “Furnizori - debitori”

2.1.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR
CU FURNIZORII

Prin furnizor se înţelege un agent economic care , în calitate de vânzător,

pune la dispoziţia terţilor bunuri sau servicii contra cost, pe baza unei înţelegeri
prealabile.
Contabilitatea decontărilor cu furnizorii se ţine cu ajutorul conturilor din
grupa 40 "Furnizori şi conturi asimilate", care cuprinde următoarele conturi:
401" Furnizori"
403 "Efecte de plătit"
404 "Furnizori de imobilizări"
405 " Efecte de plătit pentru imobilizări"
408 "Furnizori – facturi nesosite "
409 "Furnizori - debitori".

Datoriile agenţilor economici faţă de furnizori se înregistrează în

contabilitate la valoarea lor nominală înscrisă pe documente.
 Contabilitatea furnizorilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană
fizică sau juridică.
Contul 401" Furnizori " este utilizat pentru evidenţierea datoriilor faţă de
furnizorii de stocuri şi servicii. Este un cont de datorii pe termen scurt şi are funcţie
contabilă pasiv.
Contul 404 " Furnizori de imobilizări " reflectă datoriile faţă de furnizorii de
imobilizări corporale şi necorporale.
Este un cont de datorii pe termen scurt şi are funcţie contabilă pasiv.
EXEMPLUL 1 :
Societatea comercială Duna S.A. achiziţionează piese de schimb în valoare de
20.000 lei, TVA 19 %.
După trei zile se achită datoria furnizorului din contul de disponibil de la
bancă.
a) Achiziţionare piese de schimb:
% = 401 Furnizori 23.800
3023 Piese de schimb 20.000
4426 TVA – deductibilă 3.800

b) Plata facturii :
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 23.800
EXEMPLUL 2 :
S.C. Ana SRL achiziţionează conform facturii:
materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 19 %.;
mărfuri în valoare de 15.000 lei, TVA 19 %.;
combustibili în valoare de 15.000 lei, TVA 19 %..
După 5 zile societatea achită datoria către furnizor astfel:
din contul de disponibil de la bancă 15.000.lei;
din casieria unităţii 10.000 lei:
dintr-un credit pe termen scurt 10.700 lei .

a) % = 401 Furnizori 35.700

301 Materii prime 10.000
371 Mărfuri 15.000
3022 Combustibili 15.000
4426 TVA deductibilă 5.700

b) 401 Furnizori = % 35.700

5121 Conturi la bănci în lei 15.000
5311 Casa în lei 10.000
519 Credite pe termen scurt10.700
EXEMPLUL 3 :
S.C. Ana SRL primeşte factura de energie electrică în valoare de 10.000 lei,
pe care o achită din casieria unităţii.

% = 401 Furnizori 11.900

605 Cheltuieli cu energia 10.000
 4426 TVA – deductibilă 1.900
401 Furnizori = 5311 Casa în lei 1.900
EXEMPLUL 4 :
SC Spicul SA achiziţionează o semănătoare , conform facturii, în valoare de
300.000 lei, TVA 19 %, cu termen de plată 30 de zile.

% = 404 Furnizori de imobilizări

357.000
2131 Echipamente tehnologice
300.000
4426TVA – deductibilă 57.000
După 21 de zile societatea achită furnizorul dintr-un credit pe termen
lung, întrucât plata se face mai devreme, furnizorul îi acordă societăţii Spicul un
scont de 1% din valoarea facturii.

404 Furnizori de imobilizări = %

357.000
162
353.430
Credite bancare pe termen lung
767
3.570
Venituri din sconturi obţinute
Observaţie : Scontul reprezintă o reducere de care poate beneficia clientul,
dacă acesta achită înainte de scadenţă datoria.

