Sunteți pe pagina 1din 46

Tema 4.

MĂRIMILE STATISTICE:
ABSOLUTE ŞI RELATIVE
PLANUL TEMEI:

1.Indicatorii statistici și funcţiile lor


2.Clasificarea indicatorilor statistici
3.Tipuri de mărimi statistice relative
Introducere

CONCEPT
Indicatorul statistic  este expresia
numerică a unor fenomene, procese, activități
sau categorii economice și sociale, definite în
timp, spațiu și structura organizatorică și care
se regăsesc cu o anumită periodicitate în
statisticile oficiale, naționale și internaționale.
NECESITATEA INDICATORILOR STATISTICI

• Asigurarea comparabilității atât pe plan național, cât și


internațional;
• Stabilirea condițiilor și limitelor în care pot fi utilizați
indicatorii statistici în raport cu conținutul specific al
fenomenelor, al surselor de informație de care se
dispune și cu scopul cercetării;
• Pentru caracterizarea unei colectivități studiate nu se
poate folosi o singură expresie numerică de aceeași
dimensiune, ci mai multe (pentru care statistica a
elaborat metodologii și tehnici specifice, denumite
indicatori statistici) fiecare dintre ele contribuind la
cunoașterea acesteia sub toate aspectele;
• Indicatorul statistic este purtător de informații având
conținut real, obiectiv determinat.
Indicatorul statistic
cuprinde:

Determinare Expresia
a noțională numerică

Precizată ca timp, ca loc și


structură organizatorică
FUNCȚIILE INDICATORILOR STATISTICI

1. Funcția de măsurare
Măsurarea se poate face prin observarea directă la nivelul
fiecărei unități sau printr-o operație de agregare sau dezagregare a
datelor statistice în structura orizontală sau verticală a sistemului.
- În urma acestei operații se obțin indicatori absoluți, exprimați în
numere, cantități, valori, care măsoară, dimensionează o unitate, o
grupă de unități, o subcolectivitate sau o colectivitate statistică,
strict dilimitate în timp, spațiu și organizatoric.
2. Funcția de comparare

Compararea se poate face ca diferență sau sub formă de raport.


- Ca diferență se pot compara numai indicatori absoluți care au
același conținut și sunt exprimați în aceleași unități de măsură.
- Ca raport, se pot compara fie aceiași indicatori, fie indicatori
diferiți, dar care se găsesc într-o relație de interdependență.
3. Funcția de analiză
Funcția dată se întâlnește în statisctică și pentru
orice variabilă independentă care s-a înregistrat cu
valori diferite de la o unitate la alta și pentru care s-a
calculat fie un indicator absolut totalizator, fie un
indicator calculat ca medie.
Pe baza funcției de analiză se pot depista și elimina
așa-zisele ”cazuri aberante” (cele care se îndepărtează
semnifiativ de la legitatea specifică de variație a
fenomenelor studiate) și se pot alege modelele de
calcul statisctic ce pot fi folosite pentru prelucrare.
4. Funcția de sinteză
Ea este specifică fenomenelor care se manifestă diferit
de la o unitate la alta.
Valorile individuale diferite trebuie să fie sintetizate
într-o singură expresie numerică, care devine astfel
măsură a ceea ce este esențial și tipic pentru întreaga
masă de fenomene de aceeași speță.
De regulă, acești indicatori se calculează pentru valori
medii.
5. Funcția de estimare
Funcția dată poate fi folosită pentru măsurarea tendinței de
dezvoltare a fenomenului în aceeași periodă de timp, variabilă ca
spațiu și organizatoric, sau în aceleași condiții de spațiu și
organizatorice, dar variabile în timp.
Aceste estimări se pot face pentru fiecare caracteristică
statistică luată independent sau interpretând o caracteristică
rezultativă în funcție de factorii săi determinanți.
Indicatorii obținuți au conținut de mărimi medii și sunt
considerați ca ecuații de estimare.
6. Funcția de verificare a ipotezelor și
de testare a semnificației unor
indicatori statistici calculați.

