UNIVERSITATEA

Facultatea

Catedra

STUDIU DE CAZ

Evoluţia cheltuielilor social culturale în România

în perioada 2012-2017

cu majuscule numele şi prenumele

grupa

Se semnează la final de autor.

Localitate, 2018
Introducere

În cadrul acestei lucrări vom examina indicatorul cheltuielilor social-culturale și evoluția acestuia în
țara noastră pe parcursul ultimilor 6 ani. Tema dată este actuală din perspectiva gestiunii economice
curente a statului. Totodată este subliniată și importanța subiectului tratat, care influențează fiecare
cetățean al țării. În analiza subiectului dat, vom denuta cu prezentarea aspectelor teoretice principale,
cum ar fi definirea cheltuielelor social-culturale, a subcategoriilor de cheltuieli, caracterizarea lor
generală și a sursei de finanțare a acestora. Capitolul II al lucrării este focalizat asupra analizei evoluției
cheltuielelor social-culturale pe categorii de cheltuieli în Romania, în perioada anilor 2012-2017.
Ultima parte a lucrării va prezenta concluziile formulate.

Aspecte teoretice

Definiție

În afara expresiei de "securitate socială" se întâlneste notiunea de "protectie socială" care se referă la
ansamblul acțiunilor și masurilor economico-sociale initiate de stat pentru a garanta membrilor
societății, salariati sau nesalariati, apararea fata de fenomene și acțiuni al caror efect se rasfrânge
nefavorabil asupra situatiei lor cum ar fi: crearea de noi locuri de munca, subventionarea unor produse
și activitatii destinate populației, compensatii banesti pentru cresterea preturilor la marfuri de interes
vital pentru populație, facilitati fiscale, ajutor de somaj, asistența socială, asigurari sociale s.a.

Caracterizare generală

În statele contemporane, cheltuielile pentru acțiunile social-culturale reprezintă o componenta

importantă a politicii sociale promovate de către acestea. Satisfacerea nevoilor cu caracter social –
componenta principală a politicii sociale a statelor – propune folosirea pe scara larga a resurselor
financiare publice în scopul imbunătățirii condițiilor de viața ale populației, a calității vietii fiecarui
individ. În unele țări, în grupa cheltuielilor publice pentru acțiuni sociale sunt cuprinse resurse dirijate
către acțiuni cu caracter economic sau social-economic cum sunt: gospodarie comunala, locuinte,
întreținerea și refacerea drumurilor și podurilor, spatii pentru recreere, protectia mediului s.a., care
contribuie la ridicarea nivelului de viața în general.

Pentru satisfacerea nevoilor cu caracter social, autoritatea publica actioneaza în trei directii principale:

 garantarea unui nivel minim, independent de marimea pietei și de forma de proprietate;

2
 diminuarea ariei de nesiguranța și punerea în garda a indivizilor și familiilor lor în infruntarea unor
situatii determinate de boli, batranete, somaj;
 asigurarea pentru toți membrii societății a unor standarde de viața mai bune, disponibile în raport
cu o gama predeterminata de servicii sociale.

Statul asigura realizarea obiectivelor date pentru ca dispune de fondurile financiare necesare finanțării
acestora. De acțiunile social-culturale finantate de către stat beneficiaza cea mai mare parte a
membrilor societății. Cheltuielile publice pentru acțiuni social-culturale sunt indreptate spre realizarea
de servicii în mod gratuit, cu plata redusa sau sub forma de alocații bugetare, pensii, ajutoare, etc.

În România, structura cheltuielilor publice pentru acțiuni social-culturale, vizeaza urmatoarele:

învățământ; cultura și arta; sănătate; securitate socială (asistența socială); alocațiile și alte ajutoare
pentru copii; pensiile și ajutoarele pentru invalizi, orfani, vaduve de razboi, milițări; alte cheltuieli
social-culturale; asigurarile sociale de stat; pensia suplimentară; ajutorul de somaj.

