FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE ECONOMICE

Management ID, an I, - Statistica economica 2019-2020
Tema control nr.1
Nume și Prenume student: Ionita Marius

Studiu statistic asupra datelor empirice culese

printr-o observare statistică, asupra unei entități
economice

CAPITOLUL 1 - DATELE ELEMENTARE SI SISTEMATIZAREA LOR

DATELE ELEMENTARE OBIECT DE STUDIU AL STATISTICII

Statistica si analiza economica – reprezinta stiinta care studiaza si analizeaza , prin intermediul
datelor statistice , fenomenele si procesele economice de masa , care au loc, laun moment dat, intr-
o structura organizatorica, utilizand metode si tehnici specifice, in scopul de a cunoaste realitatea
economica si de a oferi solutii care sa faciliteze procesul decisional.

Statistica si analiza economica au ca finalitate obtinerea de indicatori, calculati si analizati de

statistica , respectiv interpretati de analiza economica.

Rolul acestor indicatori este de :

 A favoriza cunoasterea dezvoltarii economico-sociale a tarii la un moment dat;

 A fundamenta stabilirea strategiei de dezvoltare viitoare
 De a fundamenta deciziile luate in procesul managerial
 De a fundamenta elaborarea planului si a programului de dezvoltare curenta si de
perspective
 De a facilita prezentarea rezultatelor obtinute
Activitatea statistica este realizata la nivelul fiecarui judet de Directiile judetene de Statistica , iar la
nivel national de catre Institutul National de Statistica.
PROCESUL STATISTIC DE OBTINERE A DATELOR ELEMENTARE

Procesul statistic – cuprinde totalitatea operatiilor de culegere si observare, de sistematizare si

prelucrare, stocare si regasire, analiza si interpretare a informatiilor necesare pentru cunoasterea si
conducerea proceselor sociale si economice.

Procesul statistic se realizeaza prin trei etape:

1. observarea statistica
2. prelucrarea statistica
3. analiza si interpretarea statistica
In vocabularul de specialitate al statisticii se regasesc urmatoarele notiuni:

Fenomenele de masa – sunt fenomene complexe cu o larga raspandire, rezultate din actiunea combinata si
repetata a unui numar mare de factori de influenta.

Colectivitatea sau populatia statistica – reprezinta principala forma sub care se delimiteaza si se definesc
fenomenele de masa din economie si societate.

Unitatea statistica – este un element distinct al colectivitatii statistice, purtator de informatii si pot fi simple
(pers fiz, angajat, produs) sau complexe (familie, echipa,unit ec).

Indicatorul statistic – este exprimat printr-un numar bazat de date statistice, cu ajutorul carora se cerceteaza
un fenomen sau un process economic sau social, sub raportul structurii, al interdependentelor, al modificarii
lor in timp sau in spatiu.

Datele statistice – sunt marimi concrete, obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau din
calcule. Sunt purtatoare de informatii.

Pot fi : absolute (masurate in m,kg,mii lei), relative (expr in coeficienti sau procente), primare (ca urmare a
unui process de culegere) si derivate (obt in urma prelucrarii).

Caracteristica statistica (variabila statistica) – desemneaza insusirea, proprietatea, trasatura comuna unitatilor
unei colectivitati statistice, care este retinuta in procesul statistic pentru a fi inregistrata si care capata
acceptiuni sau valori diferite de la o unitate la alta su de la un grup de unitati la altul.

Se clasifica dupa numeroase criterii astfel:

1. Dupa modul de obtinere : c primare (productia, nr salariati) si c derivate (productivitatea muncii)

2. Dupa continutul lor : c de timp, c de spatiu, c attributive
3. Dupa modul de exprimare : c nenumerice (calitative) si c numerice (cantitative)
4. Dupa forma de manifestare la nivelul unitatilor : c alternative si c nealternative
5. Dupa natura variatiei : c discrete si c continue.
METODE DE CULEGERE A DATELOR STATISTICE

Observarea statistica – este o metoda de inregistrare a valorilor/variantelor caracteristicilor pentru

unitatile populatiei cercetate, in functie de situatia concreta data (scopul observarii, cerintele fata de
calitatea datelor, mijloacele materiale si banesti disponibile, personalul de observare existent etc)

Criterii de clasificare a observarii statistice:

1. Dupa numarul unitatilor din volumul total al colectivitatii statistice la care se inregistreaza
caracteristicile cuprinse in programul de cercetare: obs totale si obs partiale
2. Dupa ritmicitatea inregistrarii: obs curente si obs periodice
3. Dupa modul de inregistrare a caracteristicilor statistice de catre cercetator: obs directe si obs
indirecte.