- Este frecvent aplicată în interpretarea statistică a fenomenelor


economice și sociale;
- Aceste observări sunt de regulă date de sondaje.
După modul de obținere a
informației, definim indicatori

Absoluți (primari) Relativi (derivați)


- Exprimă volumul grupelor și al - Sunt extrem de numeroși și cu metodologii
întregii colectivități; variate de calcul ;
- Se exprimă în unități de - Au un caracter abstract, chiar dacă uneori (în
măsură specifice cazul mediilor) se exprimă în unități
caractreristicii observate (buc., specifice de măsură;
kg, m, etc.); - Au un conținut real;
- Se obţin în cadrul prelucrării - Mărimea derivată trebuie să fie corect
primare a datelor statistice ca calculată din punct de vedere statistic și să
urmare a procesului de cen- corespundă naturii fenomenului sau
tralizare a datelor unei procesului cercetat.
observări statistice.
INDICATORII ABSOLUȚI

Indicatorii absoluți se obțin în cadrul prelucrării


primare a datelor statistice ca urmare a procesului de
centralizare a datelor unei observări statistice.
Au un conținut concret și formă concretă de
exprimare.
De regulă, acești indicatori sunt incluși în analiza
statistică pe toate structurile organizatorice ale
economiei națioale sau în general, ale colectivităților
studiate. În acest sens, în mod frecvent se folosesc
expresiile de agregare și dezagregare.
OBȚINEREA INDICATORILOR ABSOLUȚI

1. Obținuți prin agreagarea unor valori individuale, cu același


conținut calculat la treptele ierarhice inferioare; (De
exemplu, costurile totale de producție, care în raport de
componente este un indicator sintetic, poate fi considerat și
ca indicator agregat obținut ca sumă a costurilor de
producție de la toate produsele incluse în nomenclatorul
acestora);
2. Obținuți direct din observare, atunci când se face un studiu
monografic a unei unități statistice. (De exemplu, pentru o
întreprindere, indicatorii valorici ai producției sunt în același
timp și indicatori absoluți primari și înregistrați direct la
nivelul unității);
OBȚINEREA INDICATORILOR ABSOLUȚI

Indicatorii relativi se obțin prin aplicarea unui model de calcul


statistic de comparare sau de estimare.
Compararea pe bază de diferență este restrictivă în sensul că
trebuie să îndeplinească condiția de comparabilitate din punct
de vedere al conținutului. De exemplu, sporul produsului brut
se obține scăzând din nivelul acestuia dina nul curent pe cel din
anul precedent.

-1 = ∑xiT - ∑xiT-1 ,
unde sporul fenomenuluir realizat,
T, T-1 - variabila de timp,
i – unitățile după care se face agregarea valorilor lui x în fiecare
FORMAREA INDICATORILOR AGREGAȚI
Nr.unității de Caracteristicile înregistrate
x1 x2 x3... xr
observare
1 x11 x12 x31... xr1
2 x12 x22 x32... xr2
. . . . .
. . . . .
. . . . .
i x1i x2i x3i xri
. . . . .
. . . . .
. . . . .
n x1n x2n x3n xrn

