Contabilitate

Capitolul
4
CONTUL ȘI DUBLA
ÎNREGISTRARE A
OPERAȚIILOR
Cuprins: 4.1. Aspecte generale despre cont
4.2. Elementele contului
4.3. Reguli de funcționare a conturilor
4.4. Formele conturilor
4.5. Dubla înregistrare. Corespondența conturilor
4.6. Înregistrarea în contabilitate a operațiilor economico-financiare
4.7. Clasificarea conturilor
4.8. Planul de conturi

56
 Contabilitate

4.1. Aspecte generale despre cont

Definiție
Contul reprezintă un procedeu de evidență, înregistrare, calcul și control valoric, iar
uneori și cantitativ, pe o anumită perioadă de timp, a existenței inițiale, mișcării (creșteri,
micșorări) și a existenței finale pentru fiecare element patrimonial în parte.

Etimologia cuvântului cont

Cuvântul cont are drept rădăcini: compte în limba franceză și conto în limba italiană
care înseamnă socoteală. Cu acest înțeles a fost adoptat și în limba română.
În acest sens, pentru fiecare structură patrimonială de activ, datorii, capital propriu,
venituri și cheltuieli, se ține o evidență întotdeauna în etalon valoric, iar uneori, pentru
anumite elemente, și în etalon cantitativ, sau, altfel spus, se face un calcul scris pe
hârtie/suport magnetic.

Necesitatea contului
Bilanțul contabil reprezintă întregul patrimoniu la un anumit moment (de regulă, la
sfârșitul unor perioade de timp). Însă în cadrul activității de zi cu zi a oricărei entități
contabile au loc operații economico-financiare care modifică situația inițială a patrimoniului.
Astfel, în urma operațiilor care au loc, elementele patrimoniale se modifică în sensul creșterii
sau micșorării lor. Pentru a reprezenta noua situație a patrimoniului s-ar impune întocmirea
unui nou bilanț. Însă întocmirea bilanțului contabil după fiecare operație nu este o cale
eficientă de lucru (complexitatea bilanțului; numărul mare de operații; faptul că noul bilanț
ar arăta noua situație a patrimoniului nu și modificările care au dus la noua valoare ș.a.).
Ca urmare s-a stabilit ca bilanțul să se întocmească doar periodic, iar pentru evidența
curentă a tuturor modificărilor (creșteri sau micșorări) pe care le suportă fiecare dintre
elementele patrimoniale, contabilitatea să utilizeze procedeul numit cont.
Contul se deschide pentru fiecare element patrimonial în parte. De exemplu:
 pentru evidența materiilor prime se folosește contul Materii prime;
 pentru evidența datoriilor față de societățile comerciale de la care au fost procurate
materiile prime, materiale sau alte bunuri și servicii se folosește contul Furnizori.
Toate conturile aferente elementelor din patrimoniu formează sistemul de conturi.

Spre deosebire de bilanț care prezintă toate elementele patrimoniale la un moment

dat, contul se referă la un singur element patrimonial, dar despre care arată atât situația la
un moment dat (situația inițială, situația finală) cât și modificările pe care le înregistrează
pe parcursul unei perioade de timp.

Deci, cu ajutorul contului se ține evidența:

✓ pentru toate elementele patrimoniale - în expresie  situației inițiale (SI);
bănească,  rulajului sau mișcării în
✓ pentru anumite elemente patrimoniale (de timp
exemplu: stocuri) - în expresie bănească și în etalon (creșteri/micșorări);
cantitativ,  situației finale (SF).

57
 Contabilitate

Funcțiile contului
✓ funcția economică;
✓ funcția statistică;
✓ funcția de calcul;
✓ funcția de control;
✓ funcția de grupare;
✓ funcția de sistematizare;
✓ funcția contabilă.
Funcția contabilă constă într-un anumit mod de înregistrare în cadrul conturilor, a
creșterilor și micșorărilor determinate de operațiile economice și financiare în elementele
patrimoniale la care se referă, în raport cu conținutul economic al conturilor respective.

