COLEGIUL ECONOMIC ,,ANGHEL RUGINAVASLUI

LUCRARE DE CERTIFICARE
A
COMPETENTELOR PROFESIONALE
Specializarea:Tehnician in activitati economice
Indrumator:
Candidat:
Prof:Pracsiu Daniela
Elev:Anton Ionut
2010

COLEGIUL ECONOMIC ANGHEL RUGINA

ANALIZA CONTABILA
A
OPERATIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE
FORMULA CONTABILA.
ARTICOLUL CONTABIL

Introducere
Analiza contabila este un procedeu sau o metoda de cercetare si
interpretare individualizata a operatiunilor economico-financiare pe
baza documentelor justificative, care este importanta in studierea
fiecarei operatii economice, in scopul stabilirii conturilor care se
debiteaza si se crediteaza.
In primul capitol Analiza contabila a operatiunilor economicofinanciare este definita analiza contabila si sunt prezentate etapele
acesteia. In urma analizei contabile, elevul este capabil sa intocmeasca
corect formula contabila.
In cel de-al doilea capitol este definita formula contabila, parti
componente si clasificarea acesteia.
In ultimul capitol, articolul contabil este definit precum un instrument
de lucru cu ajutorul caruia agentul economic identifica in timp si spatiu
o operatie economica ce produce modificarea patrimoniului sau a
structurii acestuia.
Articolul contabil vine sa completeze de fapt formula contabila,
adaugandu-i elemente suplimentare .

CUPRINS

1) Analiza contabila a operatiunilor economico-financiare...............................

1.1. Analiza contabila-definitie.................................................................
1.2. Etapele analizei contabile..................................................................
2) Formula contabila..........................................................................................
2.1. Formula contabila-definitie...............................................................
2.2. Formula contabila-parti componente................................................
2.3. Formula contabila-caracteristici.......................................................
2.4. Clasificarea formulelor contabile.....................................................
3) Articolul contabil...........................................................................................
3.1. Articolul contabil-definitie.................................................................
3.2. Elementele articolului contabil..........................................................
3.3. Tipuri de articol contabil...................................................................

1. ANALIZA CONTABILA A
OPERATIILOR ECONOMICOFINANACIARE

1.1. ANALIZA CONTABILA A

OPERATIILOR ECONOMICOFINANCIARE - definitie:

Contabilitatea foloseste procedeul analizei in scopul studierii operatiilor

economico-financiare si a modificarilor produse de acestea in masa
elementelor patrimoniale si extrapatrimoniale.
Privita in sensul general al cuvantului, analiza reprezinta o metoda
stiintifica de cercetare a unui intreg, a unui fenomen, care se bazeaza
pe examinarea, pe studiul sistematic al fiecarui element component
in parte. Ea face parte din procedeele comune tuturor stiintelor,
inclusiv a celor economice, fiind folosita pentru cunoasterea
amanuntita a fenomenelor care intra in obiectul ei de studiu. Astfel
contabilitatea foloseste analiza la inregistrarea operatiilor economice
si financiare in conturi.
Pentru inregistrarea operatiilor economice in conturi se foloseste un
proces de analiza contabila care presupune:

studierea fiecarei operatii economice pe baza documentelor

justificative, in scopul stabilirii conturilor care se debiteaza si care
se crediteaza (corespondenta conturilor);

intocmirea formulei contabile

Astfel, in scopul inregistrarii corecte a oricarei operatii economice sau
financiare in contabilitate, trebuie mai intai stabilit care sunt conturile
corespondente in raport cu continutul economic al operatiei
respective, precum si partea acestora, de debit ori de credit, in care
urmeaza sa se inregistreze operatia in cauza.

Analiza contabila este un procedeu sau o metoda de

cercetare si interpretare individualizata a operatiilor
economico-financiare pe baza documentelor justificative in
care au fost consemnate operatiile respective si a altor
criterii stiintifice, cu scopul de a stabili pentru fiecare
operatie economico-financiara in parte conturile
corespondente, partile acestora (debitul sau creditul) in
care urmeaza sa se inregistreze modificarile patrimoniale.
Cu alte cuvinte, analiza contabila consta in cercetarea pe
baza de documente, a fiecarei operatii economice sau
financiare in parte, prin descompunerea ei in elemente
componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si
a partii acestora debit sau credit in care urmeaza sa se
inregistreze operatia respectiva, concomitent si cu aceeasi
suma.
Numai printr-o analiza contabila atenta se poate ajunge la
intocmirea unei formule contabile corecte, si deci la
inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi
cu maxim de exactitate, astfel incat informatiile furnizate
de contabilitate sa exprin realitatea, in deciziile adoptate pe
baza lor da fie fundamentate stiintific.