Total : ∑x1i=X1 ∑x2i=X2 ∑x3i=X3 ∑xri=Xr


INDICATORI DERIVAȚI
(RELATIVI)
Se obțin în faza de prelucrare statistică a mărimilor absolute
prin aplicarea variatelor metode și procedee de calcul statistic
(comparații, abstractizări, generalizări);
Au menirea de a pune în lumină și de a face posibilă analiza
aspectelor calitative ale fenomenelor și proceselor cercetate;
Ei exprimă:
- relații cantitative dintre diferitele caracteristici statistice, dintre
diferitele părți ale unei colectivități sau dintre fenomenele ce se
găsesc într-un anumit grad de interdependență;
- legăturile de interdependență dintre fenomene;
- gradul și forma de variație a caracteristicilor cercetate;
Un prim pas în trecerea de la concret la
abstract, de la mărimi absolute la mărimi
derivate îl reprezintă compararea datelor prin
rapoarte, obțințându-se mărimi relative.
Altfel spus, mărimea relativă sau indicatorul
relativ este rezultatul comparării sub formă de
raport a doi indicatori statistici și exprimă
printr-un singur număr proporțiile indicatorului
raportat față de indicatorul bază de raportare
(bază de comparație).
Forma cea mai simplă de exprimare a mărimilor
relative este în unități sau coeficienți.
În acest caz rezultatul raportului arată câte unități
din indicatorul raportat revin la o singură unitate a
indicatorului bază de raportare.
Sub această formă se prezintă, de exemplu
indicatorii vitezei de circulație a mărfurilor, indicatorii
eficienței economice, indicatorii tehnico-economici de
utilizare a fondurilor etc., care de regulă au valori
supraunitare.
Forma cea mai obișnuită și sugestivă de exprimare
a mărimilor relative este cea a procentelor care arată
câte unități din indicatorul raportat revin la 100 de
unități ale indicatorului bază de raportare.
Sub această formă se prezintă majoritatea
mărimilor relative și în special cele utilizate în diferite
analize economico-statistice, în caracterizarea
dinamicii fenomenelor etc., unde valorile comparate
sunt suficient de apropiate ca ordin de mărime.
Mărimile relative s-au dovedit a fi instrumente
necesare și utile în analiza întregii activități
economice, dar construcția lor simplă, fără suficientă
atenție acordată indicatorilor ce intră în raport,
ingăduie, uneori, posibilitatea de a obține indicatori ce
estompează sau denaturează aspectele reale. De
aceea, calcularea lor trebuie precedată de alegerea
atentă a bazei de comparație, precum și de verificarea
comparabilității datelor raportate.
Mărimile relative se impart în următoarele
categorii :

de coordonare ale programării


(planificării)
de structură
de intensitate
ale dinamicii
1. Mărimile relative de structură.
Calculul acestor mărimi este impus de necesitatea
cunoașterii aprofundate a compoziției acelor colectivități care au
fost separate în grupe și subgrupe după variația uneia sau mai
multor caracteristici de grupare. Ele stabilesc în ce raport se află
fiecare element sau grup de elemente ale colectivității față de
nivelul/volumul întregii colectivități.
Proprietate: suma mărimilor relative de structură calculate
față de aceeași bază este egală cu 1 (dacă se exprimă în
coeficienți) sau 100 (dacă s-au calculat în procente).
1. Mărimile relative de structură exprimă raportul dintre
parte şi întreg şi se pot calcula atunci când colectivitatea
supusă analizei a fost împărţită în grupe, subgrupe sau clase,
după variaţia uneia sau mai multor caracteristici de grupare.
Mărimile relative de structură se calculează după formula:

Kstr = хi / å xi *100

unde: xi – nivelul absolut al grupei i,

å xi – nivelul totalizat al colectivității.


Și mai sugestive devin mărimile relative dacă se
reprezintă grafic.
În cazul diagramei de structură prin cercuri se
consideră că cele 100% corespunzătoare întregului
ansamblu sunt proporționale cu cele 360 de grade. Se
inmulțește pe rând greutățile specifice din fiecare
grupă cu 360 de grade și se impart la 100.
EXEMPLUL 1
Sunt cunoscute următoarele date despre populația
Republicii Moldova, pe regiuni, sub vârsta aptă de muncă, în
anul 2019: în total pe țară – 615,9 mii. pers., mun. Chișinău –
114,9; Nord – 168,7; Centru – 202,2; Sud – 99,8; Găgăuzia –
30,3.
De calculat mărimile relative de structură a populației
sub vârsta aptă de muncă.
REZOLVARE

