Serii cronologice.

Indicatorii seriilor cronologice

Unitate de învăţare Nr. 12

SERII CRONOLOGICE. INDICATORII SERIILOR

CRONOLOGICE

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 12............................................................................ 2

12.1 Clasificarea şi particularităţile seriilor cronologice ................................................ 2
12.2 Indicatorii seriilor cronologice .............................................................................. 5
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12............................................................. 12
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 12
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12........................................................................... 15

1
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 12

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 12 sunt:

 Să enumere tipurile de serii cronologice
 Să reprezinte grafic seriile cronologice
 Să calculeze indicatorii absoluţi, relativi şi medii în funcţie de tipul
de serie
 Să exprime indicii de dinamică
 Să facă trecerea de la baza fixă la baza în lanţ şi invers în funcţie de
tipul de indici

12.1. Clasificarea şi particularităţile seriilor cronologice

Ce este o serie O serie cronologică se prezintă sub forma unui şir sistematizat de valori
cronologică? ale unei caracteristici, realizate la momente sau intervale de timp
succesive. Seriile cronologice se regăsesc în literatura de specialitate şi
sub denumirea de serii de timp, serii dinamice sau cronici.

Atunci când vorbim despre o serie cronologică vom avea în vedere că

măsurarea timpului se face cu o scală de interval, iar unităţile de măsură
sunt anul, trimestrul, luna, săptămâna şi ziua. De asemenea, pentru a
putea caracteriza evoluţia în timp a unui fenomen cu ajutorul
indicatorilor seriilor cronologice se presupune ca spaţiul de manifestare
al acestuia şi structura organizatorică să fie constante. Mai mult, vom
reţine şi faptul că variabila observată ia diferite valori ca urmare a
acţiunii unui ansamblu diferit de factori esenţiali sau neesenţiali, comuni
sau specifici etc.

O serie cronologică poate fi scrisă sub forma: Y= f(t), unde:

- variabila t ia valorile ti (i= 1, T ) şi nu trebuie interpretată ca factor
de influenţă al variabilei y;
- variabila y ia valorile individuale y t .

Seriile cronologice se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii, astfel:

a) după modul de definire al timpului, avem serii de momente (Ti)
Clasificarea sau serii de intervale (ti = Ti -Ti-1)
seriilor
cronologice Serii cronologice de momente (sau de stocuri) sunt definite prin cuplurile
după modul de de valori ( ) şi măsoară volumul unei colectivităţi de stări (fiinţe,
definire a lucruri) la diferite momente.
timpului Caracteristic acestui tip de serie este faptul că termenii ei nu se pot
cumula în scopul obţinerii unui indicator totalizator, deoarece cuprinde
înregistrări repetate. Ca exemple avem: stocul disponibil dintr-o marfă la
sfârţitul fiecărei luni sau lungime totală a autostrăzilor la sfârşitul fiecărui
an.

Serii cronologice de intervale (sau de fluxuri) sunt definite prin cuplurile

2
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

de valori ( ) şi ne arată nivelul unui fenomen în diferite intervale de

timp. Fiecare valoare din serie este rezultatul acumulărilor într-o
perioadă de timp delimitată de două momente distincte. Drept intervale
pot fi utilizate: ora, ziua, luna, trimestrul, anul, în funcţie de natura
fenomenului analizat şi de scopul cercetării.

Caracteristic acestui tip de serie este faptul ca termenii ei se pot cumula,

indicatorul obţinut având o semnificaţie bine precizată. Ca exemple
avem: cifra de afaceri anuală obţinută prin cumularea cifrelor de afaceri
lunare sau valoarea anuală a PIB-ului obţinută prin cumularea PIB-ului
trimestrial.

b) după modul de exprimare al indicatorilor din care este

formată seria se disting:

Clasificarea Serii cronologice formate din indicatori absoluţi, care reprezintă forma
seriilor de bază a seriilor de timp. Ele asigură cea mai cuprinzătoare prelucrare şi
cronologice permit obţinerea altor serii de indicatori derivaţi pentru analiza
după modul de fenomenului.
exprimare a
indicatorilor Serii cronologice formate din indicatori relativi, care se obţin în urma
prelucrării unor serii de mărimi absolute. Indicatorii relativi se pot
prezenta sub formă de mărimi relative de coordonare, de dinamică sau de
structură, cu specificarea bazei de raportare, pentru corecta interpretare a
datelor.

