Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Spre deosebire de bilanţ, care prezintă la un moment dat în expresie valorică situaţia sintetică a
tuturor elementelor de activ şi pasiv, contul serveşte la evidenţierea numai a elementelor concrete modificate
de operaţia economică care a avut loc.
Funcţiile contului:
Forma bilaterală, face posibilă atât cunoaşterea separată a creşterilor şi a totalului acestora, cât şi a
micşorărilor şi totalul acestora.
Elementele contului:1
1
Bleotu V., Contabilitate. Fundamente de bază, Ediţia a II-a revizuită, Editura Pro Universitaria, 2016
1
Defineşte elementul de activ sau de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv, şi a cărui evidenţă
o ţine.
Titlurile conturilor sunt însoţite de simbolurile cifrice stabilite prin cadrul general al planurilor de
conturi.
3. Sold inițial care poate fi Sold inițial debitor sau Sold inițial creditor
4. Sumele totale (TS) pot fi: debitoare şi creditoare. Se include şi soldul iniţial.
2
Schematic, regulile de funcţionare se prezintă astfel:
D Cont Pasiv C
D Cont Activ C
Si Si
RD -
RD + - RC + RC
TSD = Si + RD RC =TSC TSD = RD
Si + RC = TSC
SFC=TSC-TSD
SFD=TSD-TSC
După soldul pe care îl prezintă la sfârşitul perioadelor de gestiune, conturile pot fi: conturi
monofuncţionale şi conturi bifuncţionale.
Conturile monofuncţionale sunt acelea care la sfârşitul perioadelor de gestiune prezintă un singur
fel de sold, debitor sau creditor, ceea ce înseamnă că funcţionează numai după regula de funcţionare a
conturilor de activ, sau numai după regula de funcţionare a conturilor de pasiv.
Conturile bifuncţionale sunt cele care la sfârşitul perioadelor de gestiune prezintă fie sold debitor,
fie sold creditor, ceea ce înseamnă că aceste conturi funcţionează în anumite cazuri după regula conturilor de
pasiv, încadrându-se în categoria conturilor de activ, sau de pasiv, în funcţie de natura soldului pe care îl au
în momentul respectiv.
Înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau financiare în două
conturi, în debitul unui cont şi în creditul altui cont poartă denumirea de dublă înregistrare.
Legătura stabilită între cele două conturi în care se înregistrează o operaţie economică poartă
denumirea de corespondenţa conturilor, iar conturile între care intervine această legătură se numesc
conturi corespondente.
1. Suma soldurilor iniţiale ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu soldul iniţial al contului sintetic.
2. Suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu rulajul debitor al contului sintetic.
RD cont sintetic = å RD conturi analitice
3
3. Suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu rulajul creditor al contului sintetic.
RC cont sintetic = å RC conturi analitice
4. Suma soldurilor finale ale conturilor analitice trebuie să fie egală şi de acelaşi fel cu soldul contului
sintetic.
Sf cont sintetic = å Sf conturi analitice
Întrebări:
1. Ce este contul şi care sunt funcţiile acestuia?
2. Care sunt elementele contului?
3. Care sunt regulile de funcţionare ale conturilor?
4. Ce înţelegeţi prin dubla reprezentare?
5. Care este deosebirea dintre conturile monofuncţionale şi conturile bifuncţionale?
6. Care sunt legăturile dintre conturile sintetice şi analiticele lor?
4
CAPITOLUL 5.
În interiorul planului de conturi, conturile sunt identificate prin denumirea lor şi prin codul
corespunzător.
Codificarea sau simbolizarea cifrică a conturilor s-a făcut după metoda sistemului zecimal, potrivit
căruia conturile se împart în 10 clase, fiecare clasă poate să cuprindă maximum 10 grupe de conturi; fiecare
grupă poate să cuprindă 10 conturi sintetice de gradul I, fiecare cont sintetic de gradul I se poate desfăşura
pe 10 conturi sintetice de gradul al II-lea sau subconturi, fiecare cont sintetic de gradul al II-lea (subcont) se
poate desfăşura pe 10 conturi de gradul al III-lea,
Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9, clasa 0 (zero) nefiind utilizată.
Grupele de conturi din cadrul fiecărei clase sunt simbolizate cu două cifre: prima reprezentând
simbolul clasei şi a doua simbolul grupei.
5
Conturile sintetice sunt simbolizate cu 3 cifre, primele două cifre reprezentând simbolul grupei şi a
treia cifră reprezentând simbolul contului sintetic de gradul I.
Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre, primele trei cifre reprezentând simbolul contului
sintetic, iar a patra cifră reprezentând simbolul subcontului.
