Tema: « Bilantul contabil

si

conturile contabile »
 Plan
1. Bilantul contabil
1. Notiuni
2. Importanta
3. Tipurile de bilant
4. Functiile
5. Continutul
6. Structura
7. Modificari bilantiere sub influenta operatiunilor economice
2. Contul contabil
1. Ce este ?
2. De ce este important ?
3. Forma si structura contului
4. Functionarea conturilor
5. Inchiderea conturilor
3. Planul general de conturi contabile
1. Definirea
2. Structura
3. Descrieri
4. Simbolizari
4. Nomenclatorul conturilor contabile
 Notiuni

 Bilanţul contabil reflectă în expresie

valorică, la un moment dat, echilibrul dintre
bunurile economice şi sursele de finanţare
a acestora. Bilanţul se prezintă sub forma
unui tabel, format din două părţi: partea
stîngă, denumită activ, care reflectă
bunurile economice şi partea dreaptă,
denumită pasiv care reflectă sursele de
finanţare a bunurilor economice reflectate
în activ.
 În forma cea mai simplă bilanţul
contabil se prezintă astfel:
Suma Suma
ACTIV (lei) PASIV (lei)

Denumirea Denumirea
elementelor elementelor
patrimoniale de patrimoniale de
activ pasiv

Total Activ Total Pasiv

 De mentionat :
 Condiţia principală a bilanţului contabil
este egalitatea activului cu pasivul

 elementele de activ şi pasiv sînt

prezentate numai în expresie bănească

 prezentarea la o dată anumită

 Importanta

 este sursa principală de informaţie pentru

utilizatorii interni şi externi ai întreprinderii
 În baza bilanţului contabil se apreciază
apreciază valoarea şi structura
patrimoniului si indicatorii necesari pentru
luarea de decizii manageriale
 Informaţia din bilanţul contabil se foloseşte
de către băncile comerciale şi organele
fiscale.
 Notiunea

Bilanţul contabil
reprezintă gruparea mijloacelor
întreprinderii pe tipuri şi surse
de formare a acestora în
expresie bănească la un
moment dat.
 Tipurile bilanţului contabil

Există mai multe tipuri de bilanţuri care pot fi

clasificate după următoarele criterii:

 după statutul juridic al întreprinderii

 după perioada de întocmire
 după sfera de cuprindere
 După sfera de cuprindere
 bilanţ contabil primar – se întocmeşte la
nivel de întreprindere
 bilanţ contabil consolidat –
generalizează informaţia despre cîteva
întreprinderii (părţi legate)
 bilanţ contabil centralizat – se
întocmeşte la nivel de ramură sau la
nivelul economiei naţionale în ansamblu .
După statutul juridic al întreprinderii
 bilanţ contabil iniţial – se întocmeşte la
înfiinţarea întreprinderii
 bilanţ contabil curent – se întocmeşte pe
parcursul activităţii în termenele stabilite
de legislaţie
 bilanţ contabil final – se întocmeşte la
momentul încetării activităţii sau lichidării
întreprinderii
 După perioada de întocmire

 bilanţ contabil anual – se întocmeşte la

sfîrşitul anului

 bilanţ contabil trimestrial – se

întocmeşte trimestrial.
 Funcţiile bilanţului contabil

 Funcţia de generalizare a informaţiilor contabile – se

manifestă prin faptul că bilanţul contabil grupează şi sistematizează
informaţiile despre elementele patrimoniale după o structură bine
determinată obligatorie pentru toate întreprinderile.

 Funcţia de informare – se datorează importanţei pe care o

are informaţia inclusă în bilanţul contabil care, prin prelucrarea
informaţiei date, se transformă într-un instrument de gestionare
eficientă şi conducere a întreprinderii.