1.2. ETAPELE ANALIZEI

CONTABILE

Etapele care trebuie parcurse in analiza contabila sunt urmatoarele:

1.
DETERMINAREA
NATURII SI
CONTINUTULUI
OPERATIEI
ECONOMICOFINANCIARE

2. PRECIZAREA
MODIFICARILO
R PE CARE LE
PRODUCE
OPERATIA
SENSULSI
CONTINUTUL
MODIFICARILO
R.

ANALIZA
CONTABILA
etape

4.APLICAREA
REGULILOR DE
FUNCTIONARE A
CONTURILOR SI
SCRIEREA
FORMULEI
CONTABILE

3.SABILIREA
CONTURILOR
CORESPONDENT
E CARE SA
REFLECTE
MODIFICAREA
ELEMENTELOR
PATRIMONIALE

1. Determinarea naturii si continutului operatiei economico-financiare

supuse analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se
refera ea (incasare, plata, aprovizionare cu materii prime, material,
livrare de produse finite);
2. Precizarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau
financiara in bilant, respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se
modifica, a sensului modificarilor in cauza si a continutului economic
al acestora (cresc disponibilitatile banesti ale unuitatii in banca, scade
numerarul din caseria unitatii etc.);
3. Stabilirea conturilor corespondente care sa reflecte modificarea
elementelor patrimoniale, a conturilor corespondente in care urmeaza
sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata;
4. Stabilirea conturilor corespondente care sa reflecte modificarea
elementelor patrimoniale, in care urmeaza sa se inregistreze operatia
analizata, adica a formulei contabile.

Pentru a exemplifica modul cum se efectueaza analiza contabila a unei operatii

economice sau financiare, sa presupunem ca o intreprindere restituie un credit pe
termen scurt, primit de la banca, in suma de 30000, din disponibilul existent in
cont la banca.
Parcurgand etapele analizei contabile a acestei operatii economice rezulta
urmatoarele:
a)
natura operatiei economice este restituirea unui credit pe termen scurt primit de la
banca;
b)
aceasta operatie contabila produce modificari in ambele parti ale bilantului si
anume: o scadere in activ la contul Conturi curente la banci, care reprezinta o
micsorare a disponibilului existent in contul intreprinderii la banca in suma de
30000 si concomitent cu aceeasi suma, o micsorare de pasiv la elementul Credite
bancare pe termen scurt, care reprezinta o micsorare a obligatiilor intreprinderii
fata de banca, privind creditele pe termen scurt acordate;
c)
Coturile corespondente in care urmeaza ase inregistra operatia economica
analizata vor fi: Conturi curente la banci- cont de activ, care se va credita fapt
ce explica micsorarea acestuia, si Credite bancare pe termen scurt- cont de
pasiv, care se va debita fapt ce explica micsorarea datoriei catre banca.
d)
Potrivit regulilor de functionare a conturilor, Conturi curente la banci se va
credita cu suma de 30000, iar contul Credite bancare pe termen scurt
se va debita cu suma de 30000, semnificand o scadere de pasiv.

De unde rezulta ca, potrivit particularitatii dublei inregistrari, se stabileste

corespondenta intre debitul contului de pasiv Credite bancare pe termen scurt si
creditul contului Conturi la banci, care se concretizeaza in urmatoarea formula
contabila:

Credite bancare pe termen scurt=Conturi la banci 30000 30000

Exemplu: Se platesc angajatilor prin casieria unitatii, salarii in valoare de

10000. sa supunem aceasta operatie economica analizei contabile conform
etapelor prezentate:

operatia se refera la efectuarea unei plati:

A.
plata salariilor catre angajati efectuata prin casierie;

operatia afecteaza doua elemente patrimoniale:

datoria intreprinderii fata de angajati, privind salariile cuvenite de acestia

(element de pasiv);

disponibilul in casieria unitatii;

Cele doua elemente patrimoniale se modifica astfel:

elementul de pasiv inregistreaza o micsorare: prin plata salariilor catre angajati,

scade datoria intreprinderii fata de acestia;

elementul de activ inregistreaza o micsorare: prin plata salariilor catre angajati,

scade disponibilul din casieria intreprinderii;

operatia se reflecta prin doua conturi corespondente, specifice fiecarui element

patrimonial:

a)
b)

contul personal remuneratii datorate de pasiv;

contul casa in lei de activ.
pentru a stabili care dintre cele doua conturi se vadebita si care se
va credita aplicam regulile de functionare a conturilor:
i.
contul de pasiv Personal remuneratii datorate, intrucat elementul
de pasiv inregistreaza o micsorare, conform regulii de pasiv , se va
debita
ii.
contul de activ Casa in lei, intrucat elementul de activ
inregistreaza o micsorare, conform regulii de activ , se va credita.
Astfel din punct de vedere contabil, operatia economica se va inregistra
astfel:
Personal remuneratii datorate = Casa in lei
10000 10000

