Sunteți pe pagina 1din 11

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FACULTATE: ECONOMIE GENERALA

Cheltuieli pubilce pentru cultura,recreere,religie-continut economicstructura-dinamica in perioada 1991-2012

Studenti: Petrea Robert Stanciu Rebeca Muntenu Roxana Grupa 1426 Seria B

CHELTUIELI PUBLICE Caracterizare general

Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezint o component important a statelor si presupune folosirea pe scara larg a resurselor financiare publice n scopul mbunttirii conditiilor de viat, a calittii vietii fiecrui individ. Dezvoltarea sistemului economic modern s-a dovedit ns neputincioas n a satisface direct, echilibrat si echitabil, multitudinea de necesitti colective legate de protectia, siguranta si bunstarea indivizilor. De aceea, n cadrul statului-provident exist metode, msuri si tehnici prin care autoritatea public actioneaz n trei directii principale : Garantarea unui venit minim, independent de mrimea pietei si de forma propriettii; Diminuarea ariei de nesigurant si punerea n gard a indivizilor si familiilor lor n nfruntarea unor situatii determinate de boli, btrnete, somaj; Asigurarea pentru toti membrii societtii a unor standarde mai bune, disponibile n raport cu o gam predeterminat de servicii sociale. n realizarea obiectivelor respective - si n special a celor din urm cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale actioneaz ca o importamt prghie. Aceste nevoi sociale vizeaz nvtmntul, cultura, sntatea ,protectia social s.a. Ele se realizeaz pe perioade mari de timp si reclam importante resurse bnesti din partea societtii, ndeosebi din partea statului. Aceste actiuni sunt prevzute n programe sociale care stabilesc si urmresc n mod sistematic realizarea lor. Partea din venitul national destinat necesittilor de natur social a evoluat foarte mult : n trile dezvoltate, pn la cel de-al doilea rzboi mondial, aceasta reprezenta aproximativ 6%; n anii 50, ea se ridica la circa 20%, iar n anii 2004-2005 reprezenta 30%-50% si chiar mai mult. Cheltuielile pentru actiuni social-culturale ndeplinesc un important rol economic si social, deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigur : educatia si instructia copiilor si a tinerilor, ridicarea calificrii profesionale, asistenta medical a indivizilor; se influenteaz evolutia demografic, se asigur un sistem de protectie social, ridicarea nivelului cultural, artistic si de civilizatie al membrilor societtii. n acelasi timp, rolul economic al acestor
2

cheltuieli se manifest si n actiunea lor asupra consumului, n sensul c influenteaz cererea de bunuri si, pe aceasta cale, stimuleaz sporirea productiei. n tabelul urmtor sunt redate ponderile cheltuielilor publice pentru actiuni socialculturale n produsul intern brut si n totalul cheltuielilor publice, n cteva tri dezvoltate si n trile Uniunii Europene. Principalele tri repartizeaz ntre 21,5% si 31,7% din PIB pentru finantarea actiunilor social-culturale;n trile UE ponderile variaz ntre 38,8% si 40,6% (Danemarca,Finlanda,Luxemburg,Slovacia si Suedia) si ntre 21%-26% n tri precum Lituania, Letonia, Irlanda, Spania si Cehia .

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

ara S.U.A Canada Japonia Austria Belgia Bulgaria Republica Ceh Cipru Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Regatul Unit Olanda Polonia Portugalia Romnia Slovacia Slovenia Spania Suedia

Anul de referint 2005 2005 2004 2004 2003 2005 2005 2004 2005 2004 2005 2005 2004 2004 2004 2005 2005 2005 2004 2005 2004 2005 2004 2002 2005 2005 2004 2004

Cheltuieli publice pentru actiuni social-culturale n % din PIB 21,51 31,71 23,40 35,35 32,60 25,08 25,95 24,45 38,80 38,30 39,51 33,87 28,22 22,24 31,10 22,00 21,68 40,10 28,74 30,82 29,67 29,61 31,02 27,76 40,57 33,63 25,26 40,63 n % din totalul cheltuielilor publice 59,23 68,42 64,58 70,25 63,80 64,60 59,82 56,00 74,30 70,88 73,46 72,63 56,72 68,86 65,19 59,40 64,10 73,41 60,17 69,16 63,72 68,90 57,30 61,53 60,28 70,15 69,94 72,67