4.2. Elementele contului

Contul are următoarele elemente: simbolul și denumirea contului, data, explicația,

debitul și creditul, rulajul, soldul.

a. simbolul și denumirea ▪ indică elementul patrimonial pentru care se ține evidența cu

contului ajutorul contului;
▪ fiecărui cont îi este asociat și un simbol cifric (vezi lista de
conturi cu simbol și denumire în Planul de conturi);
▪ exemplu: pentru evidența materiilor prime, contul utilizat este
301 Materii prime.

b. data ▪ reprezintă data operației înregistrate în cont, conform

documentului justificativ;
▪ cuprinde: zi, lună, an.

c. explicația ▪ prezintă succint operația înregistrată în cont;

▪ poate fi:
- explicație descriptivă (se prezintă printr-un text scurt
operația înregistrată; de exemplu: încasare, conform
chitanței nr.1/01.02.N);
- explicație contabilă (se indică simbolul contului
corespondent aferent celuilalt element modificat în urma
operației înregistrate în cont; de exemplu: în cazul
operației încasarea sumei de 10 lei în numerar de la clienți,
în debitul contului 5311 Casa, în lei se va indica în dreptul
sumei de 10 lei simbolul contului corespondent 4111
Clienți).

d. debitul și creditul ▪ reprezintă cele două părți ale contului;

contului ▪ înregistrează existentul la începutul perioadei (sold inițial),
rulajele sau modificările în timpul perioadei (rulaje debitoare,
rulaje creditoare) și existentul la sfârșitul perioadei (sold
final).

58
 Contabilitate

e. rulajul contului ▪ reprezintă sumele aferente operațiilor înregistrate în cont în

timpul perioadei;
▪ în raport de cele două părți ale contului, există rulaj debitor și
rulaj creditor al contului, reprezentând modificări de sens
contrar (creșteri/micșorări;
▪ prezintă o importanță deosebită pentru urmărirea și controlul
dinamicii indicatorilor ce formează conținutul economic al
diferitelor conturi.

f. soldul contului ▪ reprezintă mărimea elementului patrimonial la începutul sau

sfârșitul perioadei de timp;
▪ poate fi:
- sold inițial (valoarea la începutul perioadei; coincide cu
soldul final al aceluiași cont la sfârșitul perioadei de timp
anterioare);
- soldul la zi (soldul calculat după fiecare operație sau
soldul stabilit la sfârșitul zilei, cum ar fi în cazul contului
5311 Casa);
- sold final (valoarea la sfârșitul perioadei).
▪ se calculează ca diferență între totalul sumelor înregistrate în
debitul contului (TSD) și totalul sumelor înregistrate în
creditul contului (TSC) rezultând:
- sold final debitor (SFD) dacă TSD > TSC;
- sold final creditor (SFC) dacă TSC > TSD;
- sold final zero dacă TSD = TSC.
▪ pentru închiderea contului la sfârșit de perioadă, soldul final
se va înscrie în partea opusă celeia corespunzătoare felului
său: în credit, dacă soldul este debitor și în debit, dacă soldul
este creditor.
▪ deschiderea contului, la începutul perioadei de gestiune, se face
prin preluarea ca sold inițial, a soldului final al perioadei
precedente, trecându-se în partea – debit sau credit -
corespunzătoare felului său.

4.3. Reguli de funcționare a conturilor

Așa cum am prezentat anterior, conturile sunt deschise pentru fiecare element
patrimonial. Dar cum elementele patrimoniale sunt împărțite în elemente de activ și
elemente de pasiv, și conturile folosite pentru evidența lor vor fi împărțite în conturi de activ
și conturi de pasiv. Cum elementele de activ sunt opuse elementelor de pasiv, rezultă că și
conturile de activ vor funcționa diferit de cele de pasiv.
Cum conturile folosite pentru evidența elementelor patrimoniale înregistrează
existențele și modificările de pe parcursul unei perioade de timp, rezultă că regulile de
funcționare a conturilor se referă la modul de înregistrare a soldului inițial, rulajelor și
soldului final.

59
 Contabilitate

Regulile de funcționare a conturilor de activ și pasiv

Conturile de activ Conturile de pasiv

- își încep funcțiunea prin a se debita;
- se debitează cu existențele și
creșterile de activ;
- se creditează cu micșorările de activ;
- pot avea solduri debitoare sau să fie
soldate.
- își încep funcțiunea prin a se credita;
- se creditează cu existențele și
creșterile de pasiv;
- se debitează cu micșorările de pasiv;
- pot avea solduri creditoare sau să fie
soldate.