De mentionat ca, in activitatea practica, modelul general al analizei

contabile prezentate anterior cu cele patru etape, este valabil
intodeauna numai pentru operatiile economice si financiare care
inplica in mod direct la inregistrarea lor conturi de bunuri economice
si surse de finantare si conturi de procese economice. Dar , in
activitatea de contabilitate pe langa astfel de cazuri, exista operatii cu
bunuri economice la a caror inregistrare se folosesc unele conturi
intermediare, inpuse de necesitati practice precum si operatii privind
procesele economice care se reflecta in conturi care nu apar in bilant,
sau care se folosesc tot din necesitati practice ale muncii de evidenta.
Modelul de analiza contabila utilizat difera insa in cel general si are in
vedere particularitatile fiecarei operatii economice si financiare in
parte. Pentru inregistrarea corecta rationala a unor astfel de operatiuni
economice si financiare este necesar ca ele sa nu fie transpuse automat
in modelul general al analizei contabile prezentate initial, ci trebuie sa
patrunda in esenta lor, sa se tina seama de particularitatile si
continutul lor economic, precum si de scopul urmarit.

Schematic etapele analizei contabile sunt:

a) stabilirea naturii operatiei;
b) precizarea modificarilor produse, elementele si sensul
modificarii;
c) stabilirea conturilor corespondente si natura acestora
(activ/pasiv);
d) aplicarea regulilor de functionare a conturilor si scrierea
formulei contabile simple/compuse.
In concluzie, analiza contabila permite inregistrarea corecta,
rationala, stiintifica a operatiilor economice si financiare in
conturi si nu in mod mecanicist si intuitiv, motiv pentru
care utilizarea ei este absolut obligatorie.
Scopul final al analizei contabile a unei operatii economicefinanciare il constituie transcrierea acesteia prin
intermediul formulei contabile.

2. FORMULA CONTABILA

2.1. FORMULA CONTABILA definitie:

Este o modalitate de reprezentare grafica a
fiecarei operatii economice prin conturile
corespondente pe baza dublei inregistrari si
sub forma de egalitate valorica.

2.2. FORMULA CONTABILA parti componente:

Formula contabila este compusa din urmatoarele parti: denumirea contului
corespondent debitor, denumirea contului corespondent creditor si
suma corespunzatoare operatiei care face obiectul inregistrarii.
Legatura dintre primele doua parti ale formulei contabile, respectiv
intre conturile corespondente care itervin, se face prin punerea
semnului egalitatii =, care arata interdependenta si corelatia dintre
ele, creata de inregistrarea in ambele conturi a aceleiasi opertaie
economice sau financiare, adica aceleiasi sume; deci stabileste o
egalitate valorica intre conturile corespondente, care permite asezarea
fata in fata a acestora, unite prin semnul egalitatii =.
In formula contabila, contul care se debiteaza se aseaza in partea
stanga a semnului egalitatii, iar contul care se crediteaza se aseaza in
partea dreapta a semnului egalitatii.

2.3. FORMULA CONTABILA caracteristici:

Structura formulei contabile are urmatoarele caracteristici:
reprezinta egalitatea valorica dintre marimile modificarilor
simultane, reflectate in conturile corespondente;
este expresia concreta a principiilor dublei reprezentari si
inregistrari contabile;
reprezinta interdependenta dintre cel putin doua conturi
corespondente si se concretizeaza in folosirea semnului
egalitatii = intre contul debitor si contul creditor.

Aceste elemente ale formulei contabile se pot prezenta:

sub forma de egalitate:
suma cont corespondent = cont corespondent
suma
care se debiteaza care se crediteaza
exemplu: 3000 301 (materii prime) = 401 (furnizori)

3000

 sub forma paralela

cont corespondent care
se debiteaza

suma

suma

cont corespondent care

se crediteaza
exemplu: 301 (materii prime)
30000
30000

401(furnizori)

 cu indicarea partii de debit si de credit:

DEBIT: cont corespondent care se debiteaza suma
CREDIT: cont corespondent care se crediteaza suma
exemplu: DEBIT: 301 (materii prime)

30000

30000

CREDIT: 401 (furnizori)

Datele privind operatiile economice si financiare parcurg o serie de etape

in cadrul fluxului informational, si anume:
consemnarea operatiilor economice si financiare in documentele de
evidenta;
analiza contabila a operatiilor respective;
inregistrarea operatiilor economice si financiare analizate in conturi, in
ordine cronologica, si apoi in forma sistematica;
intocmirea balantei de verificare si apoi a bilantulu contabil.
Inregistrarea operatiilor economice si financiare consemnate in documente
in ordinea producerii lor, in functie de data la care au avut loc, sub
forma de articole contabile, poarta denumirea de inregistrare in
ordine cronologica.