 Funcţia de analiză – este strîns legată de funcţia precedentă şi

constă în faptul că în baza informaţiei din bilanţ se calculează o
serie de indicatori care caracterizează situaţia economico-financiară
a întreprinderii.
 Conţinutul bilanţului

Elementele
bilanţului contabil
(posturile)

ACTIV - active PASIV - capital propriu,

pe termen lung datorii pe termen lung
şi active curente şi datorii pe termen scurt
 Structura bilanţului

 CAPITOLE

 SUBCAPITOLE
 CAPITOLE

De ACTIV

Cl. 1 - ACTIVE IMOBILIZATE

Cl.2 - ACTIVE CIRCULANTE

(active pe termen lung) (active curente)

 CAPITOLE

De PASIV

CL. 4 -
CL.3- CAPITAL DATORII PE CL. 5- DATORII
PROPRIU TERMEN CURENTE
LUNG
 SUBCAPITOLE
de ex. DATORII PE TERMEN LUNG
(Capitol)

 DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

(Subcapitol)

 ALTE DATORII PE TERMEN LUNG

(Subcapitol)
Modificările bilanţiere sub influenţa
operaţiilor economice
În procesul activităţii economice are
loc un flux permanent de mijloace care
determină anumite modificări în structura
şi volumul activului şi pasivului bilanţului
contabil.
După modul cum influenţează activul şi
pasivul bilanţului contabil operaţiile
economice se clasifică în patru tipuri.
 Primul tip de modificări
 are loc în cazul cînd valoarea unui activ creşte, iar
valoarea altui activ scade.
 De exemplu: din casă a fost eliberat un avans spre decontare. În
acest caz are loc majorarea posturii de activ „Creanţe pe termen
scurt ale personalului” şi micşorarea posturii de activ „Casa”. Dacă
să notăm valoarea activului cu „A”, valoarea pasivului cu „P” şi
valoarea modificării cu „a”, atunci, pornind de la egalitatea bilanţieră
A = P, operaţiunea economică menţionată anterior poate fi
reprezentată în felul următor:

A+a–a=P

Aceasta înseamnă că nu a avut loc modificarea totalului activului şi

pasivului, ci doar modificarea structurii activului.
 Al doilea tip de modificări
 se produce atunci cînd valoarea unui pasiv
creşte, iar valoarea altui pasiv descreşte.
 De exemplu: din contul unui credit bancar pe
termen scurt a fost achitată datoria faţă de un
furnizor. Această operaţie este analogică
primului tip de modificări, numai că ea afectează
pasivul bilanţului. Dacă vom nota valoarea
modificării cu „p” şi vom păstra notările
anterioare, atunci egalitatea bilanţieră va fi:
A = P +p –p
Cel de-al treilea tip de modificări
 are loc atunci cînd se majorează atît posturile
de activ cît şi cele de pasiv.
 De exemplu: la întreprindere au intrat materiale,
plata pentru care încă nu a fost efectuată. În
cazul dat are loc majorarea posturilor „Materiale”
şi „Datorii privind facturile comerciale” ale
bilanţului contabil. Dacă e să notăm suma
acestei operaţiuni cu „c”, ecuaţia bilanţieră va
avea forma:
A+c=P+c
 Al patrulea tip de modificări
 se produce atunci cînd, în urma unei operaţii
economice se micşorează atît activele, cît şi
pasivele întreprinderii.
 De exemplu: din contul curent în valută
naţională se achită datoria faţă de furnizor. În
acest caz se diminuează postura de activ
„Conturi curente în valută naţională” şi postura
de pasiv „Datorii privind facturile comerciale”.
Dacă vom nota suma acestei operaţiuni cu „d”,
atunci egalitatea bilanţieră va avea forma:
A–d=P–d
 CONCLUZIE

Indiferent de tipul de operaţii

economice care are loc la
întreprindere, întotdeauna se
păstrează echilibrul dintre
active şi pasive:
A=P
 Contul contabil

Una din particularitatile profesiei

contabile este codificarea tuturor
operatiunilor desfasurate de o entitate cu
ajutorul unui sistem de conturi.
Contul si operatiile economice pe care
le inregistreaza stau la baza intocmirii
balantei de verificare, iar mai apoi a
situatiilor financiare anuale.
 Ce este un cont contabil?
Instrument cu ajutorul caruia :
 se tine evidenta operatiilor economice
 se urmareste existenta si miscarea
elementelor patrimoniale