Rezolvare:
 pentru mun. Chișinău:
х 114,9
kstr  i *100  *100  18,7%
615,9
 xi
i1
 pentru regiunea Nord:
хi *100  168,7 *100  27,4%
kstr 
615,9
xi
i1
 pentru regiunea Centru:
х 2 0 2 ,2
kstr  i * 1 0 0  * 1 0 0  3 2 ,8 %
6 1 5 ,9
 xi
i1

 pentru regiunea Sud:


х 99,8
k str  i *100  *100  16,2%
615,9
 xi
i1
REZULTATELE CALCULĂRII LE PREZENTĂM ÎN
TABELUL 1.

Tabelul 1. Structura populației sub vârsta aptă de muncă


pe regiuni ale Republicii Moldova
Regiuni Mii persoane Structură (%)
Mun. Chişinău 114,9 18,7
Nord 168,7 27,4
Centru 202,2 32,8
Sud 99,8 16,2
Găgăuzia 30,3 4,9
Total: 615,9 100
2. MĂRIMILE RELATIVE DE COORDONARE SAU DE
CORESPONDENŢĂ

se folosesc pentru a compara două grupe ale aceleiaşi


colectivităţi sau două colectivităţi situate în spaţii diferite,
dar coexistente în timp. Se calculează conform relației:

KA/B = XA / XB
unde:
XA și XB – nivele absolute ale grupelor A și B ale unei
colectivități.

Se exprimă sub formă de coeficient.


MĂRIMILE RELATIVE DE COORDONARE caracterizează raportul numeric în care
se găsesc doi indicatori de același fel, aparținând unor grupe ale aceleași colectivități
statistice sau unor colectivități statistice de același fel, dar situate în spații diferite.
XA/B 2015= XA/XB= 101986/80685= 1,26
XB/A 2015= 80685/101986 = 0,79
XA/B X XB/A = 1,26 X 0,79 = 1

Pentru exemplificare se pot lua datele din tabelul de mai jos.

Anii / Mediul Valoarea Valoarea Urban față de


vânzărilor vânzărilor rural
Urban (A) Rural (B)
2015 101 986 80 685 1,26
2016 110 382 82 270 1,34
2017 101 993 81 930 1,24
2018 85 505 76 090 1,12

Valoarea vânzărilor în mediul urban și rural


3. Mărimile relative ale dinamicii
se utilizează pentru caracterizarea evoluției
fenomenelor în timp. Ca mod general de calcul, ele se
obțin ca raport între nivelul fenomenului într-o
perioadă și nivelul aceluiași fenomen din perioada
anterioară, considerată drept bază de comparație.
MĂRIMILE RELATIVE ALE DINAMICII

se folosesc în scopul caracterizării sta- tistice a evoluţiei în timp a


fenomenului analizat. Mărimile relative ale dinamicii se pot calcula când
avem două valori ale aceluiaşi indicator, înre- gistrat în unităţi diferite de
timp. În funcţie de baza de comparaţie aleasă, putem calcula:
a) mărimile relative ale dinamicii cu bază fixă folosind relaţia:
xt
k t / 0 x *100

0

b) mărimile relative ale dinamicii cu bază mobilă (variabilă sau în lanţ)