Dupa inregistrarea operatiilor economice si financiare in ordine

cronologica, periodic, pe baza registrului jurnal, acestea se grupeaza in
conturi distincte dupa natura operatiilor respective, indiferent de data
la care au avut loc si se inregistreaza in ordine sistematica cu ajutorul
documentelor de contabilitate denumit registrul Cartea Mare.
La randul lor, atat inregistrarile in ordine cronologica, cat si
inregistrarile in ordine sistematica dupa felul conturilor utilizate, pot fi:
sintetice si analitice.
Inregistrarile contabile sintetice sunt acelea care se efectuiaza cu
ajutorul conturilor sintetice si se caracterizeaza prin aceea ca se
exprima numai prin expresie valorica.
Inregistrarule contabile analitice sunt acelea care se efectuiaza cu
ajutorul conturilor analitice si se caracterizeaza prin aceea ca, in cazul
lor, alaturi de exprimarea valorica se utilizeaza uneori si exprimarea
cantitativa.
Inregistrarea in contabilitate a operatiilor economice-financiare se face
atat in ordine cronologica, adica in succesiunea efectuarii in timp, cat
si grupat, efectiv sistematizat pe grupe sau structuri componente ale
patrimoniului. Deci este respectat principiul inregistrarii cronologice si
sistematice (principiu al metodei contabilitatii).

2.4. CLASIFICAREA FORMULELOR CONTABILE

In activitatea practica de evidenta contabila se

intalnesc mai multe feluri de formule contabile,
fapt care inpune o clasificare a lor in functie de
anumite criterii, cum ar fi:

1.Dupa natura conturilor corespondente

folosite:
formule contabile simple;
formule contabile complexe (compuse);
formule contabile dezvoltate (recapitulative
sau duble);
2.Dupa scopul pentru care se intocmesc:
formule contabile curente;
formule contabile de stornare (de corectare)
care pot fi in rosu sau in negru.

Formule contabile simple sunt cele in care un singur cont se debiteaza si

un singur cont se crediteaza cu aceeasi valoare. Acestea sunt specifice
operatiilor economice sau financiare care afecteaza concomitent
numai doua elemente patrimoniale din bilant, fie ambele de activ, fie
ambele de pasiv, fie unul de activ si celalalt de pasiv.
Exemplu: SC. ASTR S.R.L. achita obligatia fata de furnizori in valoare de
10000 din disponibilitatile aflate in conturile bancii.
10000 401 (furnizori) = 5121 (conturi la banci in lei)
10000
Formula contabila simpla reprezinta un model contabil de principiu pentru
operatiile economico-financiare ce determina modificari de valoare
simultane la doua elemente patrimoniale.

Formule contabile complexe (compuse) se utilizeaza in contabilitate

atunci cand operatiile economico-financiare determina modificarea
mai multor elemente patrimoniale.
Ele sunt specifice operatiilor economice sau financiare care afecteaza
concomitent mai mult de doua elemente patrimoniale din bilant, fie
numai de activ, fie numai de pasiv, fie atat de activ cat si de pasiv,
ceea ce inpune folosirea a mai mult de doua conturi corespondente.
Deci, formulele contabile compuse sunt la randul lor de doua feluri:
formule la care intr-o parte a egalitatii exista un singur cont, iar in
cealalta doua sau mai multe conturi si formulele la care in ambele
parti exista mai multe conturi. In acest caz, pentru a reprezenta grafic
faptul ca pe debit sau pe credit exista mai multe conturi se utilizeaza
semnul % care se citeste urmatoarele, in sensul ca urmeaza mai
multe conturi care se debiteaza sau se crediteaza.

Exemplu: se achita din contul bancar urmatoarele datorii: catre furnizori

2000, impozit pe profit 3000 si taxa pe valoare adaugata 1000.
Totalul platii 6000. sa efecuam analiza contabila a acestei operatii
economice:
a)
natura operatiei: plata datoriei din contul bancar
b)
elemente patrimoniale afectate:
a. datoria catre furnizori in sensul miscarii ei (pasiv)
b. datoria catre bugetul statului privind impozitul pe profit, in
sensul miscarii ei (pasiv)
c. datoria catre bugetul statului privind TVA, in sensul miscarii ei
(pasiv)
d. disponibilul in cont, in sensul miscarii lui (activ)
c)
conturile utilizate: furnizori (pasiv), impozit pe profit (pasiv), TVA
de plata (pasiv) si conturi la banci in lei (activ)
d)
se debiteaza cele trei conturi de pasiv si se crediteaza contul de
activ.

Deci vom avea:

%
=5121 (conturi la banci
in lei)
6000
401 (furnizori)
2000
441 (impozit pe profit) 3000
4423 (TVA de plata)
1000

De mentionat ca, desi in practica si in literatura de specialitate

din alte tari, se admit asemenea formule contabile
compuse, legislatia in domeniu din tara noastra prevede
utilizarea numai a formulelor contabile compuse cu un
singur cont care se debiteaza si doua sau mai multe conturi
care se crediteaza, si invers un singur cont care se
crediteaza si doua sau mai multe conturi care se debiteaza.