Schematic, regulile de funcționare a conturilor pot fi prezentate astfel:

D Conturi de activ C D Conturi de pasiv C

SI Micșorări (-) Micșorări (-) SI
Creșteri (+) Creșteri ( +)
RD = Creșteri RC = Micșorări RD = Micșorări RC = Creșteri
TSD = SI+RD TSC = RC TSD = RD TSC = SI+RC
SFD = TSD-TSC SFC = TSC-TSD

unde:
SI = soldul inițial;
RD = rulaj debitor (creșterile de activ
aferente operațiilor înregistrate);
RC = rulaj creditor (micșorările de activ
aferente de operațiilor înregistrate);
TSD = total sume debitoare (totalul sumelor
înregistrate în debitul contului, adică
sold inițial și rulaj debitor);
TSC = total sume creditoare (totalul
sumelor înregistrate în creditul
contului; coincide cu rulajul creditor);
SFD = sold final debitor (valoarea la
sfârșitul perioadei; se calculează ca
diferență în totalul sumelor debitoare
și totalul sumelor creditoare; dacă cele
două totaluri sunt egale, soldul este
zero, contul este soldat).
unde:
SI = sold inițial;
RC = rulaj creditor (creșterile de pasiv
aferente operațiilor înregistrate);
RD = rulaj debitor (micșorările de pasiv
aferente operațiilor înregistrate);
TSC = total sume creditoare (totalul sumelor
înregistrate în creditul contului, adică
sold inițial și rulaj creditor);
TSD = total sume debitoare (totalul sumelor
înregistrate în debitul contului; coincide
cu rulajul debitor);
SFC = sold final creditor (valoarea de la
sfârșitul perioadei; se calculează ca
diferență între totalul sumelor
creditoare și totalul sumelor debitoare;
dacă cele două totaluri sunt egale, soldul
este zero, contul este soldat).

Având în vedere funcția contabilă a conturilor, conturile pot fi:

a) conturi monofuncționale, adică conturi de activ sau conturi de pasiv (aici se
încadrează majoritatea conturilor);
b) conturi bifuncționale, care funcționează uneori după regulile conturilor de activ iar
alteori, după regulile conturilor de pasiv. Astfel, aceste conturi pot să-și înceapă
funcțiunea prin a se debita (conturi de activ) și pot avea sold final creditor; încep să
funcționeze prin a se credita (conturi de pasiv) și pot avea sold final debitor. Un astfel
de cont este 121 Profit sau pierdere.

60
 Contabilitate

4.4. Formele contului

Pentru întocmirea contului, se completează Fișe de cont. Acestea se pot prezenta în:
a) forma bilaterală:
Luna:
Simbolul și denumirea contului
Anul:
DEBIT CREDIT
Data Explicația Sume Data Explicația Sume
...... Sold inițial ...................
....... ................... ...................
....... Rulaj debitor Rulaj creditor
Total sume debitoare Total sume creditoare
Sold final debitor

b) forma unilaterală:
Simbol Pagina
…………………..
Simbolul și denumirea contului cont nr.
Unitatea
Data Document Simbol cont

D/C
Explicații DEBIT CREDIT SOLD
Fel Nr. corespondent
......
.......
TOTAL:

APLICAȚII
privind întocmirea contului

1) Aplicație privind întocmirea unui cont de activ

În luna martie anul N, la S.C. Alfa S.R.L., presupunem următoarea situație a contului
5121 Conturi la bănci, în lei:
01.03.N Disponibilități bănești în cont la bancă 10.000 lei
05.03.N Încasare de clienți, conform OP nr.1 1.500 lei
09.03.N Plata unor datorii față de furnizori de la care s-au
cumpărat anterior mărfuri, conform OP nr.2 7.000 lei
15.03.N Ridicarea din contul de la bancă și depunerea sumei
în casieria societății, conform Extrasului de cont nr. 1 500 lei
22.03.N Încasarea de la debitori diverși, conform OP nr.3 1.000 lei
25.03.N Rambursarea unui credit bancar pe termen scurt
ajuns la scadență, conform Extrasului de cont nr. 2 3.500 lei

Se cere să se întocmească contul 5121 Conturi la bănci, în lei în formele bilaterală și

unilaterală.

