Bugetul de stat și Bugetul local

Unitate de învăţare Nr. 5

BUGETUL DE STAT ȘI BUGETUL LOCAL

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5.............................................................................. 41

5.1 Procedura bugetară .................................................................................................... 41
5.2 Execuţia bugetară ...................................................................................................... 42
5.3 Bugetul local şi rolul acestuia……………………………………………………… 43
5.4 Procesul bugetar la nivel local…………………………………………………….. 45
5.5 Veniturile şi cheltuielile bugetului local…………………………………………... 46

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5............................................................... 47

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 48
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5............................................................................. 48

40
Finanţe
 Bugetul de stat și Bugetul local

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 5

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 5 sunt:
 Înţelegerea noţiunilor de procedură bugetară şi execuţie bugetară;
 Identificarea şi explicarea etapelor procedurii bugetare;
 Explicarea activităţii de execuţie bugetară;
 Cunoaşterea imporatanţei efectuării controlului bugetar;
 Definirea bugetului local şi conştientizarea importanţei acestuia;
 Precizarea etapelor procesului bugetar la nivel local şi explicarea acestora;
 Identificarea surselor de provenienţă a veniturilor bugetare la nivel local;
 Cunoaşterea şi exemplificarea domeniilor finanţate prin intermediul
cheltuielilor efectuate din bugetele locale.

5.1 Procedura bugetară

Guvernele alocă resurse limitate pentru a finanţarea programelor și serviciilor

prin intermediul procesului bugetar. Ca urmare, acesta este unul dintre cele
mai importante activități întreprinse de către guverne. Ca rezultat al deciziilor
cheie în ceea ce priveşte alocarea de resurse, procesul bugetar este un
instrument deosebit de important pentru orientarea direcţiilor viitoare de
acţiune ale activităţii economice. Calitatea deciziilor rezultate din procesul
bugetar și nivelul de acceptare a acestora depinde de caracteristicile procesului
bugetar, specifice fiecărui stat.

În majoritatea statelor lumii, procesul bugetar cuprinde totalitatea activităţilor

legate de elaborarea proiectului bugetului de stat, aprobarea acestuia, execuţia
Definiţie bugetului de stat şi încheierea contului anual de execuţie bugetară, la
finalizarea exerciţiului bugetar.

Practica prezentării bugetelor și a politicii fiscale în faţa parlamentului a fost

iniţiată de Sir Robert Walpole, în poziția sa de Ministru de Finanțe, în
încercarea de a restabili încrederea publicului după haosul dezlănțuit de
prăbușirea South Sea Bubble în 1720.

Treisprezece ani mai târziu, Walpole a anunțat planurile sale fiscale de a

introduce accize la consumul unei varietăţi de produse, cum ar fi vinul și
tutunul, precum și de a diminua povara fiscală suportată de mica nobilime.
Acest lucru a provocat un val de indignare publică, inclusiv denunțări acerbe
din partea scriitorului William Pulteney, care a scris un pamflet intitulat
"Bugetul deschis sau un răspuns la un pamflet". În ceea ce privește taxele
instituite asupra vinului și tutunului, în Marea Britanie, prima dată cuvântul
"buget" a fost utilizat în legătură cu politicile fiscale ale guvernului. Schema
propusă de către Robert Walpole a fost în cele din urmă anulată.

Instituția contului anual al bugetului a evoluat în practică în prima jumătate a

secolului al XVIII-lea, devenind larg răspândită după 1760. George Grenville a
introdus Legea Stamp în discursul său despre buget în 1764 la Camera
Comunelor din Marea Britanie.

Etapele procesului bugetar sunt următoarele:

41
Finanţe
 Bugetul de stat și Bugetul local

1. Elaborarea proiectului de buget. Proiectul de buget este elaborat de puterea

executivă. În majoritatea ţărilor, această atribuţie revine guvernului, excepţie
fac puţine ţări între care cea mai notabilă este SUA, unde proiectul de buget
este elaborat de către Şeful Executivului – Preşedintele Republicii. În cadrul
guvernelor, responsabilitatea pentru elaborarea proiectului de buget o are
Ministerul Finanţelor sau Ministerul Bugetului. Rezultatul activităţii de
elaborare a proiectului de buget îl constituie documentele pe care organul
suprem al puterii executive îl prezintă Parlamentului spre examinare şi
aprobare.