Metode de realizare a observarii sau culegerii datelor statistice:

Raportarile statistice – reprezinta observari totale, permanente, prin care se culeg date statistice
referitoare la diferitele fenomene si procese economice din domeniile de activitate ale ag economici.
Recensamintele – cea mai veche metoda de observare statistica , se desfasoara in mod periodic la
intervale mari de timp
Sondajele statistice – metoda de observare partiala si care se organizeaza cand nu pot fi efectuate
observari statistice totale.
Anchetele statistice – reprezinta observari partiale si care nu presupun reprezentativitatea
esantionului (chestionare benevole)
Observarea partii principale- este o metoda partiala de culegere a datelor, acestea urmand a fi
preluate numai de la cele mai semnificative unutati ale colectivitatii
Monografia statistica – consta in studierea amanuntita a unei colectivitati sau a unei unitati de
inregistrare si care presupune nu numai culegerea datelor ci si interpretarea acestora.

Elementele care fac obiectul planului observarii:

-scopul observarii
-obiectul observarii
-unitatea de observare
-precizarea caracteristicilor statistice
- timpul observarii
-locul observarii
-formularele de inregistrare
-instructiunile de completare a formularelor
-masurile organizatorice
CAPITOLUL 2 – CALCULAREA SI INTERPRETAREA INDICATORILOR STATISTICI

I. INDICATORII RELATIVI
II. INDICATORII TENDINTEI CENTRALE

I. INDICATORII RELATIVI

Indicatorii primari (sintetici absoluti) se obtin in procesul prelucrarii primare, prin operatii de
centralizare si grupare a datelor care provin dintr-o observare totala sau partiala.

Indicatorii derivati se obtin prin comparari , abstractizari, generalizari si sintetizari, operatii aplicate
marimilor absolutesau relative ale indicatorilor primari.

Din punct de vedere statistic comparatia poate fi facuta ca :

- diferenta obtinandu-se modificarea absoluta
- ca raport obtinindu-se indicatorii relativi

Modificarea absoluta reprezinta o diferenta intre termeni de acelasi fel, exprimati in aceeasi unitate
de masura.

Indicatorii relativi sunt exprimati prin marimi relative si pot fi utilizati analiza comparativa a evolutiei
mai multor fenomene.

Raportul dintre doi indicatori exprimati in aceeasi unitate de masura este un coeficient statistic.

Coeficientii inmultiti cu 100 se numesc procente , cu 1000 – promile, cu 10000 – prodecimile, iar cu
100000 –procentimile.

In functie de scopul analizei si de directia in care se efectueaza compararea, marimile relative sunt:

a) De structura
b) De intensitate
c) De coordonare
d) De dinamica
e) De plan
 a) Marimile relative de structura – analizeaza structura diferitelor colectivitati statistice.
Acestea exprima raportul partilor fata de intreg si se mai numesc si ponderi sau greutati
specifice.

Marimile relative de structura se inmultesc cu 100 si se exprima in procente.

b) Marimile relative de intensitate se stabilesc ca raport intre valorile a doua caracteristici

primare legate intre ele, care au o semnificatie economica concreta.

Se exprima in unitati concrete de masura.

c) Marimile relative de coordonare (Kc) reprezinta raportul dintre valorile aceleiasi variabile,
inregistrate la doua grupe, clase, unitati teritoriale diferite.

Aceasta relatie arata de cate ori nivelul caracteristicii x este mai mare sau mai mic la unitatea
(grupa sau colectivitatea) A fata de B si invers.

d) Marimile relative ale dinamicii (It) au rolul de a caracteriza evolutia in timp a unui
fenomen sau proces din economie. Aceste marimi se mai numesc si indici de dinamica si
exprima de cate ori sau cu cat la suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada sau
moment de timp , numit termen current, fata de cea dintr-o perioada sau moment de
referinta , respective baza de comparatie.

Pot fi indici de dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobila.

e) Marimile relative ale planului (Kp) faciliteaza urmarirea realizarii obiectivelor propuse.
Indici de plan = Planificat/Realizat in perioada de baza

Indici ai indeplinirii prevederilo r= Realizat /Prevazut

De cele mai multe ori se exprima procentual, , dar se retine valoarea ce depaseste 100 si care
arata procentul de depasire a prevederilor. Acest procent se numeste ritm de crestere sau ritm
de indeplinire a planului.
 II. INDICATORII TENDINTEI CENTRALE

Fenomenele de masa se caracterizeaza prin variabilitatea formelor de manifestare.