Etalon utilizat pentru exprimarea

informatiilor este cel banesc
 De ce este important?
 Se tine evidenta fiecarui element
patrimonial

 Inregistrarea si evidenta sistematica si

cronologica a operatiunilor economice

 Asigura cunoasterea situatiei privind un

element patrimonial in orice moment
 Forma contului
Contul contabil se prezinta sub forma literei

T
 Dt - partea stinga
 Ct – partea dreapta

Intr-o parte se inregistreaza cresterile contului,

in partea cealalta se inregistreaza scaderile
 Structura contului
 Titlul contului trebuie sa reflecte continutul
economic al elementului urmarit prin contul
dat si simbolul numeric alcatuit din 3-4
cifre
Dt / Nr.“Denumirea contului”/Ct Dt / Nr.“Denumirea contului”/Ct

T T
Suma Ct Suma Dt
 Functionarea conturilor

 Conturile de activ incep sa functioneze

prin a se debita – suma existenta +
cresteri de active / Soldul debitor =existenta de
active la un moment dat/
 Conturile de pasiv incep sa functioneze
prin a se credita – suma existenta +
cresteri de pasive / Soldul creditor =existenta
de pasive la un moment dat/
 Functionarea conturilor
 Conturile de cheltuieli functioneaza dupa
regula conturilor de activ / soldul contului
reprezinta marimea cheltuielilor la un
moment dat/ se inchid lunar sau anual/
 Conturile de venituri functioneaza dupa
regula conturilor de pasiv / soldul contului
reprezinta marimea veniturilor la un
moment dat/ se inchid lunar sau anual/
 Functionarea conturilor

 SOLDUL conturilor – existentul la

moment dat al elementului patrimonial
pentru care s-a deschis contul. Soldul se
stabileste ca diferenta intre totalul sumelor
debitoare si totalul sumelor creditoare
 Functionarea conturilor
 SOLD DEBITOR
Total Dt Total Ct

 SOLD CREDITOR
Total Ct Total Dt

 CONT SOLDAT/BALANSAT
Total Dt ____
____ Total Ct
 Functionarea conturilor
 SOLD FINAL (S.f.) - sold stabilit la
sfirsitul perioadei

 SOLD INITIAL (S.i.) – sold la inceputul

perioadei
 ATENTIE !!!

Operarea
in Dt sau Ct
al conturilor contabile
se realizeaza in baza
documentelor justificaive
 Inchiderea conturilor
 La sfirsitul unei perioade conturile de venituri si
cheltuieli se inchid pentru determinarea
rezultatului acelei perioade – trecerea soldului
final in partea opusa celei din care a provenit
 Conturile de venituri si cheltuieli se inchid prin
contul 351”Rezultat financiar total”
 D.p.v al documentarii financiar-contabile
evidenta unui cont se realizeaza in Fisa contului/
carte mare / Balanta de verificare
 Planul general de conturi
contabile
Planul general de conturi contabile
reglementează modul de înregistrare a
faptelor economice în conturi care rezultă
din prevederile SNC şi altor acte normative
contabile. Înregistrarea faptelor economice
în conturi se efectuează în funcţie de
conţinutul economic al acestora, cu
respectarea principiilor, normelor şi
politicilor contabile ale entităţii
 Structura

Planul general de conturi contabile

cuprinde trei capitole:
 Dispoziţii generale
 Nomenclatorul conturilor contabile
 Caracteristica şi modul de aplicare a
conturilor contabile
 Descrieri

 În capitolul I este prezentat modul general de

clasificare, funcţionare şi simbolizare a conturilor
contabile.
 Capitolul II cuprinde nomenclatorul claselor,
grupelor de conturi, conturilor de gradul I
(conturile sintetice) şi conturilor de gradul II
(subconturile).
 În capitolul III sînt caracterizate clasele, grupele
de conturi şi conturile de gradul I şi prezentate
principalele conturi corespondente pe debitul şi
creditul fiecărui cont sintetic.
 Descrieri