Cheltuielile pentru acțiuni social-culturale prezinta o importantă distinctă: - în primul rand, din punct
de vedere economic (prin intermediul lor se asigura instruirea și calificarea fortei de munca, starea de
sănătate a populației, protectia socială a membrilor societății și un nivel înnalt de civilizatie). Se
stimuleaza consumul, prin sporirea cererii și, implicit, sporirea volumului productiei pentru satisfacerea
acestei cereri; - în al doilea rand, prezinta un important rol educativ- actioneaza asupra factorului uman;
îi dezvolta capacitatea intelectuala, de apreciere a adevaratei valori, considerandu-se ca indivizii
instruiti sunt mai putin predispusi la comiterea de acte antisociale. O componenta importantă a politicii
sociale a statelor o reprezintă satisfacerea nevoilor cu caracter social care presupune folosirea în mai
mare masura a resurselor financiare publice în scopul îmbunătățirii condițiilor de viața ale populației, a
calității fiecarui individ. Nevoile generale cum sunt învatamântul, cultura, asistența medicală, protectia
socială s.a., pentru a fi realizate, reclama organizarea de către autoritățile publice centrale și locale a
unor acțiuni cu ajutorul anumitor instituții publice, care prevad pe perioade mari de timp realizarea
obiectivelor și necesita importante resurse banesti din partea societății, îndeosebi a statului.

Suportul financiar

Factorii care afectează volumul cheltuielilor publice pentru acțiuni social-culturale: nivelul de
dezvoltare economică a țării; factori demografici; cresterea costului serviciilor sociale; cresterea
nivelului ajutoarelor familiale. Sursele de finanțare a cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale sunt
publice sau private, iar în unele cazuri interne sau externe, dar cea mai mare parte surse publice interne.
3
În majoritatea țărilor cu economie de piata, în finanțarea cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale se
folosesc urmatoarele surse: Fonduri bugetare alocate prin bugetul federal în cazul statelor federative,
statului, regiunilor, judetelor sau comunitatilor locale; Fondurile financiare cu destinație specială; de
regula la nivel macroeconomic se constituie unele fonduri care sunt alimentate cu resurse ce sunt
destinate special pentru finanțarea unor acțiuni social-culturale cum sunt: fondul pentru asigurarile
sociale de stat; fondul pentru asigurarile sociale de sănătate; fondul pentru ajutorul de somaj, constituit
în cea mai mare parte pe seama contributiei agentilor economici și a salariatilor. Fonduri proprii ale
societăților comerciale publice sau private utilizate pentru ca finanțarea cheltuielilor cu pregatirea
profesionala a salariatilor sau protectia muncii. Venituri extrabugetare, din diferite activitati productive
specifice, sau servicii furnizate pentru terti; Taxe și cotizatii de la populație sau chiar achitarea
contravalorii unor servicii sau bunuri culturale; Fondurile organizatiilor nonprofit cum sunt: instituțiile
de caritate, fundatiile, bisericile și alte asezaminte de cult, care participa cu diferite sume de bani la
finanțarea acțiunilor social-culturale; Finanțări externe, rambursabile și nerambursabile prin instituții
financiare sau diverse organisme ca: UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondiala.

Cheltuieli publice pentru învățământ

Învățământul are un rol important la progresul de ansamblu al societății. Dezvoltarea învățământului se

realizeaza în concordanta cu cerintele diferitelor etape de dezvoltare economico-socială și ale egalizarii
condițiilor de instruire și educare a tuturor membrilor societății. Învățământul, este cea mai eficienta
cheltuiala publica. El contribuie la progresul de ansamblu al societății. Prin alocarea unor sume pentru
acoperirea cheltuielilor publice pentru învățământ în primul rand statul urmareste un prim prag de
egalizare a sanselor de instruire și educare a tuturor membrilor societății. Ca tendinta generala resursele
alocate învățământului au inregistrat o evolutie crescatoare în toate statele indiferent de stadiul de
dezvoltare. Cheltuielile bugetare pentru învățământ sunt alocate cu precadere Ministerului Educatiei
Cercețării și Tineretului, dar aceiasi destinație apare și prin intermediul altor ministere cum ar fi de
exemplu Ministerul Apararii pentru învățământul militar, Ministerul de Interne. O parte din cheltuielile
pentru învățământul preuniversitar și anume cheltuielile materiale se finanteaza din bugetele locale ale
unitatilor administrativ-teritoriale. Dimensionarea și planificarea cheltuielilor pentru învățământ se face
în functie de elemente specifice care privesc numarul de elevi, costuri unitare, normative de personal.
Cuantumul cheltuielilor pentru învățământ este determinat de influenta simultana a mai multor factori:
demografici, economici, sociali, politici. În ultimii ani, în special în țările dezvoltate, o parte a
cheltuielilor publice de învățământ este indreptata spre educarea și formarea adultilor.