2.2.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR
PRIN EFECTE COMERCIALE DE PLATĂ

Pentru evidenţierea în contabilitate a operaţiunilor cu efecte comerciale de

plată se utilizează conturile:
403 Efecte de plătit ;
405 Efecte de plătit pentru imobilizări.
Contul 403 "Efecte de plătit" se utilizează pentru evidenţierea datoriilor faţă
de furnizorii de stocuri şi servicii, care se vor achita pe bază de efecte comerciale
( bilet la ordin, cambie)
Contul 405 " Efecte de plătit pentru imobilizări " se utilizează pentru a
evidenţia datoriile faţă de furnizorii de imobilizări, care se vor achita pe bază de
efecte comerciale ( bilet la ordin, cambie).
Aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv şi reprezintă datorii pe termen
scurt.
Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizori.
Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale.
Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.
EXEMPLUL 1:
 Societatea comercială achiziţionează combustibili în valoare de 10.000 lei,
TVA 19 %. Furnizorul acceptă decontarea pe bază de efect comercial.
% = 401 Furnizori 11.900
3022 Combustibili 10.000
4426 TVA – deductibilă 1.900

401 Furnizori = 403 Efecte comerciale de plătit 11.900

403 Efecte comerciale de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 11.900

EXEMPLUL 2:
S.C. Crina SRL achiziţionează materii prime în valoare de 20.000 lei, TVA
19 %. Furnizorul acceptă decontarea pe bază de efect comercial. Întrucât plata se
face înainte de scadenţă, societatea primeşte de la furnizor un scont de 5% din
datorie.
% = 401 Furnizori 23.800
301 Materii prime 20.000
4426 TVA – deductibilă 3.800

401 Furnizori = 403 Efecte comerciale de plătit 23.800

403 Efecte comerciale de plătit = % 23.800

5121 22.610
Conturi la bănci în lei
767 1.190
Venituri din sconturi obţinute
EXEMPLUL 3:
SC Clima SA achiziţionează un teren în valoare de 100.000 lei şi o licenţă în
valoare de 50.000 lei, TVA 19 %.
Furnizorul acceptă în vederea stingerii datoriei un efect comercial.

% = 404 Furnizori de imobilizări 178.500

2111 Terenuri
100.000
2051 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale 50.000
4426 TVA – deductibilă 28.500

404 = 405 178.500

Furnizori de imobilizări Efecte de plătit pentru imobilizări

405 = 5121 178.500

Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei

2.3.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR
CU PRIMIREA ULTERIOARĂ A FACTURII
 În cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pot exista şi situaţii de
recepţionare a bunurilor şi serviciilor pe baza avizului de expediţie, deci fără
primirea facturii, urmând ca aceasta să se primească ulterior.
Pentru evidenţierea acestor operaţiuni, în contabilitate, se utilizează contul
408 " Furnizori – facturi nesosite ". Acest cont este un cont de datorii pe termen
scurt şi are funcţie de pasiv.
Se creditează cu ocazia recepţionării bunurilor achiziţionate pentru care nu s-
a primit factura.
Se debitează în momentul sosirii facturii.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor aferente facturilor
nesosite.
EXEMPLUL 1:
Se primesc mărfuri de la furnizori fără să sosească factura, în valoare de
9.000 lei, TVA 19 %. Întrucât nu s-a primit factura, TVA are caracter neexigibil.
După 2 zile se primeşte factura de la furnizori, iar după alte 3 zile se achită
conform chitanţei fiscale.

% = 408 Furnizori - facturi nesosite 10.710

371 Mărfuri
9.000
4428 TVA – neexigibilă
1.710

408 Furnizori - facturi nesosite = 401 Furnizori

10.710

4426 TVA – deductibilă = 4428 TVA – neexigibilă

1.710

401 Furnizori = 5311 Casa în lei

10.710

EXEMPLUL 2:
SC Alex SRL achiziţionează şi recepţionează pe baza avizului de expediţie un
autoturism Dacia , în valoare de 150.000 lei, TVA 19 %.
După o săptămână se primeşte factura, iar după 5 zile se achită datoria faţă
de furnizor conform ordinului de plată.

% = 408 Furnizori facturi - nesosite 178.500

2133 Mijloace de transport 150.000
4428 TVA – neexigibilă 28.500

408 Furnizori- facturi nesosite = 404 Furnizori de imobilizări 178.500

4426 TVA – deductibilă = 4428 TVA – neexigibilă 28.500
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 178.500
 EXEMPLUL 3 :
SC Nico SRL achiziţionează echipamente de protecţie pentru muncitori,
conform avizului de expediţie, în valoare de 7.000 lei, TVA 19 %. După zece zile se
primeşte factura , care se achită ulterior astfel:
50 % din contul de disponibil de la bancă;
50 % din casieria unităţii.

