Unitate de învăţare Nr.

CHELTUIELILE PUBLICE MODERNE

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 7.............................................................................. 58

7.1 Cheltuieli publice social - culturale .......................................................................... 58
7.2 Cheltuieli publice pentru acţiuni economice ............................................................. 60
7.3 Cheltuieli publice pentru apărare .............................................................................. 61
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7............................................................... 62
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 62
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7............................................................................. 63

57
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 7
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 7 sunt:
 Înţelegerea şi exemplificarea elementelor componente ale
cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale;
 Explicarea modalităţilor de efectuare a cheltuielilor pentru acţiuni
economice;
 Conştientizarea importanţei efectuării de cheltuieli militare.

7.1 Cheltuielile publice social-culturale

Categorii de Cheltuielile social culturale se refera la cheltuielile pentru invatamant,

cheltuieli cultură şi arte, sănătate şi securitate socială. Sursele de finantare a
incluse cheltuielilor destinate actiunilor social-culturale sunt: publice, private,
interne si externe.

Aceste fonduri provin din bugetul de stat, din cotizatii sau contributii
Surse de suportate de persoane fizice sau juridice, din fonduri proprii ale
finanţare intreprinderilor publice sau private, din veniturile realizate de institutii
social-culturale, din veniturile populatiei, din ajutorul financiar extern,
din fondurile organizatiei fara scop lucrativ.

Cheltuieli publice pentru învăţământ

Sunt considerate cheltuieli cu învăţământul cheltuielile efectuate în
cadrul sau prin intermediul instituţiilor de educaţie şcolară sau al
formelor exterioare de educaţie. Primele se adresează generaţiilor tinere
şi se finalizează cu formarea profesională, iar celelalte servesc educării
şi formării adulţilor.

Volumul cheltuielilor alocate învăţământului se află în strânsă

Factorii dependenţă cu factori precum:
determinanţi ai 1. demografici, care condiţionează numărul populaţiei şcolare;
cheltuielilor 2. economici, care determină evoluţia învăţământului, susţinându-l
publice pentru financiar;
învăţământ 3. sociali-politici, care stau la baza formulării opţiunilor şi
fundamentarea politicilor în domeniu.

Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite

surse:
Surse de - bugetul de stat
finanţare - chirii
- donatii si sponsorizari
- bugetul local
- fonduri externe rambursabile
- sursele proprii ale institutiilor de invatamant

Cheltuielile Cheltuieli pentru cultură şi arte

publice pentru Institutiile de cultura finantate din resurse publice servesc la cresterea
cultură şi arte investitiilor in capital uman. Institutiile cu caracter cultural de interes
public national sunt finantate prin alocatii bugetare. De asemenea,
58
 acestea se pot autofinanta prin valorificarea bunurilor culturale ceea ce
face ca aceste cheltuieli sa intre in categoria celor cvasipublice.

Cheltuieli pentru sănătate

Cheltuielile Acestea sunt destinate întreţinerii şi functionării instituţiilor sanitare,
publice pentru precum şi finanţării unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, evitare a
sănătate accidentelor, de educaţie sanitară.
Sistemele principale de finanţare a sănătăţii sunt:
1. sistemul german;
2. sistemul englez.

1. Sistemul german se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate in parti

egale de salariati si de intreprinderi. Cotizatiile sunt mobilizate de
institutii speciale (case de asigurari):
- pacientii nu platesc nimic pentru consultatii deoarece casele de
asigurari incheie contracte cu prestatorii si suporta cheltuielile
respective
- exista o separare intre sistemul ambulatoriu sau privat si cel
Sisteme de spitalicesc sau public
finanţare a - prezinta autonomie
sănătăţii - este specializat si permite concurenta.

2. Sistemul englez prezintă următoarele caracteristici:

- ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii
- statul finanteaza integral ocrotirea sanatatii prin sistemul national
de sanatate
- resursele financiare provin din impozite
- pacientii nu platesc nimic, dar au obligatia sa se inscrie la un medic.

Principalele surse de finanţare:

- alocatiile bugetare
- cotizatiile membrilor asigurati si angajatorilor
- venuturile populatiei
- donatiile provenite de la societatile de binefacere
- ajutorul extern din partea unor organizatii specializate.