4
 Cheltuieli publice pentru sănătate

Acestea au un rol important în asigurarea calității vietii indivizilor. În țările dezvoltate, cheltuielile
pentru sănătate cuprind: cheltuielile publice pentru sănătate, care sunt destinate intreținerii și
funcționarii instituțiilor sanitare, dar și finanțării unor acțiuni de prevenire a imbolnavirilor, evitare a
accidentelor și de educatie sanitara; cheltuieli private pentru sănătate. Resursele financiare pentru
ocrotirea sănătății sunt utilizate pentru realizarea de investiții și pentru intreținerea și funcționarea
normala a unitatilor sanitare. Fondul de asigurari sociale de sănătate se constituie din: contributii ale
persoanelor juridice sau fizice, care angajeaza personal salariat (7% aplicat la fondul de salarii brut);
contributia individuala a persoanelor asigurate -6.5%, aplicat asupra venitului din salariul realizat lunar;
contributii ale persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitatea independenta, din cedarea
folosintei bunurilor, din dividende și dobanzi, dupa caz; contributiile facultative la asigurarile sociale
de sănătate ale persoanele straine. Efectul general al cresterii acestor cheltuieli publice pentru sănătate
s-a manifestat intr-un progres al stării de sănătate, într-o crestere a sperantei de viața la nastere, în
majoritatea țărilor, chiar în unele țări în curs de dezvoltare.

Cheltuieli publice pentru cultura, culte și acțiuni pentru activitatea sportiva și de tineret

Finanțarea serviciilor culturale, artistice și sportive se poate efectua fie prin alocarea de fonduri
publice, fie cu plata în cazul în care se acopera valoarea de piata a serviciului respectiv. Instituțiile
culturale pot fi publice, de importantă naționala sau locala (biblioteci, instituții artistice, muzee,
orchestre) sau pot fi proprietate particulara, apartinand unor firme sau persoane particulare (teatre,
edituri și cluburi sportive). Instituțiile și activitatile cultural-artistice, cultele, acțiunile sportive și de
tineret se finanteaza de la bugetul statului fie integral, fie partial, prin acordarea de subventii în
completarea veniturilor lor proprii. Scopul acestor cheltuieli consta în cresterea calității factorului uman
prin imbogatirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor și idealurilor morale și estetice, educatia
spirituala sau altfel spus, contribuie la formarea personalității umane. Instituțiile și acțiunile către care
sunt indreptate aceste resurse financiare sunt: instituțiile culturale (biblioteci, muzee, casele de cultura,
edituri), instituțiile artistice (teatre, case de filme). Activitatea desfasurata de aceste instituții se poate
concretiza în anumite bunuri materiale (carti, picturi) sau sub forma unor servicii culturale, artistice.

Cheltuieli pentru asigurari și asistența socială

Asistența socială cuprinde acțiunile intreprinse de societate pentru ocrotirea și sustinerea

materiala a familiilor și persoanelor în vârsta și fara venituri, a saracilor, a persoanelor cu handicap,