2. Aprobarea bugetului. Sarcina aprobării bugetului de stat îi revine

Parlamentului, dat fiind caracterul predominant politic al deciziilor de alocare
a resurselor bugetare. Dezbaterea şi aprobarea proiectului în Parlament
presupune de regulă:
– Prezentarea de către Primul-Ministru sau Ministerul de Finanţe a
proiectului;
Etapele – Analiza acestuia în comisiile parlamentare;
procedurii – Concilierea amendamentelor (modificărilor propuse la buget);
bugetare – Dezbaterea şi aprobarea de către parlamentari;
– Ratificarea bugetului aprobat de către Preşedintele ţării.

3. Execuţia bugetului. Aceasta se materializează în realizarea veniturilor

prevăzute în buget şi efectuarea cheltuielilor aprobate, ceea ce presupune
desfăşurarea unui ansamblu de activităţi de către mii de participanţi (agenţii
guvernamentale, aparat fiscal, instituţii financiare, etc.).

4. Încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară. Contul de execuţie

bugetară reflectă totalitatea operaţiilor de executare a veniturilor şi
cheltuielilor stabilind rezultatul final, deficit sau excedent. Contul de încheiere
a exerciţiului bugetar întocmit cu respectarea clasificaţiei bugetare este
prezentat de Guvern Parlamentului spre dezbatere şi aprobare.

Test de autoevaluare 5.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt etapele procedurii bugetare?

2. Care este organul competent în aprobarea bugetului de stat?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 45.

5.2 Execuţia bugetară

Aşa cum am precizat în subcapitolul anterior, execuţia bugetară presupune

Definiţie încasarea propriu-zisă a veniturilor de către stat, şi, respectiv, efectuarea
cheltuielilor. Responsabilitatea pentru execuţia bugetului aşa cum a fost
aprobat de Parlament, revine Guvernului, iar rezultatele depind de capacitatea
administraţiei şi procedurilor fiscale folosite.

42
Finanţe
 Bugetul de stat și Bugetul local

Principala particularitate a realizării bugetului presupune separarea activităţilor

de încasare a veniturilor de cele de executare a cheltuielilor. Realizarea
veniturilor se efectuează prin aparatul de specialitate al Ministerului de Finanţe
sau prin bănci. Efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget se face pe baza
unor reguli precise pentru fiecare din etapele pe care le parcurge o cheltuială
publică şi anume: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.

 Angajarea = actul care generează obligaţia instituţiei publice de a plăti

o sumă unui terţ;
Etapele  Lichidarea = operaţia de constatare a realităţii serviciului făcut în
parcurse de favoarea instituţiei publice şi determinarea sumei de plată;
cheltuielile  Ordonanţarea = înseamă emiterea unei dispoziţii (ordin) de plată a
publice sumei de bani de la buget în favoarea terţului;
 Plata = operaţia de achitare propriu-zisă de predare a banilor.

Primele trei operaţii (angajarea, lichidarea, ordonanţarea) se efectuează de

conducătorii instituţiilor publice şi care poartă denumirea de ordonatori de
credite (principali, secundari, terţiari). A patra operaţie, respectiv plata, se
efectuează de către gestionarii resurselor publice. Delimitarea acestor atribuţii
privind mânuirea banilor publici s-a realizat în ideea preîntâmpinării fraudelor,
a risipei, etc.

Operaţiunile de încasări şi plăţi aferente bugetului de stat, efectuate în numerar

sau prin transfer între conturi, reprezintă o componentă distinctă a execuţiei
bugetare, fiind cunoscută sub denumirea de execuţie de casă a bugetului.
Aceasta presupune existenţa unei instituţii specializate în acest sens, a cărei
Execuţia sarcină specifică este aceea de a gestiona toate aceste tipuri de operaţiuni. În
de casă a România, această instituţie este Trezoreria statului.
bugetului
de stat
Test de autoevaluare 5.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
1. Ce înţelegeţi prin execuţie bugetară?

2. Ce etape parcurg cheltuielile publice în procesul execuţiei bugetare?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 45.

5.3 Definirea şi rolul bugetului local

Bugetul local este documentul de bază ce are putere de lege la nivelul

comunităţii locale prin care se stabileşte, pe de o parte, natura şi mărimea
veniturilor autorităţilor publice locale, iar pe de altă parte, felul şi volumul
alocaţiilor bugetare ce se vor dirija pentru finanţarea diverselor activităţi din
sfera locală.

Bugetele locale sunt alcătuite din bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor
43
Finanţe
 Bugetul de stat și Bugetul local

administrativ-teritoriale, altele decât cel al administraţiei centrale de stat,

respectiv bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureşti şi judeţelor.