Sursele destinate cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii servesc la

intretinerea si functionarea institutiilor sanitare, pentru plata salariilor,
pentru hrana bolnavilor, reparatii si cheltuieli gospodaresti.

Cheltuieli cu securitatea socială

Cheltuielile Din aceasta categorie fac parte asigurarile sociale, asistenta sociala,
publice pentru indemnizatii si ajutoare si alte tipuri de cheltuieli. Componenta cea mai
securitate importantă o constituie asigurarile sociale de stat finantate exclusiv prin
socială contributia cetatenilor care sunt solidari in finantarea anonima, spre
deosebire de asigurarile sociale facultative care sunt contracte
individuale si reprezinta cumpararea unor drepturi pentru cetateni.
Ajutorul de şomaj reprezintă o formă de susţinere materială a celor
Ajutorul de rămaşi temporar fără lucru, a persoanelor disponibilizate şi se acordă
şomaj dintr-un fond financiar constituit din contribuţii obligatorii ale

59
 salariaţilor şi angajatorilor (fondul de şomaj).

Pensiile constituie forma principală de ocrotire a cetăţenilor prin

asigurările sociale. În România, sistemul de pensii este un sistem de tip
Pensiile multi-pilon:
1. Sistemul public de pensii - Pilonul I;
2. Pensia privată obligatorie - Pilonul II;
3. Pensia privată facultativă - Pilonul III.

Diferenţa Sumele acordate ca asigurari sociale reprezintă transferuri bugetare

dintre catre cetateni. Deosebirea de continut intre termenul de securitate
securitatea sociala si protectie sociala consta in aceea ca securitatea sociala se
socială şi refera la sprijinirea unor anumite categorii de indivizi , iar protectia
protecţia sociala se refera la ansamblul actiunilor si masurilor economico-sociale
socială initiate de stat pentru a garanta membrilor societatii aparare fata de
fenomene si actiuni care se rasfrang nefavorabil asupra lor.

Test de autoevaluare 7.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt categoriile de cheltuieli cuprinse în cheltuielile publice
social - culturale?

2. Cu ce scop se efectuează cheltuielile publice pentru sănătate?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 59.

7.2 Cheltuielile publice pentru acţiuni economice

Modalităţi de Cheltuielile publice pentru sectorul economic de stat se concretizează

realizare a în investiţii pentru crearea de întreprinderi de stat noi, finanţarea
cheltuielilor participării statului la întreprinderi mixte, finanţarea activităţii curente a
pentru acţiuni întreprinderilor, finanţarea acţiunilor de modernizare şi reutilare a
economice întreprinderilor naţionalizate.

Ajutoarele financiare oferite de stat pot fi:

Formele 1. directe - presupun transferuri băneşti din partea statului.
ajutoarelor Ajutoarele financiare directe constau în subvenţii acordate de stat,
financiare investiţii, dobânzi subvenţionate la credite şi avansuri
rambursabile;
2. indirecte - au ca efect sprijinirea din punct de vedere economic şi
social a agenţilor economici, dar nu prin transferuri băneşti.
Acestea sunt avantajele fiscale şi garantarea împrumuturilor.
Componenţa
cheltuielilor În cuprinsul cheltuielilor publice pentru acţiuni economice pot fi
publice pentru incluse următoarele categorii de cheltuieli:
acţiuni - cheltuielile pentru dezvoltarea sectorului economic de stat;
- cheltuielile pentru acordarea de subvenţii şi alte avantaje
60
 economice întreprinzătorilor privaţi;
- cheltuielile cu cercetarea în domeniul economic.

Rolul În momentul în care activităţile derulate în sectorul de stat contribuie la

cheltuielilor creşterea sferei de bunuri, ele au un efect pozitiv asupra economiei.
publice pentru Măsurile luate de către stat în vederea finanţării activităţilor private
acţiuni vizează susţinerea autofinanţării atunci când interesul întreprinzătorului
economice pentru aceste activităţi scade.

În acest context, statul participă la finanţarea sectorului privat prin

lansarea de comenzi de bunuri şi servicii, prin degrevări fiscale şi
subvenţii.