Planul general de conturi contabile cuprinde 9 clase:

 1. Active imobilizate
 2. Active circulante
 3. Capital propriu
 4. Datorii pe termen lung
 5. Datorii curente
 6. Venituri
 7. Cheltuieli
 8. Conturi de gestiune
 9. Conturi extrabilanţiere
 Descrieri
 Clasele 1-5 cuprind conturile de bilanţ

 clasele 6-7 – conturile de rezultate

 clasa 8 - conturile de gestiune

 clasa 9 - conturile extrabilanţiere

 Descrieri
 Conturile de bilanţ sînt destinate
generalizării informaţiei privind activele,
capitalul propriu şi datoriile entităţii. La
data raportării soldurile debitoare sau
creditoare ale acestor conturi se iau în
calcul la determinarea indicatorilor din
bilanţ.
 Descrieri
 Conturile de rezultate sînt destinate
generalizării informaţiei privind veniturile şi
cheltuielile entităţii. La data raportării
rulajele creditoare ale conturilor de venituri
şi rulajele debitoare ale conturilor de
cheltuieli se iau în calcul la determinarea
indicatorilor din situaţia de profit şi
pierdere.
 Descrieri
 Conturile de gestiune sînt destinate
generalizării informaţiei privind costurile de
producţie, adaosul comercial, încasările
din vînzarea bunurilor în numerar,
costurile refacturate şi alte elemente
contabile cu caracter tranzitoriu. La data
raportării conturile de gestiune se închid
cu conturile de bilanţ şi/sau de rezultate.
 Descrieri
 Conturile extrabilanţiere sînt destinate
generalizării informaţiei privind bunurile
neînregistrate în bilanţul entităţii, dar aflate
în gestiunea acesteia, creanţele şi
datoriile contingente, garanţiile acordate şi
primite, pierderile fiscale şi alte elemente
similare.
 Descrieri
 Conturile din clasele 1-8 funcţionează în
partidă dublă, conform căreia înregistrările
se efectuează concomitent în debitul unui
cont şi creditul altui cont.
 Conturile din clasa 9 funcţionează în
partidă simplă, conform căreia
înregistrările se efectuează în debitul sau
creditul unui singur cont, fără
corespondenţă cu alte conturi.
 Simbolizari

 Simbolizarea conturilor are la bază sistemul zecimal potrivit

căruia:
 clasele de conturi sînt simbolizate cu o singură cifră de la 1 la 9;

 grupele de conturi sînt simbolizate cu două cifre, din care: prima

indică codul (simbolul) clasei în care este inclusă grupa respectivă,
iar a doua - numărul grupei;

 conturile de gradul I sînt simbolizate cu trei cifre, din care: primele

două formează codul grupei, la care se referă contul respectiv, iar a
treia cifră - numărul contului de gradul I;

 conturile de gradul II sînt simbolizate cu patru cifre, din care: primele

trei cifre indică codul contului de gradul I, iar a patra cifră - numărul
contului de gradul II al contului sintetic respectiv.
 Nomenclatorul conturilor
contabile
 Planul general de conturi contabile cuprinde conturi de
activ şi de pasiv. Conturile din clasele 1, 2, 7 şi 8 (cu
excepţia conturilor rectificative) sînt conturi de activ, iar
conturile din clasele 3-6 (cu excepţia conturilor
rectificative) sînt conturi de pasiv.
 În Planul general de conturi contabile este utilizată
terminologia din SNC şi alte acte normative contabile.
 În baza Planului general de conturi contabile entitatea
elaborează planul de conturi de lucru care conţine
nomenclatorul integral al conturilor de gradul I şi II
necesare pentru ţinerea contabilităţii, întocmirea
situaţiilor financiare şi alte necesităţi informaţionale.