5
invalizilor, emigrantilor, refugiatilor, etc. În cadrul acestora o pondere importantă o detin alocațiile
pentru familii acordate sub forma alocațiilor pentru copii sau alocațiile pentru sotul (sotia) care este
singur(a) și creste un copil. Cheltuielile pentru asistența socială sunt efectuate în cea mai mare parte din
fohdurile bugetului de stat și ale bugetelor locale. Aceste cheltuieli au drept scop ocrotirea invalizilor,
vaduvelor de razboi, bolnavilor cronici, invalizilor din nastere, copiilor orfani și a celor cu deficiente
motorii, fizice, psihice sau senzoriale și batranilor care nu au fost incadrati în munca (nu au pensii) și
nu au alte mijloace proprii de trai și nici sustinatori legali. De asemenea, prin intermediul acțiunilor de
asistența socială de stat se asigura oanumita calificare sau recalificare. În România sunt îndreptate
importante fonduri bugetare către destinații asemanatoare. Astfel, în cadrul cheltuielilor pentru
asistența socială sunt alocate fonduri pentru camine de batrâni, camine spital pentru handicapati,
cantine de ajutor social, centre de primire minori și pentru plasament familial. Grupa cheltuielilor cu
alocații și alte ajutoare cuprinde alocațiile de stat pentru copii, ajutoare pentru mame cu multi copii,
indemnizațiile de nastere și ajutoare pentru sotiile de milițări în termen. Toate aceste cheltuieli sunt
suportate din bugetul de stat.

Cheltuieli pentru ajutorul de somaj

Ajutorul de somaj reprezintă o forma de sustinere materiala a persoanelor peste o vârsta stabilita
legal, are nu exercita o munca retribuita sau nu sunt lucratori independenti. El se acorda din fondul
financiar constituit din contributiile obligatori ale salariatilor și ale persoanelor juridice și în
completare, din subventii alocate din fonduri bugetare. În Romania, legislația în domeniul somajului
prevede: prevenirea somajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia; incadrarea sau reincadrarea
în munca a persoanelor în cautarea unui loc de munca; sprijinirea ocuparii persoanelor apartinand unor
categorii defavorizate ale populației; asigurarea egalității sanselor pe piata muncii; stimularea somerilor
în vederea ocuparii unui loc de munca; stimularea angajatorilor pentru incadrarea persoanelor în
cautarea unui loc de munca; imbunătățirea structurii ocuparii pe ramuri economice și zone geografice;
cresterea mobilitatii fortei de munca în condițiile schimbarilor structurale care se produc în economia
nationala; protectia persoanelor în cadrul sistemului asigurarilor pentru somaj.

Evoluţia cheltuielilor social culturale în România în perioada 2012-2017

Cheltuială mil. lei / Explicaţii 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cheltuieli social-culturale 26699,24 26531,483 26668,64 25852,144 36874,05 45633,134
2 2 9
Învățământ 4167,386 3972,836 4188,714 4579,482 4920,364 5712,703
Sănătate 2383,114 2618,677 2921,401 3553,263 4765,969 4116,827

6
 Cultură, Recreere și Religie 1797,222 1752,385 1741,571 1873,303 2028,300 3058,438
Asigurări și Asistență socială 18351,52 18187,585 17816,95 17846,096 25159,42 29745,166
0 6 6
PIB md. lei 595,4 637,5 667,6 712,8 746,6 815,2
Indicele preţului de consum % (IP) 103,33 103,98 102,40 102,20 100,50 101,4
Per general se observă că cheltuieli sociale culturale nu au suportat modificări semnificative în perioada
anilor 2012 2015 însă în anul 2016 acestea sau mărit masiv creșterea urmând și în anul 2017.
Cheltuielile privind învățământul nu sau mărit semnificativ, decât în ultimii doia ani analizați, de
asemenea și cheltuieli privind sănătatea, cultură recreere și religie. Mai semnificativ sau mărit
cheltuielile privind asigurările și Asistență Socială care în anii 2016 2017 sau mărit destul de
semnificativ, valoarea acestora a crescut treptat pe intregul parcurs al perioadei analizate. Valoarea PIB
a crescut treptat, iar Indicele preţului de consum a rămas relativ stabil.

Indicatori de volum
N
R CP
Nivelul cheltuielilor publice în expresie reală CP = , unde CP R volumul cheltuielelor publice
IP
reale, CP N volumul cheltuielelor publice nominale, I P Indicele preţului de consum.