se calculează pe baza relaţiei:
xt
k t / t 1  *100
x t / t 1
EXEMPLUL
Veniturile băncilor comerciale ale Republicii Moldova se
caracterizează prin următoarele date (mln. lei): în anul 2013 – 1942,0; în
2014 – 2340,5; în 2015 – 3099,7; în 2016 – 4586,6; în 2017 – 6222,5; în
2018 – 5484,8; în 2019 – 5119,6. De calculat mărimile relative ale
dinamicii (cu baza fixă și în lanț).
Rezolvare: Anul 2004 îl considerăm ca bază de comparație.
x 2340,5
Anul 2013: k  t *100  *100  120,5% (baza fixă);
t / 0
x0 1 9 4 2 ,0
x t * 1 0 0  2 3 4 0 ,5 * 1 0 0  1 2 0 ,5 % (în la n ț).
k t / t 1 
x t / t 1 1 9 4 2 ,0
xt 3099,7
Anul 2014: k  *100  *100  159,6% (baza fixă);
t / 0
x0 1 9 4 2 ,0
xt 3099,7
k  *100  *100  132,4% (în lanț).
t / t 1
x t / t 1 2340,5
xt 4 5 8 6 ,6
Anul 2015: k  *100  * 1 0 0  2 3 6 ,2 % ( b a z a fix ă );
t / 0
x0 1 9 4 2 ,0
xt *100  4586,6 *100  147,9% (în lanț).
k t / t 1 
xt / t 1 3099,7
xt 6222,5
Anul 2016: k  *100  *100  320,4% (baza fixă);
t / 0
x0 1942,0
x t *100  6222,5 *100  135,7% (în lanț).
k t / t 1 
x t / t 1 4586,6
REZULTATELE CALCULĂRII LE PREZENTĂM ÎN TABELUL 2

Dinamică veniturilor băncilor comerciale ale


Republicii Moldova
Veniturile băncilor Mărimi relative de dinamică, %
Ani
comerciale Cu baza fixă În lanț
2013 1942,0 100 100
2014 2340,5 120,5 120,5
2015 3099,7 159,6 132,4
2016 4586,6 236,2 147,9
2017 6222,5 320,4 135,7
2018 5484,8 282,4 88,2
2019 5119,6 263,6 93,4
4. Mărimile relative ale planificării sau
ale programelor de dezvoltare
- sunt specifice economiei moderne. Ele se calculează în
economia planificată central pentru toate nivelurile la care se
structurează sistemul informațional și se regăsesc în sistemul
rapoartelor statistice pentru toți indicatorii cuprinși în planurile
de stat.
- În economia de piață, aceste mărimi relative se calculează
numai la nivelul fiecărei unități în funcție de programele
elaborate privind aprovizionarea, producția și desfacerea de
mărfuri.
Perioada de
bază Perioada curentă
realizat planificat(programat) realizat

x0 xpl x1

Mărimi relative ale Gradul de acoperire a


sarcinii de plan sau Mărimi relative sarcinilor din
ale programului de ale realizării programele de
dezvoltare (Kpl/0) programului sau producție cu contracte
a planului (K1/pl) (Kc/pl)
CALCULUL MĂRIMILOR RELATIVE
ALE PLANULUI PRESUPUNE

preluarea din evidenţele unităţii economice


analizate (de exemplu, societatea comercială) a
informaţiilor referitoare la:

• nivelul
bază (x0fenomenului
); analizat într-o perioadă de
• nivelul planificat (programat) al aceluiaşi
fenomen într-o perioadă curentă (xpl)

• nivelul
(x1). realizat al acestuia în perioada curentă
Mărimile relative ale programării se calculează conform formulelor:
хpl
 coeficientul sarcinii de plan k pl / 0  *100
x
0
х1
 coeficientul îndeplinirii planului k  *100
1/ pl
pl
x1
 coeficientul de dinamică k 

Între cei trei coeficienţi se poate stabili relaţia: k1/0=kpl/0*k1/pl.


EXEMPLUL
Volumul Volumul vânzării Volumul vânzării realizat,
vânzării, planificat, mln lei mln lei
Magazi
mln lei pentru anul în anul 2019 (x1)
ne
în anul 2018 2019 (xpl)
(x0)
A 121,3 130,0 132,8