% = 408 Furnizori facturi - nesosite 8.330

303 Materiale de natura obiectelor de inventar 7.000
4428 TVA – neexigibilă 1.330

408 Furnizori - facturi nesosite = 401 Furnizori 8.330

4426 TVA – deductibilă = 4428 TVA – neexigibilă 1.330
401 Furnizori = % 8.330
5121 Cont la bancă în lei 4.165
5311 Casa în lei 4.165
EXEMPLUL 4 :
Se înregistrează recepţionarea unor lucrări de reparaţii la o clădire, la o
valoare estimată la 25.000 lei, TVA 19 %.
După 13 zile se primeşte factura , care se achită dintr-un credit pe termen
scurt.
% = 408 Furnizori facturi - nesosite 29.750
611 Cheltuieli cu reparaţiile 25.000
4428 TVA – neexigibilă 4.750

408 Furnizori - facturi nesosite = 401 Furnizori 29.750

4426 TVA – deductibilă = 4428 TVA – neexigibilă 4.750
401 Furnizori = 519 1 Credite bancare pe termen scurt 29.750
2.4.CONTABILITATEA AVANSURILOR ACORDATE FURNIZORILOR
Evidenţa avansurilor acordate furnizorilor se ţine cu ajutorul contului 409 "
Furnizori - debitori". Este un cont de activ şi se detaliază pe două conturi de gradul
II :
4091 " Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura
stocurilor;
4092 " Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de
lucrări".
Se debitează cu avansurile acordate furnizorilor.
Se creditează cu ocazia regularizării avansurilor acordate furnizorilor .
Soldul debitor reprezintă avansurile acordate furnizorilor şi neregularizate.
EXEMPLUL 1:
SC Ana SRL acordă furnizorului un avans, conform ordinului de plată, în
sumă de 2.380 lei.
După 7 zile furnizorul livrează clientului mărfuri în valoare de 10.000 lei,
TVA 19 %.

% = 5121 Cont la bancă în lei 2.380

 409 Furnizori – Debitori 2.000
4426 TVA – deductibilă 380
% = 401 Furnizori 11.900
371 Mărfuri 10.000
4426 TVA – deductibilă 1.900

401 Furnizori = % 11.900

409 Furnizori debitori 2.000

4426 TVA deductibilă 380

5121 Contul la bancă în lei 9.520
EXEMPLUL 2:
Societatea comercialã ANNA acordã un avans societăţi comerciale Valdo,
care are calitatea de furnizor, în valoare de 5.000 lei. Ulterior SC ANNA primeşte de
la societatea Valdo materii prime în valoare de 10.000 lei, TVA 19%, conform
facturii.
% = 5121 Cont la bancă în lei 5.000
4091 Furnizori – Debitori 4.202
4426 TVA – deductibilă 798

% = 401 Furnizori 11.900

301 Materii prime 10.000
4426 TVA – deductibilă 1.900

401 Furnizori = % 11.900

409 Furnizori debitori 4.202

4426 TVA deductibilă 798

5121 Contul la bancă în lei 6.900

3.DOCUMENTE PRIVIND CONTABILITATEA

FURNIZORILOR

3.1CHITANTA

Chitanta este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani,
chitanta reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici.
Chitanta mai poate fi definita si ca un document avand valoare contabila,
emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar.
Chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent.
Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani in
numerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document
primar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune contabila
Elementele obligatorii pe chitanta, sunt urmatoarele:
- denumire furnizor
 -CIF furnizor
-nr de inregistrare la registrul comertului al furnizorului
-adresa furnizor
-suma incasata (in cifre si litere) si ce reprezinta aceasta
-denumire client
-adresa client
-data emiterii chitantei