a) Formula contabila complexa, in care un singur cont se debiteaza

si doua sau mai multe conturi se crediteaza:
exemplu: SC ASTRA SRL achita datorii fata de furnizori in valoare de 10000, din
care 8000 din disponibilitatile aflate in conturile la banci si 2000 din
numerar.
10000
401 (furnizori)=%
5121 (conturi la banci in lei) 8000
5311 (casa in lei)
2000
a)
Formula contabila complexa, in care un singur cont se crediteaza
si doua sau ami multe conturi se crediteaza:
exemplu: SC ASTRA SRL receptioneaza de la furnizori conform facturii fiscale nr
22/21.05.2008 materii prime in valoare de 7000 si materiale consumabile
in valoare de 3000.
%
= 401 (furnizori)
10000
7000
301 (materii prime)
3000
302 (materiale consumabile)

Formule contabile dezvoltate (recapitulative sau duble) se intocmesc pentru

operatiile economico-financiare legate intre ele prin acelasi document
justificativ si ale caror modificari sunt indivizibile. Acest tip de formula
contabila nu este recomandat, intrucat nu permite inregistrarea corecta a
conturilor corespondente.
Formule contabile curente sunt intocmite conform normelor si instructiunilor
de aplicare a planului de conturi pe baza documentelor justificative. In cazul
acestor formule sumele se scriu in negru in debitul si creditul fiecarui cont,
putandu-se aduna intre ele. Formulele contabile curente de inregistrare in
negru constituie baza inregistrarilor in contabilitate.
La unele formule contabile de inregistrare curenta, putine la numar, inscrierea
sumelor se face in rosu (sau in negru incadrate in chenar, ceea ce echivaleaza
cu inscrierea in rosu), si au semnificatia unor sume cu semnul - care se scad
in sumele inscrise pe baza formulelor contabile curente inscrise in negru, atat
in debit cat si in credit.
Exemplu: SC ASTRA SRL inregistreaza plata avansului chenzinal, datorat
angajatilor unitatii in valoare de 50000.
50000 425 (avansuri acordate personalului) = 5311 (casa in lei)
50000

Formule contabile de stornare (de corectare) reprezinta o

modalitate specifica contabilitatii de corectare a unor erori
savarsite anterior cu ocazia inregistrarii in conturi a
sumelor din operatiile economice si financiare implicate in
activitatea unitatii patrimoniale.
Ele sunt impuse de faptul ca in conturi nu se admit
corectari de sume inregistrate gresit prin stergerea sau
taierea lor, si inscrierea apoi a sumei corecte.
Ele se folosesc pentru corectarea sau anularea unor operatii
anterioare si pot fi de stornare in negru sau de stornare in
rosu. Acestea se intocmesc in situatii deosebite, atunci
cand se doreste corectia (rectificarea) unor sume anterioar
inregistrate in conturi. Anularea unor inregistrari anterioare
se inregistreaza de asemenea printr-o inregistrare de
stornare.

Stornarea in negru consta in anularea unei formule contabile efectuate anterior

gresit prin inversarea ei inscriind suma tot in negru dupa care se intocmeste
formula contabila corecta. Aceasta presupune inversarea formulei contabile
eronat intocmite si intocmirea formulei contabile corecte. Aceasta
modalitate de stornare se mai numeste si stornare prin rulaj. Dezavantajul
stornarii in negru este acela ca determina marirea rulajului conturilor
folosite in operatiunea respectiva.
Exemplu: SC ASTRA SRL s-a aprovizionat cu materii prime in valoare de 10000
conform facturii fiscale nr 82/17.01.2008.
a) Formula contabila eronata:
10000 302 (materiale consumabile) = 401 (furnizori)
10000
a) Anularea acestei operatii:
10000 401 (furnizori) = 302 (materiale consumabile)
10000
De aici se poate vedea ca formula contabila eronata s-a inversat avand loc
astfel stornarea in negru (prin rulaj).
a) Formula contabila corecta a inregistrarii prezentate in exemplu:
10000 301 (materii prime) = 401 (furnizori)
10000

Stornarea in rosu consta in anularea unei formule contabile efectuata anterior

gresit prin repetarea ei dar cu suma inscrisa in rosu sau in negru dar
incadrata in chenar si intocmirea apoi a formulei contabile in negru.
In contabilitate, suma in rosu se inscrie cu culoare rosie, sau cu culoare
obisnuita, dar incadrata in chenar, si are semnificatia unei sume care se
scade (cu semnul imaginar -). In acest caz, anularea unei formule
contabile anterioare se face prin transcrierea ei identica (contul debitor
ramane debitor si cel creditor ramane debitor), dar cu suma in rosu!
Exemplu: SC ASTRA SRL s-a aprovizionat cu materii prime in valoare de 7000,
conform facturii fiscale nr 95/15.05.2008.
a) Formula contabila eronata:
7000
302 (materiale consumabile) = 401 (furnizori)
7000
b)Anularea acestei operatii:
7000
302 (materiale consumabile) = 401 (furnizori)
7000
c)Formula contabila corecta:
7000
301 (materii prime) = 401 (furnizori)
7000