Cheltuială reală mil. lei 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cheltuieli social-culturale 25838,81 25515,95 26043,6 25295,64 36690,61 45003,09
Învățământ 4033,084 3820,769 4090,541 4480,902 4895,885 5633,829
Sănătate 2306,314 2518,443 2852,931 3476,774 4742,258 4059,987
Cultură, Recreere și Religie 1739,303 1685,31 1700,753 1832,977 2018,209 3016,211
Asigurări și Asistență socială 17760,11 17491,43 17399,37 17461,93 25034,25 29334,48
Volumul cheltuielor analizat în valoarea reală, reflect practic aceleași modificări ca și în cazul
modificăriilor nominale, doar că în valori mai mici. Diferențele nu sunt foarte semnificative deoarece în
țara noastră, fiind membră la UE, inflația este sub control.

Ponderea CP in PIB- exprima partea din PIB realizata intr-un an care se aloca ptr acoperirea nevoilor
generale ale societatii. Se defineste intotdeauna in expresie nominala (preturi curente).

n
CP
% CP PIB= ∗100 unde CPn cheltuieli publice nominale
PIB

Pondere cheltuială in PIB 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cheltuieli social-culturale 4,48% 4,16% 3,99% 3,63% 4,94% 5,60%
Învățământ 0,70% 0,62% 0,63% 0,64% 0,66% 0,70%
Sănătate 0,40% 0,41% 0,44% 0,50% 0,64% 0,51%
Cultură, Recreere și Religie 0,30% 0,27% 0,26% 0,26% 0,27% 0,38%
Asigurări și Asistență socială 3,08% 2,85% 2,67% 2,50% 3,37% 3,65%

7
Din câte se observă, ponderea în PIB, a cheltuielelor social-culturale este mică, între 4-6%, fiind în
creștere, dintre acestea, cheltuielile privind Asigurările și Asistența socială sunt cele mai voluminoase
fiind de aproximativ 3% pe parcursul perioadei analizate.

Indicatori de structură

Modul de alocare a cheltuielilor publice în funcție de importanța nevoilor sociale colective.

unde gs - greutate specifică (Ponderea cheltuielei respective)

Pondere cheltuială in Cheltuieli 2012 2013 2014 2015 2016 2017

social-culturale / Explicaţii
Cheltuieli social-culturale 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Învățământ 15,61% 14,97% 15,71% 17,71% 13,34% 12,52%
Sănătate 8,93% 9,87% 10,95% 13,74% 12,92% 9,02%
Cultură, Recreere și Religie 6,73% 6,60% 6,53% 7,25% 5,50% 6,70%
Asigurări și Asistență socială 68,73% 68,55% 66,81% 69,03% 68,23% 65,18%
Calculele din tabelul dat reflectă același lucru ca și tabelul precedent, și anume faptul ca cheluielile
prinvind asigurările și asistența socială sunt cele mai voluminoase, ocupînd aproximativ 66% din
totalul cheluielilor social-culturale. Pe locul 2 se situează cheltuielile privind învățământul care au
valoarea de peste 12%, fiind în scădere pe parcusul perioadei analizate. Pe al 3-lea, cele privind
sănătatea, iar pe ultimul cele privind Cultură, Recreere și Religie, care ocupă mai puțin de 7%.

Indicatori ai dinamicii

Modificarea absolută a CP - suma cu care se modifica valoarea CP de la o perioadă la alta

Se determina atât în expresie reală cât și în expresie nominală.