3.2 AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

Este documentul ce insoteste marfurile pe timpul transportului, daca

factura de livrare este intocmita ulterior.
Avizul de insotire a marfii sta la baza intocmirii facturii si insoteste marfa pe
tot parcursul transportului marfii. Avizul de insotire a marfii se foloseste si in cazul
transferului valorilor materiale de la o gestiune la alta ale aceleiasi firme aflate in
zone diferite. Totodata reprezinta un document de primire in gestiunea clientului.
Avizul de insotire a marfii poate fi definit si ca un document de incarcare
respectiv descarcare a gestiunii . Avizul poate fi intocmit si in momentul in care se
transporta marfa in cadrul aceleiasi unitati , dar intre subunitati diferite , cat si in
momentul in care se trasnporta marfa de la furnizor la client.

a) seria si numarul avizului de insotire a marfii

b) data emiterii avizului
c) Denumire furnizor
d) CIF furnizor
e) Numarul de la Registrul Comertului al furnizorului
f) Adresa sediu firma furnizor
g) Denumire Client
h) CIF/CNP client
i) Nr.Reg Comertului Client
j) Adresa Sediu Firma Client
k) date privind expeditia:nume delegat, Carte identitate delegat,numar
inmatriculare autoturism, ora expedierii.
Avizul de insotire se va arhiva in functie de caz, adica poate fi arhivat la
furnizor, la unul din compartimentele "desfacere" sau "financiar-contabil" sau la
cumparator la departamentul "financiar-contabil"

3.3DISPOZITIE DE LIVRARE
1. Serveste ca:
- document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau altor
valori materiale destinate vanzarii;
- document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;
- document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a
facturii, dupa caz.
2. Se intocmeste in doua exemplare de catre serviciul desfacere.
 3. Circula:
- la magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valori
materiale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catre
gestionarul predator pentru cantitatile livrate (ambele exemplare);
- la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in
evidentele acestuia si pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii,
dupa caz (exemplarul 2).
4. Se arhiveaza:
- la magazie (exemplarul 1);
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2).
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este
urmatorul:
- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
- denumirea furnizorului;
- numarul curent; denumirea produselor; U/M; cantitatea dispusa;
cantitatea livrata; pretu unitar;
- semnaturi: intocmit, dispus livrarea, gestionar, primitor.

3.4REGISTRU-JURNAL

1. Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi

sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.
2. Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea
contabilităţii nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost
numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii.
Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele
se vor numerota în ordinea completării lor.
Se întocmeşte zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea cronologică, fără
ştersături şi spaţii libere, a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de
activ şi de pasiv ale unităţii.
În cazul în care unitatea foloseşte jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecăruia
se poate trece în registrul-jurnal.
În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de
prelucrare automată a datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va
înregistra prin articole contabile, în mod cronologic, după data de întocmire sau de
intrare a documentelor în unitate. În această situaţie, Registrul-jurnal se editează
lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-jurnal va fi
şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii în luna următoare celei în care
numărul de file editate este 100, sau anual, dacă numărul filelor editate este sub 100,
pentru un exerciţiu financiar.
În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc
contabilitatea până la balanţa de verificare, registrul-jurnal se va conduce de către
subunităţi, cu condiţia înregistrării acestuia la nivelul subunităţii.
3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu
documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
 3.5NOTA DE CONTABILITATE

1. Serveste ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea sintetica

si analitica, de regula pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative
(stornari etc.).
2. Se intocmeste, intr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil.
3. Circula:
- la persoana autorizata sa verifice si sa semneze documentul;
- la persoana care asigura contabilitatea sintetica si analitica in cadrul
compartimentului financiar-contabil.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este
urmatorul:
- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
- denumirea unitatii;- explicatii; simbolul contului debitor/creditor; suma;
- semnaturi: intocmit, verificat.

3.6FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE

1. Serveste:
- la tinerea contabilitatii analitice a conturilor de clienti, debitori, furnizori,
creditori etc.;
- la tinerea contabilitatii sintetice a operatiunilor economice si financiare.
2. Se intocmeste intr-un exemplar, pentru fiecare client, debitor, furnizor sau
creditor si se sorteaza pe conturi analitice de grupare, potrivit planului de conturi
aplicabil.
In cazul in care se utilizeaza pentru tinerea contabilitatii sintetice a
operatiunilor economice si financiare, fisele de cont se deschid pentru fiecare cont
sintetic de gradul care nu se desfasoara pe conturi sintetice de gradul II, si pentru
conturile de gradul II prevazute in planul de conturi aplicabil.