Serii cronologice formate din indicatori medii, obţinute din caracteristici

calitative calculate ca raport a două mărimi cantitative (productivitatea
muncii sau producţia medie la hectar). De asemenea se pot forma şi din
caracteristici cantitative, în care fiecare valoare ce se referă la o perioadă
de timp se obţine ca medie (salariul mediu lunar sau valoarea medie
anuală a capitalului fix).

c) În funcţie de numărul termenilor seriile cronologice au

Clasificarea lungime mică, medie sau mare. Seriile de lungime mică au mai mult
seriilor caracter de informare, de popularizare, însă cele de lungime medie şi
cronologice mare prezintă interes din punctul de vedere al analizei statistice.
după numprul
de termeni ai Seriile cronologice se caracterizează printr-o serie de particularităţi,
seriei dintre care reţinem:

 Variabilitatea termenilor unei serii cronologice care reflectă

modificarea valorii indicatorului de la un moment de timp la altul sau
de la un interval de timp la altul. Acesta se datorează faptul că fiecare
termen se obţine prin centralizarea unor date individuale diferite ca
Particularităţile nivel de dezvoltare şi faptului că asupra fenomenului analizat
seriilor acţionează o multitudine de factori întâmplători;
cronologice

3
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

 Omogenitatea termenilor este o cerinţă obligatorie atunci când se

doreşte calculare indicatorilor seriilor cronologice şi trebuie înţeleasă
în sensul că în aceeaşi serie nu pot fi înscrise decât fenomene de
acelaşi gen, care sunt rezultatul acţiunii aceloraşi cauze esenţiale.
Particularităţile Asigurarea omogenităţii observaţiilor de-a lungul unei perioade de
seriilor timp presupune menţinerea aceloraşi metodologii de calcul şi
cronologice evaluare a indicatorilor care urmează să fie analizaţi în dinamică,
respectiv a criteriilor de clasificare pentru colectivităţile studiate. De
aici derivă şi o altă proprietate a seriilor cronologice, respectiv
comparabilitatea termenilor. Aceasta proprietate, alături de
omogenitate, ne cere să verificăm dacă datele unei serii provin din
aceeaşi sursă, au acelaşi grad de cuprindere a unităţilor şi au fost
folosite aceleaşi principii şi metode de prelucrare.

 Periodicitatea termenilor este trăsătura care asigură continuitatea

datelor din punct de vedere a variabilei timp şi care ne dă
posibilitatea interpretării seriei cronologice ca pe o funcţie analitică
Y = f(t), Variabila timp poate fi înregistrată cu periodicităţi diferite.
Alegerea periodicităţii folosite se face în raport cu scopul cercetării şi
cu posibilităţile de măsurare.

 Interdependenţa termenilor unei serii cronologice presupune că

nivelul fiecărui termen al seriei depinde într-o măsură mai mică sau
mai mare de nivelul unuia sau mai multora dintre termenii anteriori,
evidenţiindu-se astfel o tendinţă comună în evoluţia termenilor seriei.

Pornind de la aceste particularităţi, analiza statistică a seriilor

cronologice trebuie să se bazeze pe un sistem de indicatori, care să
caracterizeze multiplele relaţii cantitative din interiorul seriei şi pe toată
perioada la care se referă datele.

