LICEUL TEHNOLOGIC CAROL I, VD

generală
clasa a X-a
BRINZI ANDREEA
 CONTUL

1. Importanţa şi elementele contului

2. Clasificarea conturilor
2.1. Conturi de activ, conturi de pasiv şi conturi bifucţionale
2.2. Conturile sintetice şi conturile analitice
2.3. Clasificarea conturilor după conţinutul economic
3. Regulile de funcţionare a conturilor
3.1. Analiza contabilă a operaţiilor economice şi financiare
3.2. Formula contabilă
 simplă
 CONTUL
1. Importanţa şi elementele contului

 instrument de calcul de o
formă specială, deschis distinct
pentru fiecare element
patrimonial, în care se
înregistrează valoric iar uneori
cantitativ, situaţia elementelor
patrimoniale la o anumită dată,
precum şi toate modificările
suportate de acestea în
decursul unei perioade.
Forma conturilor
 Forma simetrică a conturilor:
Debit Titlul contului Credit
Dată Explicaţie Sumă Dată Explicaţie Sumă

 Forma asimetrică a conturilor:

Titlul contului

Dată Explicaţie Sumă

Debit Credit
 1. Conturi de activ, conturi de pasiv şi conturi bifuncţionale

 Conturile de activ  se deschid şi înregistrează modificările elementelor patrimoniale de

activ.
Exemple: 212 Construcţii, 2133 Mijloace de transport, 5121 Cont Curent, 371 Mărfuri, etc.

Funcţionează astfel:
- se debitează cu soldul iniţial şi cu toate intrările,
- se creditează cu micşorările elementelor patrimoniale de activ,
- prezintă sold final debitor şi zero.
 Conturile de pasiv  înregistrează situaţia şi modificările elementelor patrimoniale din
pasivul bilanţului.
Exemple: 101 Capital social, 401Furnizori, 1621 Credite bancare pe termen lung, 106
Rezerve, 421 Personal salarii datorate.
Funcţionează astfel:
― se creditează cu soldurile iniţiale şi cu toate creşterile,
― se debitează cu ieşirile, diminuările elementelor patrimoniale de pasiv,
― prezintă sold final creditor şi zero.
 Conturile bifuncţionale se caracterizează prin faptul că în anumite situaţii pot prezenta sold
final debitor, iar în alte situaţii sold final creditor.
Exemple:
 Contul 121 Profit şi pierdere este un cont bifuncţional: în situaţia în care prezintă sold
final debitor, economic, unitatea patrimonială a înregistrat o pierdere, iar când soldul final
este creditor, societatea a obţinut profit.
 5121 Contul curent este de asemenea un cont bifuncţional: soldul debitor semnifică
disponibilităţile băneşti ale agentului economic, soldul creditor indică creditele acordate de
bancă.
 Reguli de funcţionare a conturilor

D+ Conturi de activ C- D - Conturi de pasiv C +

I. SI (SD) I. SI (SC)
II. Intrări (+) III. Ieșiri (-) III Ieșiri (-) II Intrări (+)
RD RC RD RC
TSD TSC TSD TSC
SFD SFC
 Înscrierea soldului final se face în secţiunea opusă aceleia din care a provenit, cu
indicarea felului – debitor sau creditor– pentru următoarele motive:

 Închiderea contului: un cont este închis când suma debitului = suma creditului.

TSD = TSC
   Se verifică exactitatea soldului. Acest lucru se face cu ajutorul relaţiilor:
SID + RD = SFD + RC, pentru conturile de activ.
SIC + RC = SFC + RD, pentru conturile de pasiv.
 Grafic, formula contabilă se prezintă ca o egalitate:

Denumirea = Denumirea Suma

contului debitat contului creditat
  
Elementele logice care stau la baza stabilirii formulei contabile, sunt:
1. Conţinutul sau natura operaţiei economice sau financiare ce urmează a fi înregistrată.
2. Stabilirea modificărilor pe care operaţia economică sau financiară le provoacă asupra bilanţului şi precizarea
elementelor (posturilor) care au suportat modificări  stabilirea formulei de modificare a bilanţului.
3. Identificarea conturilor în care urmează să se înregistreze operaţia economică sau financiară şi a felului
modificării pe care acestea le suportă (creşteri sau scăderi).
4. Stabilirea formulei contabile pe baza regulilor de funcţionare a conturilor.
Formula contabilă simplă

Un singur cont debitat, un singur cont creditat.

Cont debitat = Cont creditat suma

 
Exemplu :
1. O societate comercială se aprovizionează cu marfă in valoare de 2500 lei.
2. Se plăteste factura prin bancă
Formula contabilă
371 Mărfuri = 401 Furnizori 2500
401 Furnizori = 5121 Conturi inbănci 2500
 Formule contabile compuse (complexe)
Mai multe conturi debitate, un Un singur cont debitat, mai multe
singur cont creditat conturi creditate

% = Cont creditat Total suma Cont debitat = % Total suma

Conturi debitate Conturi creditate
D1 suma 1 C1 suma 1
D2 suma 2 C2 suma 2
D3 suma 3 C3 suma 3
.... .... .... ....
Dn suma n Cn suma n
 

 
Formule contabile compuse
Mai multe conturi debitate, un singur cont creditat.

Exemplu :
1. O societate comercială se aprovizionează cu marfă in valoare de 2500 lei ,
obiecte de inventar în valoare de 1600 lei și combustibil in valoare de 400 lei

% = 401 Furnizori 4500

  371 Mărfuri 2500
303 Obiecte de inventar 1600
3022 Combustibili 400
Formule contabile compuse
Un singur cont debitat, mai multe conturi creditate.

Plata facturii in valoare de 4500 lei se realizează astfel:

- prin bancă 3600 lei
- Diferența din casierie

401 Furnizori = % 4500

5121 Conturi la banci in lei 3600
5311 Casa in lei 900

 
 Aplicatie:
Se vând mărfuri clienților în valoare de 1200 lei , TVA 19 %
1. Natura tranzacției: vânzare marfă clienți
2. Modificarea elementelor patrimoniale:
 Venituri din vânzarea mărfurilor P +C 1200
 TVA colectată P+C 228
 Clienți A+ D 1428
3. Stabilirea conturilor corespondente:
707 Venituri din vânzarea mărfurilor P +C 1200
4427 TVA colectată P+C 228
4111 Clienți A+ D 1428
4. Formula contabilă:
4111 Clienți % 1428
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 1200
4427 TVA colectată 228
Temă
Se cumpără materii prime de la furnizori în valoare de
6400 lei, TVA 19 %