Modificare absolută cheltuială 2013- 2014- 2015- 2016- 2017- 2017-

nominală / Explicaţii 2012 2013 2014 2015 2016 2012
Cheltuieli social-culturale -167,759 137,159 -816,498 11021,915 8759,075 18933,892
Învățământ -194,55 215,878 390,768 340,882 792,339 1545,317
Sănătate 235,563 302,724 631,862 1212,706 -649,142 1733,713
Cultură, Recreere și Religie -44,837 -10,814 131,732 154,997 1030,138 1261,216
Asigurări și Asistență socială -163,935 -370,629 29,14 7313,33 4585,74 11393,646

Modificare absolută 2013- 2014- 2015- 2016- 2017- 2017-

cheltuială reală / Explicaţii 2012 2013 2014 2015 2016 2012
Cheltuieli social-culturale -322,861 527,6474 -747,956 11394,97 8312,485 19164,28
Învățământ -212,315 269,7716 390,3611 414,9824 737,9448 1600,745
Sănătate 212,1292 334,4877 623,8433 1265,484 -682,271 1753,673
Cultură, Recreere și Religie -53,9935 15,44325 132,2246 185,2315 998,0021 1276,908
Asigurări și Asistență socială -268,682 -92,0551 62,56237 7572,321 4300,229 11574,37

8
Adaugând la cele menționate mai sus, putem spune doar că cele mai semnificative modificări se
observă în ultimii ani analizați și desigur, a cheltuielilor înregistrate în anul 2017 față de cele din anul
2012. Acestea sunt reflectate atât de calculele utilizând valorile nominale cât și cele reale.

Modificarea relativă CP - procentul cu care variaza CP de la o perioadă la alta %

Modificare relativă a ponderii 2013- 2014- 2015- 2016- 2017- 2017-

cheltuială nominală / Explicaţii 2012 2013 2014 2015 2016 2012
Cheltuieli social-culturale -0,63% 0,52% -3,06% 42,63% 23,75% 41,49%
Învățământ -4,67% 5,43% 9,33% 7,44% 16,10% 27,05%
Sănătate 9,88% 11,56% 21,63% 34,13% -13,62% 42,11%
Cultură, Recreere și Religie -2,49% -0,62% 7,56% 8,27% 50,79% 41,24%
Asigurări și Asistență socială -0,89% -2,04% 0,16% 40,98% 18,23% 38,30%

Modificare relativă a ponderii 2013- 2014- 2015- 2016- 2017- 2017-

cheltuială reală / Explicaţii 2012 2013 2014 2015 2016 2012
Cheltuieli social-culturale -1,25% 2,07% -2,87% 45,05% 22,66% 42,58%
Învățământ -5,26% 7,06% 9,54% 9,26% 15,07% 28,41%
Sănătate 9,20% 13,28% 21,87% 36,40% -14,39% 43,19%
Cultură, Recreere și Religie -3,10% 0,92% 7,77% 10,11% 49,45% 42,33%
Asigurări și Asistență socială -1,51% -0,53% 0,36% 43,36% 17,18% 39,46%
Cele mai semnificative modificări se observă în anul 2016 față de anul 2015, 2017 față de 2016 și
desigur 2017 față de 2012 la toate categoriile de cheltuieli. În unii ani, sunt înregistrare descreșteri ale
cheltuielilor față de anii precedenți, cum este cazul Cheltuielilor social-culturale, învățământ, Asigurări
și Asistență socială 2013-2012, Sănătate 2017-2016. Acestea sunt condiționate de schimbarea orientării
resurselor bugetare către alte destinații.

Modificarea ponderii cheltuială nominală în PIB - modificarea procentuala de alocare a PIB destinata

acoperirii nevoilor sociale sau collective %

Modificarea ponderii cheltuială 2013- 2014- 2015- 2016- 2017- 2017-

nominală în PIB / Explicaţii 2012 2013 2014 2015 2016 2012
Cheltuieli social-culturale -0,32% -0,17% -0,37% 1,31% 0,66% 1,11%
Învățământ -0,08% 0,00% 0,02% 0,02% 0,04% 0,00%
Sănătate 0,01% 0,03% 0,06% 0,14% -0,13% 0,10%
Cultură, Recreere și Religie -0,03% -0,01% 0,00% 0,01% 0,10% 0,07%
Asigurări și Asistență socială -0,23% -0,18% -0,17% 0,87% 0,28% 0,57%
După cum se observă modificarea ponderii cheltuielilor social culturale nominale în PIB a nu este
foarte semnificativă variind aproximativ de la minus 0,3 % la 1,11 % pe parcursul perioadei analizate.
Deasemenea, schimbări mai semnificative a înregistrat ponderea în PIB a cheltuielor privind Asigurări
și Asistență socială care au crescut în anii 2016-2017, în rest, ponderile acestora fiind în scădere.
9
 50000
45000
40000
35000
30000 Cheltuieli social-culturale
Învățământ
25000
Sănătate
20000 Cultură, Recreere și Religie
15000 Asigurări și Asistență socială
10000
5000
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017