Ca atare, atunci când analizăm seriile cronologice vom avea în vedere o

serie de elemente, precum:
a) alegerea lungimii seriei şi prezentarea acesteia astfel încât, pe cât
posibil, să îndeplinească condiţia legii numerelor mari, adică să
aibă un număr suficient de date pentru orizontul de analiză
statistică cu care să se fundamenteze corect prognozele de lungă
şi scurtă durată;
b) calculul şi analiza unui sistem de indicatori statistici absoluţi,
relativi şi medii necesari caracterizării seriei;
c) identificarea trendului (tendinţei) de evoluţie a fenomenelor din
cadrul seriei prin utilizarea metodelor de ajustare statistică şi a
testelor de verificare a ipotezelor privind forma obiectivă de
evoluţie pe perioada luată în calcul;
d) calculul şi analiza sezonalităţii şi al altor forme de evoluţie cu
caracter ciclic;
e) interpolarea şi extrapolarea seriilor cronologice potrivit scopului
cercetării statistice.
4
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

Test de autoevaluare 12.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Încercuiţi răspunsul pe care îl consideraţi corect:

1. Din ce este formata o serie cronologica?

a. din două şiruri de date paralele;
b. din două şiruri de date neparalele;
c. din două şiruri de date convergente;
d. din două şiruri de date divergente.

2. Care sunt proprietatile seriilor cronologice?

a. variabilitatea termenilor;
b. omogenitatea termenilor;
c. corelaţia termenilor;
d. interdependenţa termenilor;
e. periodicitatea termenilor.

3. Care sunt criteriile de clasificare a seriilor cronologice?

a. modul de exprimare al indicatorilor;
b. modul de calcul al coeficienţilor;
c. timpul la care se refera datele;
d. natura procesului statistic pe care îl reprezinta.

4. Cum se clasifica seriile cronologice în funcţie de modul de

exprimare al indicatorilor?
a. formate din indicatori simpli;
b. formate din indicatori absoluţi;
c. formate din indicatori relativi;
d. formate din indicatori medii.
5. Cum se clasifica seriile cronologice în funcţie de unitatea de
timp?
a. de intervale de timp
b. de intervale de momente
c. de intervale de spatiu
d. de intervale variabile

Răspunsul la test se găseşte la pagina 12 .

12.2. Indicatorii seriilor cronologice

Întrucât termenii seriei cronologice prezintă variaţii de la o perioadă de

timp la alta, se cere ca pentru studiul acestora să se calculeze un sistem
de indicatori statistici absoluţi, relativi şi medii. Aceşti indicatori

5
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

caracterizează modificarea în timp a fenomenului analizat.

Indicatorii pot fi primari şi derivaţi. Indicatorii derivaţi se calulează prin

comparare, sub formă de diferenţă sau de raport.

Indicatorii A. Indicatorii exprimaţi prin mărimi absolute

exprimaţi prin
mărimi absolute Indicatorii absoluţi exprimă starea fenomenului investigat dintr-o
perioadă sau moment de timp, respectiv modificările apărute succesiv în
timp. Aceştia se exprimă în unităţi concrete de măsură, adică în unitatea
de măsură a variabilei analizate. Aici se includ:

Valorile  Valorile individuale ale caracteristicii corespunzătoare condiţiilor

individuale ale specifice de producere şi reproducere ale fenomenului urmărit,
caracteristicii cunoscute şi sub denumirea de indicatori de nivel;
yt , t  1, T

 Volumul agregat al caracteristicii, indicator ce trebuie calculat cu

precauţie deoarece nu toate caracteristicile au valori însumabile.
T

y
t 1
t

Un astfel de exemplu de indicatori care nu sunt însumabili îl constituie

mărimile relative de intensitate.

De asemenea, calculul volumului agregat al caracteristicii pentru o serie

cronologică de momente este lipsită de sens.

 Modificarea absolută (sporul absolut sau creşterea/descreşterea absolută)

este un indicator care exprimă cu câte unităţi de măsură s-a modificat
Modificarea
valoarea individuală dintr-o perioadă faţă de o altă perioadă aleasă ca
absolută
bază de comparaţie.

