Formele contului

Evidenta contabila a impus crearea unei forme speciale pt. cont. Principalele
forme ale contului in

functie de modul in care sunt dispuse elementele acestuia sunt:

1. forma bilaterala (forma clasica).

2. forma unilaterala.
Forma bilaterala
Se caracterizeaza prin aceea ca unele elemente ale contului sunt inscrise separat
pentru fiecare dintre cele doua parti ale contului (debitul si creditul); elementele
contului sunt asezate fata in fata.

Avantajul acestei forme este acela ca ea asigura inregistrarea separata a

celor doua feluri de modificari ale elementelor patrimoniale.

Dezavantajul consta in aceea ca nu se poate calcula direct soldul, in cadrul

contului neexistand coloana separata pentru sold.
Ca forme bilaterale, mentionam:

forma veche(clasica);
forma mastru-sah.

Conventional s-a stabilit ca:

pentru conturile privind mijloacele (bunurile) economice, existentul initial

si majorarile/crsterile/intrarile sa se inregistreze in partea stanga (in
debit)si micsorarile/scaderile/iesirile in partea dreapta(in credit);
pentru conturile de surse de finantare,existentul initial si
majorarile/cresterile/intrarile sa se inregistreze in partea dreapta (in credit)
si micsorarile/scaderile/iesirile in partea stanga (in debit)
Prin urmare acesta forma a contului permite cunoasterea separata atat a
cresterilor si a totalurilor acestora,cat si a miscarilor si a totalului lor si permite
calcularea existentului final al elementului patrimonial pentru care se foloseste
contul respectiv.
Exemple:

Forma bilantiera veche a contului 301 ,,Materii prime este urmatoarea:

301 ,,Materii prime
DEBIT(Existente si cresteri) (Micsorari)CREDIT
+Activ -Capitaluri proprii si datorii

Forma grafica bilantiera veche a contului 404,,Furnizori de imobilizarieste

urmatoarea:
404 ,,Furnizori de imobilizari
DEBIT(micsorari) (Existente si cresteri) CREDIT+
-ACTIV +Capitaluri proprii si dat.
Din forma bilaterala clasica a contului au fost create diferite variante impuse de
sistemele moderne de evidenta si prelucrare a datelor.
Din forma bilaterala veche s-a dedus prezenta schematica a contului sub forma
literei T (cantar cu doua tabele), ce arata posibilitatea de separare si
inregistrare cronologica intr-o parte a cresterilor si in partea cealalta a
micsorarilor privind elementul patrimonial pentru care s-a deschis contul
respectiv.

Cresterile sau diminuarile suferite de elementele patrimoniale pe care le reflecta

conturile, sunt evidentiate separat in cadrul contului (functia de sistematizare).
Forma care corespunde cel mai bine necesitatilor de evidentiere separata a
acestor modificari este forma bilaterala a contului, prezentata simplificat
(forma abreviata a contului, asemanatoare cu a literei T) sau dezvoltat (forma
clasica a contului).

Contul Casa in lei

Debit (RON)
Credit

Nr.cr Dat Explicatia Sume Nr.cr Dat Explicatia sume

t. a t. a

1 1.01 Existent initial 1000 3 7.01 Plata 400

2 4.01 Incasare 500

Total cresteri 500 Total 400

micsorari
Total 1500
cresteri+
existent initial

Pe langa aceasta forma bilaterala a contului, in activitatea practica exista si

alte forme cum ar fi: forma unilaterala, forma sah, forma contului cu duble valori,
s.a.
Forma unilaterala
Acestei forme il este caracteristic faptul ca unele elemente ale contului (Data si
explicatia) sunt inscrise o singura data in cadrul contului, iar debitul si creditul nu
mai sunt asezate fata in fata ci in doua coloane alaturate.in plus apare o coloana
distincta pentru sold.Forma unilaterala a contului permite calcularea si
cunoasterea soldului dupa fiecare operatie economica-financiara.
Forma unilaterala a contului a fost adaptata si modificata,in practica de
contabilitate a unitatilor patrimoniale intalnindu-se diverse variante.

Reguli de functionare a conturilor

Prin regulile de functionare a conturilor se stabileste in care parte a acestora,
debit sau credit, se inregistreaza soldul initial precum si sporirile si reducerile
elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul.

Regula de functionare a conturilor de activ:

Conturile de activ isi incep functionarea prin debitare cu soldul initial debitor si cu
sporirile, se crediteaza cu reducerile si au sold final debitor sau sunt soldate.

Cont de activ

DEBIT CREDIT

1.SID 3.RC (-)

2.RD (+)

TSD=SID+RD TSC=RC

4.SFD=TSD-TSC

Regula de functionare a conturilor de pasiv:

Conturile de pasiv isi incep functionarea prin creditare cu soldul initial creditor si
cu sporirile, se debiteaza cu reducerile si au sold final creditor sau sunt soldate.
 Cont de pasiv

DEBIT CREDIT

3.RD (-) 1.SIC

2.RC (+)

TSD=RD TSC=SIC+RC

4.SFC=TSC-TSD

In functie de natura soldului pe care il prezinta la un moment dat, conturile sunt

de doua feluri:

conturi monofunctionale functioneaza dupa o singura regula de

functionare (fie a conturilor de activ, fie a conturilor de pasiv) si prezinta
intotdeauna un singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor;
conturi bifunctionale uneori functioneaza dupa regula conturilor de
activ si prezinta sold final debitor, alteori, functioneaza dupa regula
conturilor de pasiv si au sold final creditor.