Din analiza comparativa a celor doua modalitati de efectuare a stornarii se constata ca in

ambele cazuri se ajunge la acelasi sold final in conturi si, deci se atinge scopul propus de
corectare a inregistrarilor
contabile eronate. Stornarea in negru care corecteaza prin intermediul soldului are insa
dejavantaj fata de stornarea in rosu, care corecteaza prin intermediul rulajului, ca duce
pe de o parte la denaturarea rulajului conturilor folosite pe care-l mareste artificial cu
sume ce in realitate nu corespund unor operatii economice sau financiare, ci unor
operatii de corectare asa cum este cazul conturilor utilizate in exemplele anterioare.
Din toate acestea rezulta ca numai print-o analiza contabila atenta se poate ajunge la
intocmirea unor formule contabile corecte si deci la inregistrarea operatiilor economice
si financiare in conturi cu maxim de exactitate, astfel incat informatiile furnizate de
contabilitate sa exprime numai realitatea, iar deciziile adoptate pe baza lor sa fie
fundamentate stiintific.
Modelul general al analizei contabile cu parcurgerea etapelor prezentate anterior, iste
valabila intodeauna numai pentru operatiile economice si financiare care inplica in mod
direct inregistrarea lor, conturi de bunuri economice si surse de finantare si, in parte si
conturi de procese economice. Dar activitatea de contabilitate pe langa astfel de cazuri
exista si operatii cu bunuri economice la a caror inregistrare se folosesc unele conturi
intermediare impuse de necesitati practice, precum si operatiile privind procesele
economice care se reflecta in conturi ce nu apar in bilant sau care se folosesc tot din
necesitati practice ale muncii de evidenta.
Modelul de analiza contabila utilizat difera de cel general si are in vedere
particularitatile fiecarei operatii economice si financiare in parte.
Formulele contabile ajuta la reflectarea sau inregistrarea ordonata si sistematizata a
informatiilor referitoare la sumele si valorile economice sursele lor de formare si
procesele economice.
De preferat este ca prin aplicarea unei analize contabile corecte sa se ajunga la scrierea
formulei contabile corecte si implicit la inregistrarea corecta a sumelor in conturi, fara a
apela la formulele contabile de stornare.

Exista si operatii care prin natura lor economica necesita

formule contabile de stornare. Inregistrarea unei operatii
economice cu ajutorul formulei contabile poarta numele de
inregistrare cronologica, intrucat fiecare operatie
economica se inregistreaza in conturi la data infaptuirii ei.
Pentru reflectarea cronologica a operatiilor economicofinanciare in conturi pe baza dublei inregistrari se
utilizeaza articolul contabil. Articolul contabil se
formeaza prin adaugarea la elementele formulei contabile a
explicatiei descriptive a operatiei in cauza. Adica a
documentului hustificativ care atesta faptuirea ei, precum
si a datei.

3. ARTICOLUL CONTABIL
3.1. ARTICOLUL CONTABIL definitie:
Este un instrument de lucru, cu ajutorul caruia se
indentifica in timp si spatiu o operatie economica ce
produce modificarea patrimoniului sau a structurii acestuia.
Operatiile economico-financiare pot fi prezentate si sub
forma de articole contabile. Articolul contabil este
structurat in aceeasi maniera ca si formula contabila, avand
in plus unele elemente care fac diferenta intre aceste doua
mijloace contabile de inregistrare. Articolul contabil ofera
informatii suplimentare privind operatiile din cadrul unei
unitati patrimoniale.

3.2. ELEMENTELE ARTICOLULUI CONTABIL

a)
Data efectarii operatiei economico-financiare - respectiv anul, luna si
ziua in care a avut loc operatia economica;
b)Contul sau conturile corespondente debitoare (denumire si/sau simbol)
c)Contul sau conturile corespondente creditoare (denumire si/sau simbol)
d)Suma in cifre;
e)Semnul egalitatii (=);
f)Barele delimitative (eventual);
g)Semnul :urmatoarele (%);
h)Natura operatiei economico-financiare;
i)Felul si numarul documentului justificativ.
Articolul contabil vina sa completeze de fapt formula contabila, adaugandu-i
elemente suplimentare, asa cum reese de mai sus.

3.3. TIPURI DE ARTICOL CONTABIL:

Articolul contabil este format din contul corespondent debitor,

contul corespondent creditor, suma si dat operatiei.

Articolul contabil compus este format din mai multe conturi

debitoare si un singur cont creditor sau invers, dintr-un singur cont
debitor si mai multe conturi creditoare. Asemenea aricole se intocmesc
in cazul cand operatiile economice influienteaza, in acelasi timp, mai
multe elemente patrimoniale.

Articolul contabil de stornare serveste pentru corectarea sau

anularea unor inregistrari anterioare gresite.

Articolul contabil simplu este format dintrun singur cont debitor

si un singur cont creditor. Astfel de articole contabile se intocmesc
pentru operatiile economice care determina modificarea a doua
elemente patrimoniale.