În funcţie de baza de comparaţie utilizată, putem avea :

 modificări absolute cu bază fixă:
o yt / 0  yt  y0 , t  1, T ;
 modificări absolute cu bază în lanţ:
o y t / t 1  y t  y t 1 , t  1, T .

Valorile pozitive ale acestor indicatori semnifică sporuri, creşteri faţă de

perioada aleasă ca bază de comparaţie, iar valorile negative ne arată
scăderi, deficit.

În cazul modificării absolute cu bază fixă este importantă alegerea unei

baze de comparaţie convenabile, reprezentative pentru fenomenul dat şi
care să nu fie influenţată de variaţii conjuncturale majore. Baza fixă de
comparaţie poate fi orice termen al seriei. Alegerea bazei fixe de
6
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

comparaţie nu trebuie să afecteze comparabilitatea termenilor.

Între modificările absolute cu bază fixă şi cele cu bază mobilă,

calculate pentru aceeaşi serie, au loc următoarele relaţii:
T


t 1
y
t / t 1 y T / 0 ,

unde y T / 0 – modificarea absolută a ultimei perioade.

y t / 0  y t 1 / 0  y t / t 1 .

Aşadar, prin însumarea modificărilor absolute cu baza în lanţ până la

termenul T se obţin modificările absolute cu bază fixă ale acestor
termeni. Această relaţie asigură obţinerea termenilor seriei iniţiale
atunci când se cunosc modificările absolute cu bază în lanţ.

Relaţiile de trecere de la o bază la alta se utilizează în mod frecvent

pentru reconstituirea seriei cronologice de date absolute, atunci când
nu se dispune de seria termenilor iniţiali.

B. Indicatorii exprimaţi prin mărimi relative

Indicatorii Spre deosebire de indicatorii absoluţi, aceştia pot fi utilizaţi în analiza

exprimaţi prin comparativă a evoluţiei mai multor fenomene. Ei redau proporţia sau
mărimi relative decalajul diverselor nivele realizate ale unei caracteristici în perioade
distincte. Prin urmare, indicatorii relativi exprimă de câte ori valoarea
unei variabile este mai mare sau mai mică decât cea aleasă bază de
comparaţie.

 Indicele de dinamică
Acesta se calculează prin raportarea termenului comparat la termenul
Indicele de bază de comparaţie, se exprimă sub formă de coeficient sau în
dinamică procente şi ne arată de câte ori s-a modificat valoarea caracteristicii
faţă de perioada bază de comparaţie. Se calculează cu următoarele
relaţii:
a. cu bază fixă ( I t / 0 )
yt
It /0  , t  1, T
y0
b. cu bază mobilă ( I t / t 1 )
yt
I t / t 1  , t  1, T
yt 1

Dacă indicii de dinamică sunt supraunitari aceştia ne indică creşteri

ale fenomenului analizat, iar dacă sunt subunitari desemnează
descreşteri.

Trecerea de la indicii de dinamică cu bază în lanţ la indicii cu bază

7
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

fixă şi invers se realizează cu ajutorul următoarelor relaţii de recurenţă

:

a) Produsul indicilor cu bază în lanţ este egal cu indicele cu

bază fixă al ultimei perioade.
T

y
t 1
t / t 1  IT / 0

b) Raportul dintre indicii cu bază fixă succesivi este egal cu

indicele cu bază în lanţ corespunzător.
It / 0
 I t / t 1
I t 1 / 0

 Ritmul modificării (rata sporului)

Ritmul Acesta ne arată cu câte procente s-a modificat nivelul înregistrat de

modificării caracteristica analizată într-o anumită perioadă faţă de nivelul din
perioada bază de comparaţie şi se poate calcula fie ca raport între
modificarea absolută şi mărimea termenului din perioada bază de
comparaţie, fie prin diferenţa dintre indicele de dinamică şi 1 (dacă
este exprimat sub formă de coeficient) sau 100 (dacă este exprimat în
procente).
a. cu bază fixă ( Rt 1 ) :
yt  y1
Rt 1   100 sau R t 1  I t 1(%)  100% , t  2, T
y1
b. cu bază în lanţ ( Rt t 1 ):
yt  yt 1
Rt t 1   100 sau R t t 1  I t t 1(%)  100% , t  2, T
yt 1

 Valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării

Valoarea Raţionamentul determinării valorii absolute a unui procent de creştere

absolută a unui are la bază repartizarea uniformă a modificării absolute pe procentele
procent din ritmului de modificare relativă. Din această cauză el exprimă câte
ritmul unităţi de măsură revin unei creşteri de un procent.
modificării
Utilizarea acestui indicator dezvăluie aspecte noi ale tendinţei de
evoluţie, neidentificate nici prin indicatorii absoluţi, nici prin cei
relativi. Există cazuri în care procentele de creştere/descreştere pot
avea o tendinţă de diminuare, însă valoarea unui procent de
modificare să înregistreze în acelaşi timp o tendinţă opusă.

Valoarea absolută a unui procent din ritmul de modificare se

caculează cu relaţiile:
a. cu bază fixă( At 0 )

8
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

y0
At 0 
100
b. cu bază mobilă ( At t 1
)
yt 1
At t 1 
100

O problemă deosebită pentru calculul indicatorilor relativi şi absoluţi

o reprezintă alegerea termenului bază de comparaţie. Aceasta trebuie
să fie subordodonată cerinţei de asigurare a comparabilităţii
termenilor din seria cronologică. Cu cât baza de comparaţie este mai
bine aleasă, cu atât se sesizează mai bine regularitatea mişcării în timp
a fenomenului analizat.

C. Indicatorii exprimaţi prin mărimi medii

Spre deosebire de indicatorii absoluţi şi relativi, care se determină sub

forma unui şir de valori care arată variabilitatea termenilor seriei
cronologice de intervale, indicatorii medii oferă o măsură sintetică a
Indicatorii tendinţei de evoluţie a întregii serii.
exprimaţi prin
mărimi medii Pentru caracterizarea tendinţei centrale în seriile cronologice de termeni
absoluţi şi relativi este necesar să se calculeze şi indicatorii medii
specifici: nivelul mediu, modificarea medie absolută, indicele mediu de
dinamică şi ritmul mediu al modificării relative.

 Nivelul mediu al termenilor seriei cronologice

Acesta se exprimă în umităţi concerete de măsură, iar calculul acestui

indicator se justifică numai dacă termenii sunt omogeni, adică în
orizontul de timp analizat seria cronologică nu prezintă oscilaţii foarte
Nivelul mediu ample.
al seriilor
cronologice Nivelul mediu se calculează diferenţiat pentru seria cronologică de
intervale (flux) şi pentru seria cronologică de momente (de stoc).

a. pentru seriile de intervale, termenii fiind însumabili, nivelul

mediu se calculează cu ajutorul mediei aritmetice simple:
T

y
t 1
t
y
T

b. pentru seriile cronologice de momente (de stoc) nivelul mediu se

calculează cu ajutorul:
 mediei cronologice simple, pentru momente echidistante:
y1 y
 y 2  ...  yT 1  T
y cr  2 2
T 1
9
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

 mediei cronologice ponderate, dacă momentele sunt

inegal distanţate:
p1 p  p2 p  p3 p
y1  y2 1  y3 2  ...  yT T 1
y cr  2 2 2 2
p1  p 2  ...  pT 1

unde: pi reprezintă perioada dintre termenul yi şi termenul yi +1

(lungimea în unităţi de timp) dintre două momente de timp
successive).

 Modificarea medie absolută

Se calculează ca medie aritmetică simplă a modificărilor cu bază în

lanţ:
T

 y
t 1
t / t 1

T 1
Modificarea Reprezentativitatea modificării medii absolute este asigurată numai
medie absolută dacă modificările absolute cu bază mobilă sunt omogene (aproximativ
egale).