61
 Contabilitate

Rezolvare:
- forma bilaterală:

Luna: Martie
5121 Conturi la bănci, în lei
Anul: N
DEBIT CREDIT
Data Explicația Sume Data Explicația Sume
01 Sold inițial 10.000 09 Plată, conform OP nr.2 7.000
05 Încasare, conform OP nr. 1 1.500 15 Depunere în casierie, conform 500
Extrasului de cont nr. 1
22 Încasare, conform OP nr. 3 1.000 25 Rambursare credit, conform 3.500
Extrasului de cont nr. 2
Rulaj debitor 2.500 Rulaj creditor 11.000
Total sume debitoare 12.500 Total sume creditoare 11.000
Sold final debitor 1.500

- forma unilaterală:
S.C. Alfa S.R.L Simbol cont Pagina
Conturi la bănci, în lei
Unitatea 5121 nr. 1
Document Simbol cont

D/C
Data Explicații DEBIT CREDIT SOLD
Fel Nr. corespondent
01.03.N - - Sold inițial - - - D 10.000
05.03.N OP 1 Încasare 4111 1.500 - D 11.500
09.03.N OP 2 Plată 401 - 7.000 D 4.500
15.03.N Extras 1 Depunere în casierie 5311 - 500 D 4.000
de cont
22.03.N OP 3 Încasare 461 1.000 - D 5.000
25.03.N Extras 2 Rambursare credit 5191 - 3.500 D 1.500
de cont
TOTAL: - 2.500 11.000 D 1.500

Contul 5121 Conturi la bănci, în lei se poate prezenta în formă abreviată astfel:
5121
D C
Conturi la bănci, în lei
SI 10.000 7.000
1.500 500
1.000 3.500
RD 2.500 11.000 RC
TSD 12.500 11.000 TSC
SFD 1.500

Explicații:
✓ 10.000 lei (sold inițial) reprezintă disponibilitățile bănești existente în conturi la bănci,
în lei, la începutul lunii martie;
✓ 2.500 lei (rulaj debitor) reprezintă încasările în conturile de la bancă, în lei, în timpul
lunii martie;
✓ 11.000 lei (rulaj creditor) reprezintă plățile din conturile de la bancă, în lei, în timpul
lunii martie;
✓ 1.500 lei (sold final) reprezintă disponibilitățile bănești existente în conturi la bănci, în
lei, la finalul lunii martie.

62
 Contabilitate

2) Aplicație privind întocmirea unui cont de pasiv

În luna martie anul N, la S.C. Alfa S.R.L., presupunem următoarea situație a contului 401
Furnizori:
01.03.N Sume de plătit către furnizori la începutul lunii 50.000 lei
05.03.N Achiziție de mărfuri de la furnizori, cu plata ulterioară,
conform Facturii nr. 10 5.000 lei
09.03.N Plata unor datorii față de furnizori de la care s-au
cumpărat anterior mărfuri, conform OP nr. 12 7.000 lei
15.03.N Achiziție de ambalaje de la furnizori, cu plata
ulterioară, conform Facturii nr. 11 4.000 lei
22.03.N Plata unor datorii față de furnizori cu numerar,
conform Chitanței nr. 3 1.000 lei
Se cere să se întocmească contul 401 Furnizori – forma abreviată.

Rezolvare:
401
D C
Furnizori
7.000 50.000 SI
1.000 5.000
4.000
RD 8.000 9.000 RC
TSD 8.000 59.000 TSC
51.000 SFC
Explicații:
✓ 50.000 lei (sold inițial) reprezintă datoriile față de furnizori existente la începutul lunii
martie;
✓ 9.000 lei (rulaj creditor) reprezintă creșterile de datorii față de furnizori, în timpul lunii
martie;
✓ 8.000 lei (rulaj debitor) reprezintă scăderile de datorii față de furnizori, în timpul lunii
martie;
✓ 51.000 lei (sold final) reprezintă datoriile față de furnizori existente la finalul lunii
martie.