Elaborarea, aprobarea şi execuţia bugetară se bazează pe principiile

autonomiei locale, echilibrului, realităţii, anualităţii şi publicităţii.

Bugetele locale sunt incluse în structura bugetului public naţional, dar se

elaborează, se adoptă şi se execută de către fiecare entitate administrativ
teritorială. În consecinţă, ele au venituri şi cheltuieli proprii.

Autorităţile administraţiei publice locale sunt consiliile locale, consiliile

judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti (care funcţionează pe
principiul autonomiei, fiind recunoscute de lege ca autorităţi deliberative), iar
primarii, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului
Bucureşti, ca autorităţi executive.

Rolul bugetului local de a asigura finanţarea unor domenii, mai ales de ordin
social, după cum urmează:

a) acţiunile şi activităţile instituţiilor de cultură şi artă locală (biblioteci

judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, muzee, teatre şi instituţii
muzicale locale ş.a.);

b) asistenţa socială organizată pe plan local în căminele de bătrâni şi

pensionari, căminele-spital pentru invalizii şi bolnavii cronici, cantinele de
ajutor social, centrele de primire a minorilor şi de plasament familial;

c) activitatea în domeniul gospodăriei comunale şi al locuinţelor din fondul

locativ de stat (întreţinerea şi repararea străzilor, iluminatul stradal,
salubritatea, întreţinerea parcurilor, grădinilor publice şi zonelor verzi, a
staţiilor de epurare pentru apele menajere, a locuinţelor etc.);

d) întreţinerea şi funcţionarea curentă a consiliilor judeţene şi locale, precum şi

a organelor administraţiei locale;

e) subvenţionarea regiilor publice autonome locale constituite pentru

construcţia şi întreţinerea drumurilor şi podurilor cu caracter local, pentru
transportul public în comun şi alte servicii specifice;

f) rambursarea ratelor scadente la împrumuturile publice lansate şi angajate pe

plan local, precum şi plata dobânzilor aferente acestor împrumuturi;

g) constituirea unor rezerve.

Test de autoevaluare 5.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Ce este bugetul local?

44
Finanţe
 Bugetul de stat și Bugetul local

2. Care sunt autorităţile administraţiei publice locale?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 111.

5.4 Procesul bugetar la nivel local

La nivel local, procesul bugetar presupune parcurgerea următoarelor etape

succesive:
1. Elaborarea proiectului bugetului local;
2. Aprobarea bugetului local;
3. Executarea bugetului local;
4. Încheierea execuţiei bugetare.

Sarcina întocmirii bugetului local le revine autorităţilor executive. Astfel,

proiectul bugetului local al comunei, oraşului şi municipiului se întocmeşte de
către primar, în timp ce proiectul bugetului judeţean este se întocmeşte de către
preşedintele consiliului judeţean.

În vederea întocmirii proiectului de buget se au în vedere umătoarele:

 prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali privind
anul pentru care se elaborează bugetul precum şi pentru următorii trei;
 politicile fiscale şi bugetare naţionale şi locale;
 prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale
memorandurilor de finanţare sau ale altor acorduri internaţionale;
 politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile în
formularea propunerilor de buget;
 propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite;
 programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul
finanţării unor acţiuni, care sunt însoţite de estimarea anuală a
performanţelor fiecărui program: acţiuni, costuri, rezultate;
 programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unităţii
administrativ-teritoriale în concordanţă cu politicile de dezvoltare la
nivel naţional, regional, judeţean sau local.

Proiectele de bugete locale se aprobă de consiliile locale, judeţene şi Consiliul

General al Municipiului Bucureşti în termen de maximum 45 zile de la data
publicării Legii bugetului de stat în Monitorul Oficial.

Executarea bugetelor locale constă în încasarea veniturilor la termenele legale

şi efectuarea cheltuielilor din bugetele locale, în limita aprobată şi potrivit
destinaţiei stabilite prin buget.

Execuţia părţii de venituri a bugetului local presupune urmărirea încasării

veniturilor. Colectarea veniturilor proprii în bugetul local depinde de:
1. evoluţia bazei impozabile;
2. termenele legale de încasare a veniturilor;
3. măsurile adoptate de organele locale în vederea urmăririi veniturilor şi

45
Finanţe
 Bugetul de stat și Bugetul local

combaterii evaziunii fiscale.

În procesul execuţiei părţii de cheltuieli a bugetului local se distribuie resurse

băneşti pentru:
1. acoperirea drepturilor de personal;
2. procurarea unor materiale, a unor servicii;
3. plata unor utilităţi, reparaţii, investiţii.

Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor

locale şi judeţene, Consiliului general al municipiului Bucureşti până la data
de 31 mai a anului următor conturile anuale de execuţie a bugetelor locale în
structura următoare:
 la venituri
 prevederi bugetare aprobate iniţiale;
 prevederi bugetare definitive;
 încasări realizate.

 la cheltuieli
 credite bugetare iniţiale;
 credite bugetare definitive;
 plăţi efectuate.
Test de autoevaluare 5.4 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
1. Care sunt etapele procesului bugetar la nivel local?

2. Cine întocmeşte proiectul bugetului local?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 111.

5.5 Veniturile şi cheltuielile bugetului local

Conform reglementărilor în vigoare, în cadrul bugetelor locale sunt prevăzute

următoarele categorii de venituri:
a) venituri proprii, formate din: impozite şi taxe locale, contribuţii, alte
vărsăminte şi cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte administraţii;
d) alte venituri (donaţii şi sponsorizări, etc.).

În categoria impozitelor şi taxelor locale încasate la bugetul local se includ:

 impozitul şi taxe pe clădiri datorat de persoanele fizice şi juridice;
 impozitul şi taxe pe terenuri datorat de persoanele fizice şi juridice;
 taxa asupra mijloacelor de transport;
 impozitul pe spectacole şi taxa hotelieră;
 taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor;
 taxe pentru activităţi de servicii publice;
46
Finanţe
 Bugetul de stat și Bugetul local

 taxe pentru activităţi de gospodărire comunală, etc.

Cheltuielile din bugetele locale exprimă eforturile financiare realizate de

autorităţile administraţiei publice locale pentru finanţarea cerinţelor sociale,
culturale, economice, a serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale
locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale. Prin intermediul bugetelor
locale se finanţează următoarele categorii de cheltuieli:
 cheltuielile privind asistenţa socială şi ocrotirea sănătăţii;
 cheltuielile pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, liceal,
profesional şi postliceal;
 cheltuielile privind serviciile, dezvoltarea publică şi locuinţele;
 cheltuielile cu caracter economic, privind transporturile, agricultura şi alte
acţiuni economice;
 cheltuielile privind autorităţile executive locale;
 cheltuielile privind serviciul datoriei publice locale, în cazul în care
bugetele locale apelează la împrumuturi pentru echilibrarea lor.
Test de autoevaluare 5.5 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
1. Care sunt categoriile de venituri cuprinse în bugetele locale?

2. Ce rol au cheltuielile publice locale?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 111.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 5.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în

rezumat această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare Nr. 5

pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5

1. Ce este contul de execuţie bugetară?

2. Ce înţelegeţi prin noţiunea de execuţie de casă a bugetului de stat şi cine o
realizează?
3. Cine este responsabil în eleborarea proiectului bugetului de stat?
4. Care este rolul controlului efectuat ulterior efectuării operaţiunilor de
încasări şi plăţi?

47
Finanţe
 Bugetul de stat și Bugetul local

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 5.1
1. Etapele procedurii bugetare sunt elaborarea proiectului de buget, aprobarea
bugetului, execuţia bugetară şi încheierea exerciţiului bugetar şi întocmirea
contului anual de execuţie bugetară.
2. Sarcina aprobării bugetului de stat îi revine puterii legislative, respectiv
Parlamentului.

Răspuns 5.2
1. Prin execuţie bugetară se înţelege încasarea propriu-zisă a veniturilor de
către stat, şi efectuarea cheltuielilor înscrise în buget.
2. Etapele pe care le parcurge o cheltuială publică sunt angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata.

Răspuns 5.3
1. În funcţie de organele care îl efectuează, controlul este politic, jurisdicţional
şi administrativ. În funcţie de momentul în care se efectuează, controlul este
anterior,concomitent sau ulterior efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi.
2. Controlul jurisdicţional este controlul exercitat de către instituţia Curţii de
Conturi.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5

1. Popescu D. Nicolae, Finanţe publice: finanţe - bugete - fiscalitate,

Editura Economică, 2002, Bucureşti, pag. 107 - 129.
2. Marinescu Radu Titus, Finanţe publice: modele de analiză şi studii de
caz, Editura Economică, 2009, Bucureşti,, pag. 291 - 310.
3. Văcărel Iulian (coord.), Finanţe publice, Ediţia a VI-a, Editura
Didactică şi Pedagogică RA, 2007, Bucureşti, pag. 561 - 576.

48
Finanţe