Articolul contabil compus exemplu:

Exemplu nr.1.: SC ASTRA SRL vireaza din contul de disponibilitati
banesti deschis la BRD GSG IASI, la bugetul statului, la data de
15.05.2008, datorii in valoare de 2600, reprezentand impozit pe salarii
1500 si contributia angajatului la asigurarile sociale de stat, in
valoare de 1100. acest lucru se evidentiaza astfel:
%
=5121 (conturi curente la banci)
2600
444 (impozit pe salarii)
1500
431 (asigurari sociale)
1100
Exemplu nr.2. SC ASTRA SRL inregistreaza impozitul pe salarii cuvenit
bugetului de stat in suma de 3500 si contributia la pensia suplimentara
500.
421 (personal remuneratii datorate) =%
4000
444 (impozit pe salarii)
3500
431 (asigurari sociale)
500

Articolul contabil simplu exemple:

Exemplul nr 1. SC ASTRA SRL inregistreaza la data de 30.04.2008 salarii
brute datorate conform statului de plata, in valoare de 80000.
641 (cheltuieli cu salariile) = 421(personal remuneratii datorate) 80000
Exemplul nr 2. SC ASTRA SRL a hotarat majorarea capitalului social
prin incorporarea de rezerve in valoare de 5000.
106 (rezerve)
=
101 (capital social) 5000
Exemplul nr 3. SC ASTRA SRL achita la dat de 11.05.2008, la scadenta,
din contul de disponibilitati banesti deschis la BRD VASLUI, efectul
comercial de platit in suma de 40000.
403 (efecte de plata)=5121 (conturi la banci in lei)
40000

Corespondenta conturilor se stabileste prin formularea articolelor contabile. Daca in articol

intervin numai doua conturi unul debitor si unul creditor, el se numeste articol
contabil simplu. Cand pentru inregistrarea operatiei intervin pe de o parte un cont
debitor pe de alta doua sau mai multe conturi creditoare, sau invers acesta se numeste
articol contabil compus.
Stabilirea corespondentei conturilor premerge inregistrarilor in conturi si se face pe
baza de acte justificative. Operatiile economice reflectate in conturi prin formularea
articolelor contabile se incadreaza fie in egalitati contabile fundamentale, fie in
egalitati contabile derivate.
Daca forma contabila este simpla, vorbim de un articol contabil simplu, iar daca este
compusa vorbim de un articol contabil compus. In acelasi mod putem avea:
a)
Articole contabile curente (pentru operatii obisnuite);
b)
Articole contabile de stornare (pentru operatii de stornare).
Exemplu: SC ASTRA SRL inregistreaza pe data de 01.04.2008 achizitionarea unui
echipament tehnologic, comform facturii fiscale nr 15/01.04.2008, in valoare de
7000 fara TVA.
Articolul contabil aferent opertiunii, la data de 01.04.2008, va fi:
%
=
404 (furnizori de imobilizari)
2131 (echipamente tehnilogice)
4426 (TVA deductibila)
1

8330
7000
1330

Inregistrarea in contabilitate a operatiilor economico-financiare se face atat in ordine

cronologica, adica in succesiunea efectuarii in timp, cat si grupat, efectiv sistematizat pe
grupe sau structuri componente ale patrimoniului. Deci este respectat principiul
inregistrarii cronologice si sistematice (principiu al metodei contabilitatii).
Inregistrarea operatiilor economico-financiare consemnate in documente in ordinea in
care acestea au avut loc, sub forma de articole contabile poarta denumirea de
inregistrare cronologica. In practica aceasta inregistrare se realizeaza cu ajutorul
documentului de numit Registrul-Jurnal, care se prezinta sub forma de fise sau foi
volante.
Inregistrarea unei operatii economice sistematic, cu ajutorul T-urilor se numeste
inregistrare sistematica si serveste la intocmirea balantei de verificare (ea completeaza
inregistrarea cronologica).
Formulele contabile se inscriu mai intai pe documentele care atesta efectuarea
operatiilor economico-financiare respective. Operatiunea de trecere a formulei contabile
pe documentele primare poarta denumirea de contare.
Contarea reprezinta operatiunea efectuata dupa analiza contabila prin care formula
contabila este inscrisa direct in documentul justificativ sau in centralizatoarele contabile.
In situatia in care trebuie sa se intocmeasca formulele contabile ce nu au la baza un
document justificativ (inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri), contarea se face in
documentul nota de contabilitate. Dupa realizarea contarii, formulele contabile se
grupeaza in registre pe perioade de getiune si separat pe genuri de operatiuni.
Operatiile economico-financiare, dupa ce au fost inregistrate in ordine cronologica in
Registrul-Jurnal, sunt grupate pe conturi distincte dupa natura lor, si se inregistreaza
sistematic in documentul de contabilitate denumit registrul Cartea Mare, care se
prezinta sub forma de fise separat pentru fiecare cont, al contabilitatii curente. La
inregistrarea operatiei economico-financiare in acest registru se foloseste explicatia
contabila.