Condiţia variaţiei minime a modificărilor absolute cu bază mobilă

trebuie cu atât mai mult respectată cu cât modificarea medie absolută
se calculeză şi pe baza relaţiei dintre primul şi ultimul termen al seriei
cronologice, fără să se ia în considerare termenii intermediari.

 Indicele mediu

Acesta se obţine ca o medie geometrică a indicilor cu bază în lanţ şi

ne arată, printr-o valoare sintetică, de câte ori s-a modificat în medie
nivelul fenomenului analizat pe orizontul de timp luat în calcul.

Pentru ca indicele mediu de dinamică să aibă un conţinut real, să fie

Indicele mediu reprezentativ, este necesar ca toţi termenii din care se calculează să fie
omogeni, cerinţi impusă şi de faptul că în indicatorul se pote calcula
doar cu ajutorul termenilor extremi ai seriei.
T
I  T 1  I t / t 1  T 1 I T 1
t 1

 Ritmul mediu

Mai poartă denumirea de modificare medie relativă sau spor mediu

relativ şi se calculează scăzând 100% din indicele mediu de dinamică
exprimat procentual.
Ritmul mediu
R  I %  100  ( I  1)  100

Indicatorul ne arată cu câte procente creşte sau scade, în medie,

10
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

nivelul fenomenului analizat, de la o perioadă la alta, pe întregul

orizont de timp.

Test de autoevaluare 12.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Pentru o firmă de comerţ online, profitul net înregistrează următoarea

evoluţie.
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Profit
net
36,65 38,45 41,14 44,73 49,22 54,6 68,89 79,07 76,14 84,12
(mii
lei)

Se cere să se calculeze principalii indicatori ce caracterizează această

serie cronologică.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 12 .

În loc de Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 12.

rezumat
Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

11
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 12 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12

Se cunosc următoarele date privind valoarea contractelor încheiate de o

firmă de asigurări în perioada 2000-2010 :

Anii Modificări absolute faţă de

anul precedent (mii euro)
2001 +42
2002 +101
2003 +11
2004 +87
2005 +124
2006 +23
2007 +14
2008 -36
2009 -123
2010 +25
Ştiind că valoarea contractelor în anul 2010 este de 1,3 ori mai mare
decât valoarea contractelor în anul 2000, se cere:
a. să se reconstituie seria de valori absolute;
b. să se reprezinte grafic seria de date;
c. să se calculeze principalii indicatori ce caracterizează această
serie.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

12.1.
1. a
2 a, b, d, e
3 a, c, d
4 b, c, d
5 a, b

12.2.
A. Analiza profitului net pe baza indicatorilor absoluţi :
 Nivelul absolut y t  este reprezentat de termenii seriei, unde t =
̅̅̅̅̅
n
 Nivelul totalizat : y
t 1
t = 573,01 mii lei

12
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

 Modificarea absolută   :
 cu bază fixă  t 1  :
 t 1  y t  y1 (tabelul de mai jos, coloana 2)
 cu bază în lanţ  t t 1  :
 t t 1  yt  yt 1 (tabelul de mai jos, coloana 3)
Modificarea absolută (mii lei)
Anul Profitul net cu bază fixă cu bază în lanţ
(mii lei)  t 1  y t  y1  t t 1  y t  y t 1
A 1 2 3
2001 36,65 - -
2002 38,45 1,80 1,80
2003 41,14 4,49 2,69
2004 44,73 8,08 3,59
2005 49,22 12,57 4,49
2006 54,60 17,95 5,38
2007 68,89 32,24 14,29
2008 79,07 42,42 10,18
2009 76,14 39,49 -2,93
2010 84,12 47,47 7,98

B. Analiza profitului net cu ajutorul indicatorilor relativi :

a. Indicele de dinamică (creştere/descreştere) I  :
 cu bază fixă I t 1  (vezi tabelul de mai jos , coloana 2 )
yt
I t 1%    100
y1
 cu bază în lanţ I t t 1  (vezi tabelul de mai jos ,coloana 3 )
yt
I t t 1%    100
yt 1
Indicele de dinamică
Anul Profitul net Cu bază fixă Cu bază in lant
(mii lei) yt y
It/1= It/t-1= t
y1 yt 1