Fundamentarea deciziilor la nivelul unei colectivitati presupune cunoasterea tendintei din forma
de manifestare a fenomenelor.

Aceasta tendinta se determina cu ;

 indicatori medii – marimile medii

 indicatori de pozitie – mediana si modulul

A. Marimile medii

Media este o masura a tendintei centrale, valoarea sa sintetizand, intr-un singur nivel
reprezentativ tot ceea ce este tipic, essential, obiectiv si comun in aparitia si manifestarea
fenomenelor de masa.

In functie de natura caracteristicii urmarite , indicatorii medii calculati sunt:

1) Media aritmetica
2) Media armonica
3) Media patratica
4) Media geometrica
5) Media cronologica

Fiecare din aceste medii se poate calcula ca

 medie simpla – se calculeaza cand numarul variantelor inregistrate pentru

caracteristicile studiate este egal cu numarul unitatilor supuse observarii
 medie ponderata – se calculeaza cand aceeasi varianta se intalneste la mai
multe unitati de observare, atunci cand fiecarei variante i s-a atasat o
frecventa.
 1) Media aritmetica
a) Media aritmetica simpla – se calculeaza ca raporul dintre suma valorilor individuale ale
caracteristicii si numarul unitatilor inregistrate.

Aplicatie:

La o societate comerciala un candidat la un concurs pentru ocuparea functiei de contabil a

obtinut urmatorul punctaj la cei sapte membrii ai comisiei : 5;15;8;10;7;17;12.

Punctajul mediu obtinut de concurent este:

=5+15+8+10++7+17+12/ 7 = 10,57

b) Media aritmetica ponderata – se foloseste aceeasi metodologie , cu deosebirea ca fiecare

varianta este inmultita cu frecventa corespunzatoare.

Aplicatie:

Intr-un schimb de munca , 50 de muncitori ai unei sectii au produs numarul de piese indicat in
table:

Numar de piese produse Numarul de muncitori Frecventa cumulata Total numar piese
de un muncitor produse
15 3 3 45
17 4 7 68
19 6 13 114
20 4 17 80
23 14 31 322
28 10 41 280
32 4 45 128
35 3 48 105
39 2 50 78
total 50 - 1220
Media aritmetica ponderata Xa = 1220/50 = 24,4 piese produse in medie de un muncitor

2) Media armonica este o varianta a mediei aritmetice, folosita in cazul in care se calculeaza o
medie generala din medii partiale.
Media armonica este marimea inverse a mediei aritmetice, calculata din marimile inverse ale
valorilor individuale ale caracteristicii.

Aplicatie:

La o intreprindere dispunem de urmatoarele date privind salariile medii si fondul de salarii pe

sectii, pe luna octombrie 2007.

Se cere se se calculeze salariul mediu pe total intreprindere , pentru luna octombrie 2007.
 Sectia Salariul mediu lei/persoana Fondul de salarii pe sectie –lei-
A 1320 532800
B 9480 437000
C 14500 585000
Total - 1554800
____________1554800____________________ = 1226,13 lei/salariat

Salariu mediu= 1/1320*532800+ 1/948*437000+1/1450*585000

3) Media patratica este o marime medie calculate prin extragerea radacinii patrate din media
aritmetica a patratelor termenilor seriei.

Aplicatie:

La o intreprindere, muncitorii dintr-o sectie realizeaza productia de piese indicate in tabelul

urmator:

Muncitori Numar piese

A 15
B 25
C 18
D 27
E 21
F 14
G 24
Total 144
Aplicand media aritmetica simpla, numarul mediu de piese executate de un muncitor este

Xa = 144/7 = 20,57 piese

Aplicand media patratica simpla, numarul mediu al pieselor executate de un muncitor este:

Xp= √ 15²+25²+18²+27²+21²+14²+24² = √ 3116/7 = √ 445,1428 = 21,1 piese/salariat

4) Media geometrica reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care, daca ar inlocui
fiecare valoare individuala din serie, n-ar modifica produsul acestora. Media
geometrica numita si medie logaritmica nu poate fi folosita daca in cadrul seriei cel putin un
termen este negative sau egal cu zero.