Din grafic se observă clar că ponderea cheltuielilor privind Asigurări și Asistență socială sunt cele mai
masive și schimbările acestora se reflectă puternic asupra Cheltuielilor cocial-culturale totale. Volumul
celorlalte categorii de cheltuieli ese relativ stabil, fiind în creștere doar în ultimii 2 ani analizați. Putem
doar presupune că printre cauzele care au determinat creșterea cheltuielilor privind Asigurări și
Asistență socială se găsește faptul că populația tînără pleaca peste hotare, iar populația bătrînă rămâne,
respectiv sunt mai multe cheltuieli legate de asistența socială, ori, dimpotrivă, conducerea statului nu
alocă suficientă atenție celorlalte tipuri de cheltuieli.

Concluzii

Cheltuielile pentru acțiuni social-culturale au un rol economic și social important, deoarece pe seama
resurselor alocate de stat se asigura: educația, instrucția copiilor și a tinerilor, ridicarea calificării
profesionale, asistența medicală a invalizilor, se afectează evoluția demografică, se asigură un sistem de
protectie socială, ridicarea nivelului cultural, artistic și de civilizatie al membrilor societății. Realizarea
învatamântului de toate gradele în România are o importantă masivă pentru faptul ca nivelul
educațional, gradul de civilizație și formarea profesională ale unui popor exercita o puternică influență
asupra dezvolțării țării pe multiple planuri, contribuind la accelerarea creșterii economice. Cheltuielile
pentru sănătate ocupa, de asemenea, un loc important în cadrul cheltuielilor pentru acțiuni social
culturale. Acestea sunt destinate pentru finanțarea intreținerii și funcționarii instituțiilor sanitare,
precum și finanțării unor acțiuni de prevenire a imbolnavirilor, evitare a accidentelor și de educatie
sanitara. Cheltuielile publice pentru cultura, religie și acțiuni cu activitatea sportiva și de tineret
finațează instituțiile cultural-artistice. Asistența socială este o componenta a sistemului de protectie
socială, alaturi de asigurarile sociale de stat și asigurarile sociale de sănătate și are un rol important stat.

10
Bibliografie

Știucum, articolul Cheltuieli publice pentru acțiuni social-culturale, disponibil la

stiucum.com/finante/finate-publice/Cheltuieli-publice-pentru-acti15467.php citat la 12.6.18

Știucum, articolul Cheltuieli publice pentru acțiuni social-culturale, disponibil la

stiucum.com/finante/finate-publice/Cheltuieli-publice-pentru-acti73327.php citat la 12.6.18

Qreferat, articolul Cheltuielile publice pentru acțiuni social-culturale, disponibil la

qreferat.com/referate/arta-cultura/CHELTUIELILE-PUBLICE-PENTRU-AC823.php citat la 12.6.18

Scritub, articolul CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE,

disponibil la scritub.com/administratie/CHELTUIELILE-PUBLICE-PENTRU citat la 12.6.18

Legea bugetului de stat pe anul 2012, Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 914/22.XII.2011.

Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, Monitorul Oficial Al României, Nr. 106/22. II.2013.

Legea bugetului de stat pe anul 2014, Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 805/19.XII.2013.

Legea bugetului de stat pe anul 2015, Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 960/30.XII.2014.

Legea bugetului de stat pe anul 2016, Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 941/19.XII.2015.

Legea bugetului de stat pe anul 2017, Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 127/17. II.2017.

Scritub, articolul INDICATORI DE ANALIZA AI CHELTUIELILOR PUBLICE, disponibil la

scritub.com/economie/INDICATORI-DE-ANALIZA-AI-CHELT14532096.php citat la 12.6.18

11