B 152,4 160,0 155,5

C 160,5 170,0 171,3

De calculat: coeficientul sarcinii de plan; coeficientul îndeplinirii planului;


coeficientul dinamicii vânzării.
Rezolvare: Determinăm mărimile relative ale programării pentru ma-
gazinul A.
 Coeficientul sarcinii de plan:
хpl 130,0
k  *100  *100  107,1%
pl / 0
x0 121,3
 Coeficientul îndeplinirii planului:
х 132,8
k  1 *100  *100 102,1%
1/ pl
pl 130,0
 Coeficientul de dinamică:
x 132,8
k  1 *100  *100  109,4%
REZULTATELE CALCULĂRII LE
PREZENTĂM ÎN TABELUL 1

Tabelul 1. Mărimile relative ale programării


Coeficientul Coeficientul Coeficientul dinamicii
Magazine sarcinii de plan îndeplinirii planului vânzării
(kpl/1) (k1/pl) (k1/0)
A 107,1 102,1 109,4
B 104,9 97,1 102,0
C 105,9 100,7 106,7
Mărimile relative de intensitate ,
considerate caracteristici derivate, în statistică, se obțin prin raportarea a
doi indicatori absoluți de natură diferită care se află într-o relație de
interdependență.
Aceste mărimi relative se pot calcula la nivelul unităților complexe ale
colectivității, al grupelor sau subcolectivităților și indicatorul din
numitor, în toate cazurile poate fi interpretat și ca frecvență a
caracteristicii derivate obținute.
𝑦𝑖
𝑥 𝑖=
𝑧𝑖
Cele două caracteristici yi şi zi, introduse în raport,
sunt caracteristici primare, înregistrate direct prin
observarea statistică, iar raportul xi, calculat pe fiecare
unitate de observare, este o caracteristică secundară
(derivată). Semnificaţia acestei caracteristici constă în
faptul că exprimă câte unităţi din valoarea caracteristicii
yi revin la o unitate a valorii caracteristicii zi.

Un exemplu de mărime relativă de intensitate poate fi


nivelul producti- vităţii muncii (W), calculat ca raport
între nivelul producţiei (q) şi timpul de muncă consumat
pentru producerea acesteia (W=q/T).
EXEMPLUL
Se cunoaște următoarea informație a două întreprinderi:
Perioada de bază Perioada curentă
Volumul pro- Numărul mediu Volumul pro- Numărul mediu
Denumirea
ducției fabrica- scriptic al sala- ducției fabri- scriptic al sala-
în tre p rin d e rii
te, tone riaților, pers. cate, tone riaților, pers.
(q0) (T0) (q1) (T1)
SRL Sigma 780 300 920 315
SRL Lidia 2300 280 2800 265
De calculat nivelul productivității muncii pe fiecare întreprindere.
Rezolvare:
q 780
w  0  2,6(t / om) – SRL Sigma
T0 300
q0 2300
w   8,21(t / om) – SRL Lidia
T0 280
q1 920
w   2,92(t / om) – SRL Sigma
T1 315
q1 2800
w   10,56(t / om) – SRL Lidia
T1 265
Mărimile de intensitate au aplicaţii largi în:

• industrie (coeficientul mecanizării, automatizării,


utilizării intensive, extensive sau integrale a utilajului);
• agricultură (coeficientul chimizării, irigaţiilor, aplicării
măsurilor agrotehnice, recolta medie la ha);
• turism (indicatorii eficienţei activităţii de turism, etc.);
• demografie (coeficienţii mişcării naturale şi migratorii
ai populaţiei).
Astfel, prin variate raportări cantitative, indicatorii
relativi permit sesizarea unei multitudini de aspecte
calitative ale colectivității cercetate, constituind în felul
acesta un important pas pe calea cunoașterii. Cu
excepția mărimilor relativede intensitate, care se
exprimă în unități concrete de măsură, celelalte
categorii sunt adimensionale (%, %0 );
Pentru a evita interpretarea greșită a mărimilor
relative, este necesară o permanentă corelare a acestora
cu indicatorii absoluți din care s-au calculat, mărimile
relative comparabile direct fiind numai cele ce au
aceeași bază de raportare.

S-ar putea să vă placă și