5) Media cronologica este folosita in statistica pentru determinarea nivelului mediu al seriilor
cronologice ( de timp, dinamice). Se obtine prin insumarea a jumatate din valoarea primului
si a ultimului termen al seriei cu valoarea intreaga a celorlalti termeni si se raporteaza suma
obtinuta la numarul termenilor minus 1.
 Aplicatie:
Se da urmatoarea serie a valoriifondurilor fixe la o societate si se cere sa se determine
valoarea medie a fondurilor fixe pentru intreaga perioada cosiderata:
Anii Valoare fonduri fixe
2000 250000
2001 320000
2002 380000
2003 450000
2004 470000
2005 510000
2006 540000

Media cronologica = 250000/2+320000+380000+450000+470000+510000+540000/2 = 420833,33

7-1

Media cronologica ponderata se utilizeaza in cazul in care termenii seriei nu se afla la distanta egala
unul de celalalt.

Aplicatie:
Conform inventarului efectuat la o intreprindere, stocul produselor finite a inregistrat urmat valori:

01.01. 2007 - 5400 lei

01.04.2007 - 4300

01.05.2007 - 3500

01.07.2007 -6400

Distanta dintre momente se poate masura in zile sau in luni . In luni distanta este:

∫1=3 luni; ∫2=1 luna; ∫3= 2 luni

Media cronologica ponderata = (5400+4300)/2 *3 + (4300+3500)/2 *1 + (3500+6400)/2 *2

3+1+2

= 28350/6 =4725 lei

B. Mediana si modulul
 Mediana este valoarea centrala a unei serii, ordonata crescator sau descrescator, care
imparte termenii seriei in doua parti egale : 50% din termeni sunt mai mici decat mediana si
50% mai mari.

Daca seria este formata dintr-un numar par de termeni, valoarea medianei este data de
media aritmetica simpla a celor doi termeni centrali.

Daca seria este formata dintr-un numar impar de termeni, valoarea medianei este termenul
central al seriei, termen calculate prin relatia n+1

Avem urmataore serie (5; 7; 8; 10; 12; 15; 17) - un numar de 7 termeni

Loc M= 7+1 /2 = 4 rezulta Mediana este 10, al patrulea termen din serie

Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare.

Se poate calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa.

Capitolul 3 - UTILIZAREA STATISTICII ÎN CARACTERIZAREA FENOMENULUI

ECONOMIC
Succesul în afaceri este condiţionat de cunoaşterea celor trei elemente de bază: mediul de
afaceri, piaţa, clienţii. Cunoaşterea acestora se face prin studiul mai multor elemente: piaţa, clienţii,
consumatorii, utilizatorii, concurenţa. Se pot face cercetări ale pieţei, prognoze şi se evaluează toţi
factorii din punct de vedere obiectiv şi subiectiv, condiţiile şi împrejurările care exercită influenţă în
evoluţia activităţii economice.

Mediul economic este suportul puterii de cumpărare a purtătorilor cererii (agenţi economici /
cumpărători individuali). Elementele sale se pot concretiza prin diverşi indicatori cum ar fi: structura
pe ramură a economiei, nivelul de dezvoltare per ansamblu şi pe ramură economică, structura
cheltuielilor de consum, gradul de ocupare a forţei de muncă, regimul investiţiilor etc. Mediul
economic al unei societăţi comerciale presupune existenţa a şase componente mari care
influenţează activitatea acesteia: piaţa de aprovizionare, piaţa de desfacere, pieţele de capital, piaţa
forţei de muncă, administraţia de stat: centrală şi locală. Mutaţiile acestor componente impun
organizaţiei să întreprindă acţiuni de supravieţuire, adaptare şi progres. Feedback-ul provenit din
mediu trebuie interpretat corect şi este urmat de măsuri de orientare pentru îmbunătăţirea
rezultatelor în punctele strategice şi anume primele patru pieţe. Evoluţia mediului de afaceri a impus
apariţia de instrumente noi care facilitează procesele de consultanţă şi de luare a deciziilor în
vederea asistării şi orientării afacerilor în condiţii de criză, specifice perioadei actuale. Pentru fiecare
relaţie societate comercială – componentă există modele generale, se operează cu intrări (materii
prime, energie, resurse financiare, forţă de muncă, informaţii) care, în urma prelucrărilor, generează
ieşiri (produse, servicii, lucrări, energie, informaţii). Informaţia este elementul cheie la nivelul
intrărilor şi la nivelul ieşirilor şi, la final, după prelucrări, se obţin indicatorii de performanţă ai
societăţii comerciale. Funcţiile unei societăţi comerciale sunt: comercială (aprovizionare şi desfacere
– vânzări, marketing), financiar-contabilă, personal (resurse umane), cercetare-dezvoltare şi
producţie (operaţional).