Analiza cheluielilor pentru actiuni social-culturale evidentiaz o crestere absolut si relativ a acestora. O asemenea evolutie este consecinta fireasc a dezvoltrii economice a
3

trilor respective. Volumul cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale este influentat si de factorul demografic. De asemenea, cresterea costului serviciilor sociale sau a nivelului ajutoarelor familiale, a alocatiilor, precum si modul foarte usor de a le obtine, au condus la cresterea volumului acestor categorii de cheltuieli publice. Cheltuielile pentru actiuni social-culturale se refer la : a) nvtmnt ; b) recreere, cultur,religie ; c) sntate; d) protectie social.n Romnia, structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale, prezentat n clasificatia indicatorilor privind finantele publice prezint urmtoarele destinatii : a) nvtmntul; b) sntatea; c) cultura, recreerea, religia, sport, tineret; d) asigurri si asistent social. Cheltuielile destinate actiunilor social-culturale sunt acoperite din surse publice sau private, interne sau externe, dup caz. Aceste surse sunt : Fondurile bugetare. Este vorba de bugetul federal, bugetele statelor, regiunilor si provinciilor membre ale federatiei si de bugetele colectivittilot locale, respectiv bugetul de stat si bugetele locale. Cotizatii sau contributii suportate de persoane fizice si juridice care alimenteaz fonduri financiare cu destinatie social, cum sunt bugetul asigurrilor sociale, fondurile pentru somaj,fondurile pentru asigurri de sntate. Fondurile proprii ale ntreprinderilor publice sau private utilizate pentru finantarea cheltuielilor cu pregtirea profesional a salariatilor. Veniturile realizate de institutii social-culturale din diferite activitti specifice, din servicii ctre terti Veniturile populatiei din care se suport taxe diferite, cotizatii. Fondurile organizatiilor fr scop lucrativ. n aceast categorie sunt cuprinse organizatiile neguvernamentale, institutii de caritate, fundatiile,asociatiile. Resursele financiare externe cuprind credite rambursabile si ajutoare nerambursabile acordate unor tri din fonduri constituie n acest scop la nivelul unor organisme nationale,regionale, sau ajutoare bnesti.

Sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice reprezinta relatii de repartizare a fondurilor financiare catre institutii publice, populatie si agenti economici. Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si personae fizice si juridice, pe

de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. In literatura si practica financiara si statistica se intalnesc urmatoarele tipuri de clasificari: administrativa, economica, financiara, in functie de rolul lor in procesul productiei sociale, clasificarea folosita de O.N.U si clasificari mixte sau combinate. n practica bugetar a Romniei, structura cheltuielilor bugetare, ca parte a celor publice, a cunoscut modificri pronunate i alerte mai ales dup 1990. Reformarea economiei i a statului a necesitat i o reform a bugetului n toate componentele procesului bugetar. Se regsesc n aceasta: reforma fiscal, elemente ale reformei administrative i instituionale, aspecte ale reformei legislative etc. In Romania clasificarea cheltuielilor publice se aliniaza la criteriile folosite de O.N.U, folosindu-se clasificarea functionala si cea economica. Clasificarea functionala cuprinde:
servicii publice generale autoritati publice; aparare, ordine publica si siguranta nationala aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala; cheltuieli social-culturale invatamant, sanatate,cultura, religie, actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii; servicii si dezvoltare publica, locuinte , mediu si ape servicii si dezvoltare publica si locuinte, mediu si ape; actiuni economice industrie, agricultura si silvicultura, transporturi si comunicatii; alte actiuni cercetare stiintifica; cheltuieli din fonduri la dispozitia Guvernului; transferuri transferuri din bugetul de stat; Imprumuturi acordate; plati de dobanzi si alte cheltuieli dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli; fonduri de rezerva; deficit / excedent.

Clasificarea economica grupeaza cheltuielile publice astfel:


a. Cheltuieli curente de personal, material si servicii, subventii, prime, transferuri, dobanzi, reserve. b. Cheltuieli de capital c. Imprumuturi acordate d. Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite.

Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice:

a. Factori demografici care se refera la cresterea populatiei si al modificarea structurii acesteia pe varste, pe categorii socio-profesionale. b. Factori economici, care privesc dezvoltarea economiei, modernizarea acesteia pe baza cercetarii stiintifice c. Factori sociali- cresterea venitului mediu pe locuitor antreneaza preocuparea statului, care trebuie sa aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale d. Urbanizarea se refera la dezvoltarea centrelor urbane si a unor unitati publice prin cresterea cheltuielilor publice e. Factori militari cresterea cheltuielilor publice legate strict de cheltuieli militare f. Factori de ordin istoric- care actioneaza prin transmiterea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli si de suportare a poverii facute in anii anteriori, prin imprumuturi publice g. Factori politici, care se refera la cresterrea sarcinilor statului contemporan prin trecerea de la statul jandarm la statul providenta, la transformarea conceptiei politice cu privire la functiile statului, pentru care se recurge la procedura cheltuielilor.