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10. CAPITAL SI REZERVE
101. Capital
1011. Capital subscris nevarsat (P)
1012. Capital subscris varsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064. Rezerve de valoare justa (P)
1065. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Rezerve din conversie (A/P)
108. Interese minoritare
1081. Interese minoritare - rezultatul exercitiului financiar (A/P)
1082. Interese minoritare - alte capitaluri proprii (A/P)
109. Actiuni proprii
1091. Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A)
1092. Actiuni proprii detinute pe termen lung (A)
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita
(A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin
IAS 296) (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene (A/P)
12. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
13. SUBVENTII PENTRU INVESTITII
131. Subventii guvernamentale pentru investitii (P)
132. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii
133. Donatii pentru investitii (P)
134. Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P)
138. Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii (P)
15. PROVIZIOANE
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P)
6
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare
legate de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)
1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci (P)
1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)
1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de banci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizarile financiare
1661. Datorii fata de entitatile afiliate (P)
1663. Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de
participare (P)
167. Alte imprumuturi si datorii asimilate (P)
168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P)
1686. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin
interese de participare (P)
1687. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligatiunilor (A)
9
39. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE
EXECUTIE
391. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustari pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
393. Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P)
394. Ajustari pentru deprecierea produselor
3941. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395. Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951. Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti (P)
3952. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P)
3953. Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P)
3954. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti
3956. Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti (P)
3957. Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti (P)
3958. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P)
396. Ajustari pentru deprecierea animalelor (P)
397. Ajustari pentru deprecierea marfurilor (P)
398. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P)
16
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
80. CONTURI IN AFARA BILANTULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri si garantii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri si garantii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi in afara bilantului
8031. Imobilizari corporale luate cu chirie sau în baza altor contracte similare
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034. Debitori scosi din activ, urmariti in continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta
8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
8038. Bunuri primite in administrare, concesiune, cu chirie si alte bunuri similare
8039. Alte valori in afara bilanţului
804. Certificate verzi
8045. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
805. Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate, neajunse la scadenta
8051. Dobânzi de plătit
8052. Dobânzi de încasat
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de sera
807. Active contingente
808. Datorii contingente
809. Creanţe preluate prin cesionare
89. BILANŢ
891. Bilant de deschidere
892. Bilant de inchidere
TSiD = TSiC
TRD = TRC
TSD = TSC
TSFD = TSFC
II. modificările bilanţiere: identificarea elementelor de Activ şi de Pasiv care se modifică şi sensul
modificării acestora:
modificatoare de creştere: A + X = P + X
modificatoare de scădere : A – X = P – X
permutativă de activ : A + X – X = P
permutativă de pasiv : A = P + X – X
III: conturile corespondente: fiecărui element care se modifică îi este atribuit un cont, caracterizat
prin denumire şi simbol.
V. formula contabilă: corespondenţa valorică (egalitatea) dintre contul care se debitează şi contul
care se creditează.
Exemplul 1
Societatea comercială „Alfa” SRL se aprovizionează pe bază de factura cu materii prime de la
furnizor în valoare de 2500 lei, pentru care plata se va face ulterior.
1. NO: intrări de stocuri de materii prime prin achiziţie de la furnizor, în sumă de 2500 lei
4. DEBIT CREDIT
- a) formulă contabilă simplă: alcătuită dintr-un singur cont debitor şi un singur cont creditor (ca
cea de mai sus):
- b) formulă contabilă compusă: alcătuită din două sau mai multe conturi debitoare şi un singur
cont creditor, sau invers:
Exemplul 2
Societatea comercială „Alfa” SRL se aprovizionează de la furnizor pe bază de factură cu mărfuri în
valoare de 1500 lei şi ambalaje în valoare de 500 lei
1. NO: intrări de stocuri, de mărfuri şi ambalaje prin achiziţie de la furnizor
4. D D C
- a) formule contabile curente: se întocmesc pentru înregistrarea operaţiilor care au loc în mod
obişnuit în activitatea întreprinderii şi au cea mai mare frecvenţă în practică.
19
1. formule curente cu sume în negru se iau în calcul cu semnul plus.
2. Formule curente cu sume în roşu se iau în calcul cu semnul minus.
- b) formule contabile de stornare: sunt folosite pentru corectarea unor erori sau pentru anularea
unor formule contabile curente:
1. formule de stornare cu sume în negru se caracterizează prin inversarea poziţiei conturilor
din formula curentă
2. formule de stornare cu sume în roşu se caracterizează prin repetarea formulei curente, dar
cu scrierea sumelor în roşu.
Exemplul 3
1.Se primeşte factura de energie electrică de la furnizor, în sumă de 110 lei, şi din greşeală se face
înregistrarea:
623 Cheltuieli cu publicitatea = 401 Furnizori 110 lei
2. Se stornează formula contabilă greşită:
În practică, formulele contabile se scriu direct pe documentele justificative care au stat la baza
înregistrărilor contabile. Ulterior, se procedează la o înregistrare cronologică a formulelor contabile în
registrul contabil numit Registru jurnal. Evidenţa care se realizează cu ajutorul acestuia se numeşte evidenţă
contabilă cronologică.
Pe baza registrului jurnal se efectuează apoi înregistrarea în registrele contabile numite Carte mare,
care sunt deschise pe fiecare cont în parte. Evidenţa realizată cu ajutorul cărţii mari se numeşte evidenţa
contabilă sistematică. Simplificat, cartea mare a conturilor va fi prezentată sub forma literei T.
La sfârşitul fiecărei luni, datele din cartea mare a conturilor sunt preluate de un document
centralizator numit balanţa conturilor sau balanţa de verificare, în vederea pregătirii informaţiilor necesare
întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare.
Exemplul 4
SC „Beta” SRL cumpără pe bază de factură un stoc de ambalaje în sumă de 4500 lei, cu plata
ulterioară.
20
Această tranzacţie generează modificări în cele două elemente reflectate prin intermediul T-urilor astfel:
Exemplul 5
SC „Beta” SRL se aprovizionează, pe credit comercial, cu materii prime şi mărfuri în valoare de
3500 lei, respectiv 6.000 lei, conform facturii furnizorului.
5. Formula contabilă.
% = 401 Furnizori 9500 lei
301 Materii prime 3500 lei
371 Mărfuri 6000 lei
Această tranzacţie generează modificări în elementele reflectate prin intermediul T-urilor astfel:
Întrebări:
1. Ce este analiza contabilă? Dar formula contabilă?
2. Cum se clasifică conturile?
21
22