Metodele de cercetare în marketing

O cercetare de marketing include următorii paşi: definirea problemei, încadrarea ei într-un

obiectiv de cercetare, determinarea relevanţei informaţiilor avute la dispoziţie, alegerea unui tip de
studiu, planul şi bugetul necesar pentru colectarea de informaţii noi, crearea unor instrumente de
cercetare, definirea eşantionului, culegerea, prelucrarea şi interpretarea datelor, redactarea unui
raport de cercetare. Arhitectura unui raport de cercetare are în vedere şase elemente: prezentare
introductivă, rezumat, concluzii / recomandări, studiul în sine, rezultate, anexe.
Metodele de cercetare în marketing sunt bazate pe date primare sau secundare. Metodele
bazate pe datele primare sunt: observare, sondaj, experiment / test, simulare iar metoda bazată pe
datele secundare este studiul documentar.

Tipologia cercetărilor de marketing

Factorii care influenţează alegerea metodelor de cercetare sunt multipli: scopul studiului,
maniera de formulare a problemei, obiectivele cercetării, natura întrebărilor, precizia formulării
ipotezelor, metoda de culegere a datelor. Criteriile după care se clasifică tipurile de cercetare sunt
legate de scopul funcţional, tipul informaţiei generate, modul de desfăşurare în timp. Astfel, după
criteriul scop funcţional, se disting: cercetare / studiu exploratoriu, cercetare / studiu descriptiv,
cercetare / studiu cauzal. După criteriul mod de desfăşurare în timp, se disting: cercetare
longitudinală, cercetare transversală (punctuală); iar dacă se face referire la criteriul tipul informaţiei
generate, se disting: cercetare calitativă, cercetare cantitativă.

Alegerea metodei de analiză

În marketing, modelul rezolvă probleme generale iar prin modelarea se stabilesc relaţiile
dintre variabilele economice, de la definire până la relaţii, restricţii, mod de funcţionare. Procesul de
modelare presupune un demers laborios care combină părțile teoretică, metodologică şi practică,
într-un organism funcţional, reprezentativ pentru mediul pe care îl deserveşte. El este strâns corelat
cu obiectivele la realizarea cărora serveşte şi este integrat planurilor de marketing. Dacă la modul
general, etapele modelării presupun: definirea structurală a sistemului, construcţia lui preliminară,
culegerea datelor, estimarea parametrilor, testarea şi acceptarea / respingerea, în ceea ce priveşte
modelarea de marketing etapizarea cuprinde: identificarea problemei, modelul teoretic formalizat,
analiză şi transfer în practică, culegere şi înregistrare date, selectarea opţiunii adecvate din punct de
vedere practic, aplicarea modelării selectate, prelucrare, prezentare şi reprezentare date, analiză şi
interpretare, decizia şi proiecţia de marketing, formularea concluziilor şi evaluarea consecinţelor
aplicării modelului.
În strategia unei cercetări de marketing, decizia asupra modului cum se face analiza datelor
culese trebuie tratată cu toată seriozitatea. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor de măsurare,
culegere şi prelucrare a datelor, metodologia de analiză a fenomenelor de marketing s-a transformat
în consecinţă. Criteriile care stau la bază ţin de tipul de scală folosit, numărul eşantioanelor
cercetate, natura relaţiei dintre eşantioane, numărul variabilelor luate în considerare. Se determină
tendinţa centrală a variabilelor considerate, caracterizarea repartiţiei lor, măsurarea gradului de
asociere, estimări şi previziuni.

Metode de previziune

In marketing Metodele şi tehnicile de previziune se grupează pe baza unor criterii bine definite,
pentru fiecare caz în parte, alegerea celei mai potrivite metode constituind un proces de decizie
complex. Ca tipologie a metodelor de previziune, se cunosc: metode cantitative (ca tipologie -
informale, formale; ca tip de model – endogene, exogene), metode calitative (tehnologice, previziuni
exploratorii, normative).

BIBLIOGRAFIE

1. Diana Crăciunaş - Statistică Economică, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2014

2. David R. Anderson - Statistics for Business and economics, CENGAGE Learning, 2015

3. Constantin Anghelache - Statistică teoretică și economică: teorie și aplicații,

Editura Economica, 2004