Structura si evolutia cheltuielilor social-culturale pe Municipiul Bucuresti intre anii 2009-2011


In aceasta lucrare va voi prezenta structura si evolutia cheltuielilor publice,respective cheltuielile cu invatamantul.sanatate,cultura si religie,asistenta sociala si alocatiile din Municipiul Bucresti in perioada anilor 2009-2011.
Indicatori I. Invatamant -prescolar si primar -secundar -postliceal -alte cheltuieli II. Sanatate -servicii medicale -alte cheltuieli III. Cultura,religie si recreere -servicii culturale -servicii recreative si sportive -servicii religioase -alte servicii IV. Asistenta sociala si asigurari -alte cheltuieli 2009 101.684,00 15.015,00 49.160,00 0.00 37.473,00 118.445,00 0.00 118.445,00 401.610,00 217.308,00 171.662,00 9.620,00 3.020,00 11.844,00 11.844,00 6 2010 99.800,00 20.075,00 52.680,00 0.00 27.045,00 0.00 0.00 0.00 168.755,00 7.925,00 148.970,00 10.000,00 1.860,00 1.000,00 1.000,00 2011 115.617,00 10.315,00 63.810,00 0.00 58.834,00 225.228,00 0.00 225.228,00 545.988,00 212.807,00 318.917,00 10.000,00 4.264,00 58.300,00 58.300,00

Tabel 1: Structura cheltuielilor publice

In Fig.1 prezentata mai sus observam ca sumele alocate pentru cheltuielile cu invatamantul au crescut semnificativ in anul 2011 fata de anii precedenti. Daca in anul 2010 s-au inregistrat cheltuieli de 99.800 lei, in anul 2011 sumele alocate pentru cheltuielile cu invatamantul au inregistrat o crestere cu 16.000 lei. Aceasta crestere se datoreaza in mare parte proiectelor de reabilitare si modernizare efectuate de primaria capitalei. Fata de anii precedent in anul 2011 s-au organizat mai multe concursuri cultural artistice in scolile si liceele din Bucuresti, acestea au avut ca scop promovarea talentului din diferite domenii si creativitatii copiilor din unitatile de invatamant, precum si schimbul de experienta in domeniul educatiei ,culturii si invatamantului. Se poate observa ca cele mai multe fonduri au fost alocate pentru invatamantul secundar , iar la polul opus se inregistreaza sumele alocate pentru invatamantul postliceal acestea fiind nule.

Analiza cheltuielilor publice cu religia, cultura si recreerea efectuate de primaria Municipiului Bucuresti
n scopul realizrii unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice, sportive, autorittile publice ndreapt o parte din resursele financiare publice spre organizarea unor actiuni sau ntretiinerea si functionarea unor institutii specializate n acese domenii. Resursele financiare destinate culturii, recreerii, religiei, actiunilor cu activitatea sportiv si tineret contribuie la cresterea calittii factorului uman prin mbogtirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor morale si estetice, educatia spiritual, activitti sportive menite a pstra o anumit stare individului din punct de vedere moral, estetic, al conditiei fizice. Institutiile si activittile cultural-artistice, cultele, actiunile sportive si de tineret se finanteaz n toate trile cu prioritate din bugetul public, fie integral, fie partial, prin acordarea de subventii n completarea veniturilor lor proprii. Avnd n vedere ponderea mare a resurselor bugetare n acoperirea necesittilor financiare ale acestor institutii, deci interventia autorittii publice, putem sublinia faptul c multe institutii de cultur si art reprezint o component important a sistemului de protectie social, ele oferind membrilor societtii serviciile lor speciale, n mod gratuit sau cu preturi reduse,accesibile.
7

n afara bugetului, finantarea cheltuielilor publice pentru cultur,art, religie si sport se mai realizeaz din veniturile proprii ale institutiilor respective, obtinute din activitti specifice sau alte activitti. O mare important o au donatiile si sponsorizrile ca resurse ce acoper o parte din cheltuielile institutiilor de art, cultur sau activittile sportive si de tineret. i n cazul acestor cheltuieli se urmreste modul de utilizare a fondurilor alocate si eficienta economic. n Romnia, resursele financiare destinate actiunilor de cultur,art, actiuni cu activitatea sportiv si de tineret, n perioada 2000-2006, prezint evolutia artat n tabelul :

Nr. crt 1

2 3 4

Indicatori Cheltuieli pentru cultur, recreere, religie si actiuni sportive si de tineret ( mil. lei) % n totalul cheltuielilor publice % n totalul cheltuielilor social-culturale % n PIB