4.5. Dubla înregistrare. Corespondența conturilor

Înregistrarea simultană și cu aceeași sumă a unei operații economice în cel puțin două
conturi, în debitul unuia și în creditul altuia, se numește dubla înregistrare.
Legătura reciprocă stabilită între conturi ca urmare a unei anumite operații
economice în baza dublei înregistrări constituie corespondența conturilor. Conturile între
care se stabilește legătura în baza dublei înregistrări se numesc conturi corespondente.
Pentru a marca legătura dintre conturile corespondente care se debitează și care se
creditează de a nota sau exprima egal între contul care se debitează și cel care se creditează.
De exemplu, în cazul operației: încasare de clienți în numerar, conform Chitanței nr.1/05.01.N,
conturile corespondente sunt 5311 Casa, în lei și 4111 Clienți, iar legătura dintre ele poate fi
prezentată astfel:

5311 Casa, în lei = 4111 Clienți

63
 Contabilitate

4.6. Înregistrarea operațiilor în contabilitate

Înregistrarea în contabilitate a operațiilor economico-financiare, pe baza

documentelor justificative, presupune întocmirea formulei contabile. Dar pentru întocmirea
formulei contabile corecte se impune realizarea, în prealabil, a analizei contabile.

Analiza contabilă a operațiilor economice

Analiza contabilă este un demers logic constând în cercetarea, pe bază de
documente, a fiecărei operații economice sau financiare în parte, prin descompunerea ei în
elementele componente, în scopul stabilirii conturilor corespondente și a părții acestora
(debit/credit) în care urmează să se înregistreze operația respectivă, concomitent și cu
aceeași sumă.
Analiza contabilă a operațiilor economico-financiare presupune parcurgerea
următoarelor etape:

I II III IV

Identificarea Stabilirea Precizarea Aplicarea regulilor de

elementelor sensului și conturilor funcționare a conturilor în
patrimoniale care suferă mărimii corespon- vederea stabilirii părții
modificări ca urmare a acestor dente; conturilor corespondente
operației economice și modificări; (debit/credit) în care urmează să
financiare. se înregistreze operația
analizată.

Formula contabilă
Formula contabilă este modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operații
economice sau financiare în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări, sub formă
de egalitate valorică.
Formula contabile cuprinde:
- simbolul și/sau denumirea contului(rilor) corespondent(e) debitor(toare);
- semnul = între conturile corespondente, marcând egalitatea valorică între aceste
conturi;
- simbolul și/sau denumirea contului(rilor) corespondent(e) creditor(toare);
- suma corespunzătoare operației care face obiectul înregistrării.
Forma generală a formulei contabile este:

Contul corespondent debitor = Contul corespondent creditor Suma

Având în vedere numărul de conturi modificate în urma operației economico-financiare

înregistrate în contabilitate, formula contabilă poate fi:

a. formula contabilă simplă - este formată dintr-un singur cont debitor și un singur
cont corespondent creditor;

Contul corespondent debitor = Contul corespondent creditor Suma

64
 Contabilitate

b. formula contabilă compusă - este formată:

▪ dintr-un singur cont debitor și două sau mai
multe conturi corespondente creditoare;
▪ din două sau mai multe conturi debitoare și un
singur cont corespondent creditor.

Contul corespondent debitor = % Suma

Contul corespondent creditor Suma
.................. Suma
Contul corespondent creditor Suma
sau
% = Contul corespondent creditor Suma
Contul corespondent debitor Suma
.................. Suma
Contul corespondent debitor Suma

c. formula contabilă mixtă - este formată din două sau mai multe conturi debitoare
și două sau mai multe conturi corespondente
creditoare;

Suma % = % Suma
Suma Contul corespondent debitor Contul corespondent creditor Suma
Suma .................. .................. Suma
Suma Contul corespondent debitor Contul corespondent creditor Suma

Contarea documentelor
Contarea documentelor înseamnă înscrierea formulelor contabile pe documentele
justificative corespunzătoare operațiilor economico-financiare înregistrate în contabilitate.

APLICAȚIE privind înregistrarea în contabilitate

a operațiilor economico-financiare

Presupunem că în luna ianuarie anul N, la societatea comercială ALFA S.R.L. au avut loc
următoarele operații economico-financiare:
1. Conform Facturii nr.1/05.01.N, s-au achiziționat mărfuri de la furnizori, în valoare de
1.000 lei, TVA 19%.
2. Conform Chitanței nr.1/10.01.N, s-au plătit o parte din datoriile față de furnizori, cu
numerar, în sumă de 500 lei.
3. Conform Facturii nr.2/15.01.N, s-au vândut mărfuri către clienți în valoare de 2.000 lei
(preț de vânzare fără TVA), TVA 19%.
4. Conform Ordinului de plată nr.1/27.01.N, s-au încasat 620 lei de la clienți, prin contul
de la bancă.
Se cere să se efectueze analiza și formula contabilă pentru operațiile de mai sus.