Inregistrarile operatiilor economico-financiare dupa sfera de cuprindere a informatiilor sunt

de doua feluri:
Inregistrari contabile sintetice se fac in conturile sintetice si se caracterizeaza prin
aceea ca se exprima numai in etalon valoric;
Inregistrarile contabile analitice se fac in conturile analiticesi se caracterizeaza
prin aceea ca alaturi de etalonul valoric se utilizeaza si etalonul natural.
Tehnicile de inregistrare in conturi a operatiunilor derulate in activitatea unitatii
patrimoniale difera in functie de modificarile patrimoniale si de cerintele infirmationale
si gestionare. Aceste tehnici de inregistrare pot fi:
tehnica inregistrarii directe consta in realizarea unei concordante intre miscarea
economica/financiara de inregistrat si evidentierea ei in conturi. Cele doua conturi
corespondente reflecta cele doua elemente patrimoniale afectate de operatiunea
economica/financiara.
Exemplu: operatiunea de plata a facturii scadente catre un furnizor, in valoare de 2000, este
o miscare reala, intre datoria comerciala catre furnizor element de pasiv, si
diponibilitatile banesti din contul bancar element de activ. Efectul asupra celor doua
elemente patrimoniale este: micsorarea datoriei comerciale (-P) si micsorarea
lichiditatilor (-A), elementele reflectate de conturile Furnizori se debiteaza cu (-P) si
Conturi curente la banci se crediteaza cu (-A).
401 (furnizori) =
5121 (conturi curente la banci)
2000

tehnica inregistrarii indirecte consta in utilizarea unor conturi intermediare intre

conturile care evidentiaze direct elementele patrimoniale modificate de operatiunea
respectiva, urmand ca acestea sa inregistreze ulterior modificarile.
Exemplu: operatiunea de obtinere in cursul lunii a produselor finite la cost prestabilit de
10000, costul efectiv de productie calculat la sfarsitul lunii este de 11000.
Elementele patrimoniale influentate sunt: produse finite element de active circulante
materiale si venituri din productie element de pasiv. Inregistrarea in cursul lunii a
produselor obtinute se efectuiaza la costul prestabilit, iar la sfarsitul lunii se
inregistreaza costul efectiv calculat. Din comparatie cu cele doua preturi rezulta o
diferenta. Cele doua conturi corespondente care reflecta cele doua elemente
patrimoniale afectate de operatia de obtinere sunt; produse finite element de activ si
variatia stocurilor element de pasiv. Diferenta de preturi se reflecta intr-un cont
intermediar diferente de pret la produse, care asigura informatia necesara calculului
valorii reale a stocului de produse finite. Inregistrarile contabile sunt:
produse finite
=
variatia stocurilor
10000
diferente de pret la produse
=
variatia stocurilor
1000
tehnica inregistrarii desfasurate consta in folosirea unui numar mai mare de conturi
corespondente decat cel implicat in micsorarea patrimoniala respectiva.
Exemplu: aprovizionarea cu materiale de la furnizori in valoare de 10000 la pret de
cumparare, cheltuieli cu transportul inscrise in factura in valoare de 1000, are ca efect
majorarea valorii stocului de materii prime (+A) si majorarea sursei de procurare
(+P).
301 (materii prime)
=
401 (furnizori)
11000

In ipoteza folosirii pretului de cumparare ca pret de inregistrare in contul

de materii prime, cheltuielile cu transportul se inregistreaza intr-un
cont distinct de activ cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane.
% =401(furnizori)
11000
301 (materii prime)
10000
626 (cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane) 1000
tehnica inregistrarii in doua circuite raspunde cerintelor
informationale ale circuitului contabilitatii financiare si ale circuitului
intern de gestiune. In acest scop, planul de conturi general cuprinde
primele opt clase de conturi destinate evidentei circuitului patrimonial
luat in totalitate si structuralizarea sa, iar clasa 9 de conturi destinate
circuitului patrimonial intern, furnizand informatia de reflectare si
control privind activitatea interna transformatoare.
Modelul de analiza contabila utilizat difera de cel general si are in
vedere particularitatile fiecarei operatii economice si financiare in
parte.
Formulele contabile ajuta la reflectarea sau inregistrarea ordonata si
sistematizata a informatiilor referitoare la sumele si valorile
economice, sursele lor de formare si procesele economice, in timp ce
articolul contabil ofera informatii suplimentare privind operatiile din
cadrul unei unitati patrimoniale.

BIBLIOGRAFIE
Mihai Ristea Contabiltate Manual pentru clasa
aXa
Mihai Ristea Contabiltate societatilor
comerciale
I.P. Pantea si autorii Contabilitatea financiara
Violeta Isai Contabilitate manual pentru clasa
a XI a