2000 469,79

2002 791,59

2004 1500,79

2006 2812,30

1,62 3,00 0,57

1,62 2,72 0,52

2,04 3,35 0,62

2,49 3,50 0,83

Ca sisteme de finantare a cheltuielilor institutiilor pentru cultur, religie, art, actiuni sportive, mentionm : Finantarea bugetar, respectiv alocarea integral de la buget a fondurilor necesare ntretinerii si functionrii institutiei si vrsarea la buget a eventualelor venituri realizate. Finantarea din venituri proprii si subventii de la buget, respectiv ntretinerea veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli si primirea n completare a unor subventii de la bugetul de statsau de la bugetele locale, n functie de subordonare. Integral din venituri proprii ( autofinantare ) n cazul institutiilor care au venituri suficiente pentru a-si acopei n totalitate cheltuielile, deoarece desfsoar activitti cu caracter economic. Din fonduri extrabugetare. Cultele religioase sunt libere si autonome fat de stat si se bucur de sprijinul acestuia. Din punct de vedere financiar, cultele religioase recunoscute de stat primesc contributii de la bugetul de stat care completeaz mijloacele bnesti pentru acoperirea salariilor slujitorilor cultelor. n ceea ce priveste activitatea sportiv si de tineret, ea se finanteaz din venituri proprii, obtinute din manifestrile sportive sau actiuni de tineret sau din taxe, cotizatii, reclam si publicitate si alocatii bugetare acordate din bugetul de stat sau bugetele locale.

Instituiile spre care sunt ndreptate resursele financiare sunt : biblioteci, muzee, case de cultur, teatre, case de film, etc.Aceste instituii realizeaz bunuri materiale (cri, filme, sculpturi, picturi, etc) i servicii (spectacole, concerte, campionate, etc).
Indicator III. Cultura,religie si recreere -servicii culturale -servicii recreative si sportive -servicii religioase -alte servicii 2009 401.610,00 217.308,00 171.662,00 9.620,00 3.020,00 2010 168.755,00 7.925,00 148.970,00 10.000,00 1.860,00 2011 545.988,00 212.807,00 318.917,00 10.000,00 4.264,00

Tabel 4

alte servicii

servicii religioase 2011 servicii recreative si sportive 2010 2009 servicii culturale

Cultura,religie si recreere 0 20000000 40000000 60000000

Fig.3

Dupa cum se observa si in Fig.3,desi cheltuielile cu religia, cultura si recreerea au avut o scadere semnificativa in anul 2010 fata de anul precedent, acestea au ajuns sa se tripleze in 2011. Aceasta crestere a avut loc datorita inceperii unor proiecte de reconstructie si modernizare a unor importante centre cultural din Bucuresti. Datorita faptului ca in anul 2010 Administraia Lacuri, Parcuri i Agrement Bucureti a devenit membru a dou importante organizaii internaionale: Federaia European a Parcurilor (EUROPARC) i Federaia Internaional a Administraiilor Parcurilor i Agrementului (Ifpra), aceasta a beneficiat de ajutor financiar protejarea i mbuntirea aspectului peisagistic al spaiilor verzi . Primaria Bucuresti a organizat o serie de intreceri sportive(atletism,fotbal,handball,cross,etc.) mai multe in 2011 fata de anii trecuti de unde rezulta si cresterea cheltuielilor mai mari in acest an,in acest domeniu. Pentru serviciile religioase sumele alocate in fiecare an de Primaria Municipiului Bucuresti au fost relativ constant.
9

Concluzii si propuneri

Din totdeauna invatamantul si cultura au fost importante pentru dezvoltarea umana si implicit pentru dezvoltarea societatii. De asemenea si Primaria Municipiului Bucresti acorda o importanta deosebita dezvoltarii culturale si intelectuale, acest lucru reflectandu-se prin sumele alocate pentru modernizarea si reabilitarea unitatilor de invatamant si prin concursurile scolare si extrascolare organizate de scoli in parteneriat cu Primaria Bucuresti. Din momentul in care spitalele de urgent din Bucuresti au revenit in subordinea Primariei Capitalei fondurile alocate pentru cheltuielile generate de acestea au fost mai mari. Pentru a-si pune in aplicare proiectele Primaria Municipiului Bucuresti a apelat la fonduri europene si la un ajutor din partea Bancii Europene de Investitii, Reconstructie si Dezvoltare. Pentru a asigura utilizarea eficient a fondurilor, s-au demarat aciuni de accesare a fondurilor structurale i de coeziune europene i au fost promovate parteneriatele publice-private pentru proiectele publice. S-a acordat o importan deosebit promovrii identitii culturale a Municipiului Bucureti, att prin compartimentele proprii specializate ct i prin meninerea i dezvoltarea colaborrii cu instituii publice, asociaii culturale i alte structuri neguvernamentale n scopul diversificrii culturii locale. Dezvoltarea capitalei i-a lsat amprenta asupra aspectului i calitii piesajului urban, tocmai de aceea, parcurile i posibilitile de recreere trebuie s fie o parte integrat a politicii de mbuntire a calitii vieii i a imaginii oraului.

10

Bibliografie
Mihai Aristotel Ungureanu Finante Publice Sinteze si aplicatii

11