Se completeaza, la inceputul anului, pe baza soldurilor de la sfarsitul anului

precedent, iar in cursul anului, pe baza documentelor justificative referitoare la
operatiunile intervenite.
La sfarsitul fiecarei perioade, in fisele analitice se totalizeaza rulajele pe
perioada respectiva si cumulat de la inceputul anului, in vederea intocmirii balantei
de verificare a conturilor analitice sau a situatiilor de solduri, iar in fisele de cont
sintetic se face totalul cumulat al rulajului pe debit si credit, precum si soldul
contului, in vederea intocmirii balantei de verificare a conturilor sintetice.
3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este
urmatorul:
- denumirea unitatii;
- denumirea formularului;
 - simbolul contului; data, felul si numarul documentului; explicatii; simbol
cont corespondent; debit; credit; D/C; sold;
- semnatura de intocmire.

3.7FACTURA FISCALA

Factura este un document contabil emis de o companie (furnizorul), catre o

alta companie sau persoana (clientul), document ce contine lista cu produsele
vandute sau serviciile prestate clientului de catre furnizor. O factura mai contine
datele de identificare fiscala a clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana
fizica sau juridica), cota de TVA, precum si pretul, cantitatea si valoarea fiecarui
produs vandut.
Facturi dupa 01 ianuarie 2007
Începand cu data integrarii Romaniei în UE (01-01-2007), a fost modificat
art. 155 din Codul fiscal. Facturile si chitantele emise de catre firmele romanesti nu
mai sunt documente cu regim special emise de Imprimeria Nationala sau tipografii
autorizate, pot fi acum emise de fiecare firma în parte, atat timp cat contin
informatiile obligatorii reglementate prin art. 155 din Codul Fiscal. Iar semnatura si
stampila, sunt acum optionale.

4.MONOGRAFIA CONTABILA

4.1 PREZENTAREA SOCIETATII

S.C.AVENIR TELECOM SA., Bucuresti, este o unitate cu personalitate juridica. S-

a infiintat in anul 1997 si a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului,
judetul Ilfov sub nr. de ordine J40/3755/1997, CUI 9452492.
Sediul societatii:
Oras:Bucuresti, Strada: Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr.67, Sector 1, Cod postal:
13682, Tara: Romania, Tel: 0752 920 450.
La început, ca firmă de distribuţie, societatea a distrubuit produsele unor
firme internaţional în Ungaria şi România, şi a asigurat suportul tehnic după
valorificarea acestora. Ulterior, în viaţa grupului s-a accentuat din ce în ce mai mult
valorificarea produselor din domeniul tehnicii de transmisie a semnalelor optice şi a
serviciilor aferente.
Activitati de baza:
Distribuirea şi implementarea sistemelor de sincronizare a reţelelor de
telecominicaţii (mobile şi fixe), precum şi proiectarea şi modelarea acestora.
Comerţul cu echipamente de tehnică de măsurători folosite în sistemele de
transmisie de telecomunicatii mobile şi fixe.

Date financiare AVENIR TELECOM:

In 2008 o cifra de afaceri de 793 7740 USD, export de ..234 250 USD
In 2009 o cifra de afaceri de 905 584 USD, export de ...493 263 USD,
Pentru anul 2010 este prevazuta o cifra de afaceri de 2.2 milioane USD, din
care prognoza pentru export este de peste 50%
 BIBLIOGRAFIE

1.Contabilitatea societatii comerciale – Mihai Ristea, Mirela Dima , Editura

UNIVERSITARA 2002

2.Contabilitatea institutiilor publice dupa noul sistem contabil – Savela

Tudorache , Editura IRECSON 2005

3.Contabilitatea financiara – Mihai Ristea, Editura UNIVERSITARA 2005

4.Contabilitatea financiara romaneasca conform cu directivele europene-

Gheorghe Badea, I.P. Pintea , Editura INTELCREDO 2006

5.Contabilitatea intreprinderii – L.Possler, Editura FUNDATIEI- Andrei

Saguna