A 1 2 3
2001 36,65 - -
2002 38,45 104,91 104,91
2003 41,14 112,25 107,00
2004 44,73 122,05 108,73
2005 49,22 134,30 110,04
2006 54,60 148,98 110,93
2007 68,89 187,97 126,17
2008 79,07 215,74 114,78
2009 76,14 207,75 96,29
13
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

2010 84,12 229,52 110,48

b. Ritmul de modificare (creştere/descreştere) (R) :

 cu bază fixă : Rt/1 (vezi tabelul de mai jos , coloana 2)

R t / 1  t / 1 *100  I t / 1  1 *100
y1
 cu bază în lanţ (vezi tabelul de mai jos, coloana 3)

R t / t 1  t / t 1 *100  I t / t 1  1 *100
y t 1
Ritmul de modificare
Anul Profitul net Cu baza fixă Cu bază in lanţ
(mii lei) Rt/1=(It/1-1)100 Rt/t-1=(It/t-1-1)100
A 1 2 3
2001 36,65 - -
2002 38,45 4,91 4,91
2003 41,14 12,25 7,00
2004 44,73 22,05 8,73
2005 49,22 34,30 10,04
2006 54,60 48,98 10,93
2007 68,89 87,97 26,17
2008 79,07 115,74 14,78
2009 76,14 107,75 -3,71
2010 84,12 129,52 10,48

c. Valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării:

 cu bază fixă : At/1 (vezi tabelul de mai jos, coloana 2)
 y
At /1  t /1  1
R t / 1 100
 cu bază în lanţ (vezi tabelul de mai jos, coloana 3)
 y
A t / t 1  t / t 1  t 1
R t / t 1 100
Valoarea absolută a 1%
Anul Profitul net din ritm
(mii lei) Cu bază fixă Cu bază fixă
At/1= y1 100 At/1= y1 100
A 1 2 2
2001 36,65 - -
2002 38,45 0,3665 0,3665
2003 41,14 0,3665 0,3665
2004 44,73 0,3665 0,3665
2005 49,22 0,3665 0,3665
2006 54,60 0,3665 0,3665
2007 68,89 0,3665 0,3665
2008 79,07 0,3665 0,3665
2009 76,14 0,3665 0,3665
2010 84,12 0,3665 0,3665

14
Statistică economică
 Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 12

1. Moise-Ţiţei, A. - Statistică economică, Editura Pro Universitaria, Bucureşti

şi Editura Universitaria, Craiova, 2013;
2. Aivaz, K. – Statistică economică, Ed. Muntenia, Constanţa, 2007;
3. Aivaz Kamer, Ţiţei Adina, Statistică – Teorie şi aplicaţii practice, partea a
II-a, Editura Muntenia, 2003;
4. Andrei, T., Stancu, S., Statistică. Teorie şi aplicaţii, Editura ALL,
Bucureşti, 1995.
5. Baron, T., Biji, E., Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1996.
6. Isaic-Maniu Al.; Mitruţ, C.; Voineagu, V. – Statistică pentru
managementul afacerilor, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
7. Voineagu, V.; Mitruţ, C.; Ţitan, E.; S. Ghiţă; M. Vătui – Statistică, vol. I şi
II, ASE, Centrul de Învăţământ Economic Deschis la Distanţă, Bucureşti,
2000.
8. Ţiţan, E.; Ghiţă, S.; Trandaş, C. – Statistică aplicată, Editura Meteor Press,
Bucureşti, 2003;
9. Voineagu, V.; Mitruţ, C.; Isaic-Maniu Al.; Ţitan, E.; Baron, T.; Ghiţă, S.;
Şerban D. – Statistică, teste grilă şi lucrări practice. Ed. Economică,
Bucureşti, 1998;
10. Isaic-Maniu Al., Mitruţ C., Voineagu V.– Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005.

15
Statistică economică