65
 Contabilitate

Rezolvare:

Operația 1.
Conform Facturii nr.1/05.01.N, s-au achiziționat mărfuri de la furnizori, în valoare de 1.000
lei, TVA 19%.

I II III IV
Analiza Mărfuri (A) +1.000 371 Mărfuri D
contabilă TVA deductibilă – creanțe fiscale (A) +190 4426 TVA deductibilă D
Furnizori – datorii comerciale (P) +1.190 401 Furnizori C

Formula % = 401 Furnizori 1.190

contabilă 371 Mărfuri 1.000
4426 TVA deductibilă 190

Operația 2.
Conform Chitanței nr.1/10.01.N, s-au plătit o parte din datoriile față de furnizori, cu
numerar, în sumă de 500 lei.

I II III IV
Analiza Casa în lei (A) -500 5311 Casa în lei C
contabilă Furnizori – datorii (P) -500 401 Furnizori D

Formula
401 Furnizori = 5311 Casa în lei 500
contabilă

Operația 3.
Conform Facturii nr.2/15.01.N, s-au vândut mărfuri către clienți în valoare de 2.000 lei (preț
de vânzare fără TVA), TVA 19%.

I II III IV
Analiza Venituri din vânzarea +2.000 707 Venituri din vânzarea C
contabilă mărfurilor (P) mărfurilor
TVA colectată – datorii fiscale (P) +380 4427 TVA colectată C
Clienți – creanțe comerciale (A) +2.380 4111 Clienți D

Formula 4111 Clienți = % 2.380

contabilă 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 2.000
4427 TVA colectată 380

Operația 4.
Conform Ordinului de plată nr.1/27.01.N, s-au încasat 620 lei de la clienți, prin contul de la
bancă.
I II III IV
Analiza Clienți – creanțe comerciale (A) -620 4111 Clienți C
contabilă Conturi la bănci în lei (A) +620 5121 Conturi la bănci în lei D

Formula
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți 620
contabilă

66
 Contabilitate

Articolul contabil
Articolul contabil se obține prin adăugarea, cu ocazia înregistrării cronologice, la
elementele formulei contabile a explicației descriptive a operației în cauză (data și
documentul justificativ). De exemplu, având în vedere operația 4 prezentată mai sus,
articolul contabil este de forma:
07.01.N
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți 620
conform OP nr.1

După scopul întocmirii lor, articolele contabile pot fi:

1. Articole contabile pentru înregistrări curente – reprezintă articolele întocmite în mod

obișnuit, curent, fie cu suma în negru, fie cu suma în roșu.

a) articolele contabile în negru reprezintă articolele întocmite în mod normal, obișnuit.

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți 620

b) articolele contabile în roșu reprezintă articolele în cadrul cărora cel puțin unul dintre
conturile corespondente este unul rectificativ prin scădere.

2. Articole contabile pentru stornare – se întocmesc pentru anularea altor articole

contabile întocmite anterior și constatate ca fiind greșite. Stornarea poate fi efectuată cu
suma în roșu sau în negru.
a) stornare în roșu - presupune repetarea articolului contabil găsit ca fiind eronat dar
cu sume în roșu sau în chenar, acesta anulându-se, întrucât sumele în roșu se scad și
întocmirea apoi a articolului contabil corect.
b) în negru (inversare) – presupune inversarea conturilor corespondente cu efect de
anulare a articolului contabil eronat.

APLICAȚIE
privind stornarea articolelor întocmite greșit

Presupunem următoarea operație economico-financiară: Achiziționarea de mărfuri

de la furnizorul X, în sumă de 500 lei, conform facturii nr. 400 din 10 ianuarie anul N
(făcându-se abstracție de TVA). În contabilitate această operație a fost înregistrată astfel:

301 Materii prime = 401 Furnizori 500 lei - articol contabil greșit

Ulterior s-a constatat că s-a folosit contul 301 Materii prime în locul contului
371 Mărfuri. Pentru anularea articolului contabil eronat se face stornarea astfel:

Stornare în roșu sau Stornare în negru

301 401 401 301
= 500 = 500
Materii prime Furnizori Furnizori Materii prime

Apoi se întocmește articolul contabil corect:

371 Mărfuri = 401 Furnizori 500 lei

67
 Contabilitate

Situația în conturi, înregistrând operațiile de mai sus, se prezintă astfel:

Cartea-mare (cazul stornării în roșu)

301 401 371

D Materii prime C D Furnizori C D Mărfuri C
500 500 500
500 500 RD: 500 RC: 0
500 TSD:500 TSC: 0
RD: 0 RC: 0 RD: 0 RC: 500 SFD: 500
TSD:0 TSC: 0 TSD: 0 TSC: 500
SFD:0 SFC: 500

Cartea-mare (cazul stornării în negru)

301 401 371

D Materii prime C D Furnizori C D Mărfuri C
500 500 500 500 500
500 RD: 500 RC: 0
RD: 500 RC: 500 RD: 500 RC: 1.000 TSD:500 TSC: 0
TSD:500 TSC:500 TSD: 500 TSC: 1.000 SFD: 500
SFD: 0 SFC: 500

4.7. Clasificarea conturilor

Varietatea mare de conturi utilizate de contabilitatea curentă impune cu necesitate

clasificarea lor pentru a crea posibilitatea studierii sistematice a acestora și generalizării
caracteristicilor comune. În acest sens, conturile, ca elemente componente ale sistemului de
conturi, sunt supuse clasificării, fiind încadrate într-un număr redus de clase și grupe. Ca
urmare, cunoscându-se caracteristicile fiecărei clase și grupe de conturi, se poate determina
cu ușurință conținutul și funcția contabilă a fiecărui cont în parte.
Clasificarea conturilor se poate realiza după multe criterii. Dintre acestea, menționăm
pe cele mai importante:

1) După conținutul lor economico-juridic, se disting:

- conturi de activ
- conturi de bilanț
- conturi de pasiv
a) conturi patrimoniale
- conturi de cheltuieli
- conturi de rezultate
- conturi de venituri

- conturi de ordine
b) conturi extrapatrimoniale
- conturi de evidență

- conturi de decontări interne

c) conturi de gestiune internă - conturi de calculație
- conturi privind producția obținută
Această clasificare se regăsește și în Planul de conturi (prezentat în Anexă).

68
 Contabilitate

2) După funcția contabilă, conturile pot fi:

a) conturi ▪ reprezintă majoritatea conturilor din Planul de conturi;
monofuncționale ▪ pot fi:
o conturi de activ;
o conturi de pasiv.

b) conturi ▪ funcționează uneori după regulile conturilor de activ, iar

bifuncționale alteori, după regulile conturilor de pasiv. Astfel, aceste conturi
pot să-și înceapă funcțiunea prin a se debita (conturi de activ)
și pot avea sold final creditor; încep să funcționeze prin a se
credita (conturi de pasiv) și pot avea sold final debitor.
▪ un astfel de cont este 121 Profit sau pierdere.

3. După sfera de cuprindere a conținutului lor economic, se disting:

a) conturi ▪ înregistrează elementele patrimoniale grupate după caracteristicile

sintetice lor comune.
▪ toate conturile prezentate în planul de conturi sunt conturi sintetice.
▪ contabilitatea realizată cu ajutorul acestor conturi reprezintă
contabilitatea sintetică.

b) conturi  evidențiază elementele patrimoniale individualizate după însușirile

analitice lor specifice.
 un cont sintetic poate fi dezvoltat pe mai multe conturi analitice. De
exemplu, la o societate cu obiect de activitate producția de produse de
panificație:
- contul sintetic Materii prime va putea fi dezvoltat pe conturile
analitice ce indică felurile materiilor prime: Făină, Zahăr, Ulei ș.a.;
- contul sintetic Furnizori va putea fi dezvoltat pe conturile analitice
ce indică furnizorii societății: S.C. Pambac S.A. Bacău, S.C. Unisol S.A.
Iași, ș.a..
 contabilitatea realizată cu ajutorul conturilor analitice reprezintă
contabilitatea analitică.