Test de autoevaluare 7.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt formele de ajutor financiar oferit de stat?

2. Care este efectul ajutoarelor financiare indirecte ale statului?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 59.

7.3 Cheltuielile publice pentru apărare

În contextul actual, una din funcţiile importante ale statului este funcţia
Componenţa de apărare, pentru îndeplinirea căreia statul efectuează cheltuieli
cheltuielilor publice militare. Se includ în această categorie:
militare 1. cheltuieli privind întretinerea şi funcţionarea armatei;
2. cercetarea ştiinţifică militară;
3. experientele întreţinerii bazelor militare;
4. participarea la blocuri militare, la războaie;
5. cheltuieli privind lichidarea urmărilor războaielor.

Teoria financiară grupează cheltuielile publice militare în cheltuieli

militare directe şi cheltuieli militare indirecte.

Cheltuielile directe vizează întretinerea armatei în ţară şi străinătate,

Cheltuieli achiziţionarea de armament, echipamente şi mijloace de subzistenţă,
militare directe participarea la războaie, etc. Aceste cheltuieli sunt prevăzute pentru
Ministerul Apărării şi sunt gestionate de acesta.

Cheltuielile indirecte sunt legate de îndepărtarea consecinţelor

Cheltuieli războaielor, plata datoriei publice contractate în scopuri militare, plata
militare despăgubirilor de război. Subvenţiile acordate sinistraţilor de război şi
indirecte pensiile acordate urmaşilor celor decedaţi în războaie intră tot în
această categorie de cheltuieli.
Structurarea
Din punct de vedere al naturii lor, cheltuielile militare se compun din:
61
 cheltuielilor 1. cheltuieli curente pentru funcţionarea şi întreţinerea armatei;
militare în 2. cheltuieli de capital pentru modernizare sau pentru investiţii în
funcţie de natura domeniu.
lor
Cheltuielile militare reprezintă o categorie aparte deoarece apărarea
naţională este greu de apreciat în mod obiectiv, generând puncte de
vedere divergente asupra oportunităţii acestor cheltuieli.

Test de autoevaluare 7.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Cum se clasifică cheltuielile militare?

2. Cu ce scop se efectuează cheltuielile militare directe?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 59.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 7.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 7 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7

1. Ce sisteme de finanţare a sănătăţii cunoaşteţi? Explicaţi-le.

2. Ce sunt ajutoarele de şomaj?
3. Ce forme concrete de ajutoare financiare directe oferite de stat
cunoaşteţi?
4. Care este structura cheltuielilor militare?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 7.1
1. Cheltuielile social-culturale se referă la cheltuielile publice pentru
învăţământ, pentru cultură şi arte, pentru sănătate şi cele pentru
securitate socială.
2. Cheltuielile publice pentru sănătate se efectuează cu scopul
întreţinerii şi funcţionării instituţiilor sanitare, dar şi pentru finanţarea
unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, evitarea accidentelor,
realizarea unei educaţii sanitare a cetăţenilor.
Răspuns 7.2
1. Formele ajutoarelor financiare oferite de stat sunt ajutoarele
financiare directe şi ajutoarele financiare indirecte.
2. Ajutoarele financiare indirecte ale statului au ca efect sprijinirea din
punct de vedere economic şi social a agenţilor economici.

62
 Răspuns 7.3
1. Cheltuielile publice militare se împart în cheltuieli militare directe
şi cheltuieli militare indirecte.
2. Cheltuielile militare directe au drept scop întreţinerea armatei în ţară
şi străinătate, achiziţionarea de armament, echipamente şi mijloace de
subzistenţă, precum şi participarea la războaie.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7

1. Moşteanu Tatiana (coord.), Finanţe publice, Editura

Universitară, 2008, Bucureşti, pag. 118 - 129.
2. Popescu D. Nicolae, Finanţe publice: finanţe - bugete -
fiscalitate, Editura Economică, 2002, Bucureşti, pag. 125 - 174.
3. Văcărel Iulian (coord.), Finanţe publice, Ediţia a VI-a, Editura
Didactică şi Pedagogică RA, 2007, Bucureşti, pag. 185 - 223,
311 - 348.

63