Între conturile analitice și contul sintetic corespunzător trebuie să existe următoarele

corelații:
1. Totalul soldurilor inițiale = Soldul inițial al contului
ale conturilor analitice sintetic de care aparțin Aceste corelații se verifică
2. Totalul rulajelor debitoare = Rulajul debitor al contului prin întocmirea
ale conturilor analitice sintetic de care aparțin balanțelor de verificare
3. Totalul rulajelor creditoare = Rulajul creditor al contului analitice
ale conturilor analitice sintetic de care aparțin ale conturilor sintetice
4. Totalul soldurilor finale ale = Soldul final al contului dezvoltate analitic.
conturilor analitice sintetic de care aparțin
Notă: În cazul conturilor bifuncționale, pentru prima și ultima dintre corelațiile menționate
mai înainte, este necesar să se țină seama de sensul soldurilor – debitoare sau creditoare
– conturilor analitice. Deci, soldul contului sintetic trebuie să fie egal cu diferența dintre
suma soldurilor debitoare și suma soldurilor creditoare ale conturilor analitice
desfășurătoare.

69
 Contabilitate

4.8. Planul de conturi

Planul de conturi cuprinde întregul sistem de conturi, în cadrul căruia fiecare cont este
delimitat printr-o denumire și un simbol cifric și este încadrat într-o anumită clasă și grupă
în raport de o anumită caracteristică de grupare. De regulă, această caracteristică este
conținutul economic.
Planurile de conturi se stabilesc distinct pentru unitățile economice, instituțiile
financiar-bancare, unitățile bugetare, organizațiile non-profit. Planul de conturi general
precum și normele de utilizare a acestuia sunt destinate tuturor entităților patrimoniale care
desfășoară activități economice. Utilizarea planului de conturi asigură uniformitate și
unitate de conținut, funcție, denumire și simbolizare a conturilor.
Toate conturile cuprinse în Planul de conturi sunt conturi sintetice. Acestea pot avea
funcțiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncționale (A/P).
În general, conturile cu funcțiune contabilă de activ corespund elementelor de natura
activelor și cheltuielilor, iar conturile cu funcțiune contabilă de pasiv corespund elementelor
de natura datoriilor, capitalurilor proprii și veniturilor sau sunt aferente ajustărilor de
valoare.

Planul de conturi
cuprinde conturi grupate în:

conturi sintetice conturi sintetice de gradul

clase grupe
de gradul I II
simbolizate simbolizate simbolizate simbolizate
cu o cifră cu două cifre cu trei cifre cu patru cifre

De exemplu:
1 - Conturi de 10. Capital şi 101. Capital 1011. Capital subscris nevărsat (P)
capitaluri, rezerve 1012. Capital subscris vărsat (P)
provizioane,
împrumuturi şi 12. Rezultatul 121. Profit sau pierdere nu se mai dezvoltă pe conturi
datorii exercițiului (A/P) sintetice de gradul II
asimilate; financiar

- cifra indică - prima cifră - prima cifră indică - prima cifră indică clasa din care
poziția (1-9) indică clasa din clasa din care face face parte,
clasei în care face parte, parte, - primele două cifre indică grupa,
cadrul - a doua cifră - primele două cifre - primele trei cifre indică contul
Planului de indică poziția indică grupa, sintetic de gradul I,
conturi. (0 - 9) grupei în - iar a treia cifră indică - iar a patra cifră indică poziția
cadrul clasei. poziția (0 - 9) contului (0 - 9) contului în cadrul
în cadrul grupei. contului de gradul I

Pentru asigurarea aplicării corecte și uniforme a planului de conturi sunt stabilite

norme 35 privind conținutul economic-financiar al fiecărui cont, funcția sa contabilă și
corespondența cu alte conturi.

35 Vezi OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/2014, cu modificările și completările
ulterioare.

70
 Contabilitate

Observații:
 nu toate conturile sintetice de gradul I se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II.
 dacă în cadrul unei grupe, conturile sintetice de gradul I încadrate nu sunt de aceeași
funcție (activ sau pasiv) separarea se face prin ultima cifră a simbolului. Astfel prin
cifrele 1-8 sunt codificate conturile regulă iar prin cifra 9, conturile excepție. De
exemplu, în grupa 40 Furnizori și conturi asimilate se cuprinde alături de conturile de
pasiv și un cont de activ căruia i s-a stabilit simbolul 409 Furnizori debitori.
 există simetrie în simbolizarea unor conturi. De exemplu, între unele conturi de
cheltuieli și unele conturi de venituri cu care se corelează prin obiect: 667 Cheltuieli
privind sconturile - 767 Venituri din sconturi.

Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice în funcție
de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale fiecărei
entități.

71