STATISTICA

CRISTACHE SILVIA ELENA

CURS 1- Noţiuni introductive

Structura cursului

A. Istoric
B. Definirea statisticii
C. Abordarea statisticii
D. Concepte de bază
E. Scale de măsurare
 A. Istoric
 Statistica a apărut din nevoia de cunoaştere în expresie
numerică:
 a activităţii umane,
 a fenomenelor şi proceselor din societate.

 Rădacinile istorice ale statisticii sunt reprezentate de 4 faze

de evoluţie:
 etapa statisticii practice
 etapa statisticii descriptive
 etapa aritmeticii politice
 etapa care utilizează metodele matematice şi calculul
probabilităţilor
B.Statistica

Definire reprezintă ştiinţa care studiază aspectele cantitative
ale determinărilor calitative ale fenomenelor de masă, care:
 sunt supuse acţiunii legilor statistice

 se manifestă în condiţii concrete şi variabile în timp şi spaţiu

 Fenomenele de masă :

 se numesc şi fenomene de tip colectiv

 se manifestă în cazul unui număr mare de entităţi dintr-o

colectivitate
 sunt fenomene nedeterministe, stohastice ( se produc în
condiţii de incertitudine)
In concluzie: Statistica este stiinta care se ocupa cu :
colectarea , clasificarea , prelucrarea , analiza si interpretarea
datelor privitoare la fenomenele socio-economice de masa
c.Abordarea statisticii
 STATISTICA DESCRIPTIVĂ se ocupă cu culegerea,
prezentarea şi prelucrarea unui set de date pentru a
obţine informaţii.
 Metodele statisticii descriptive folosesc:
 Technici grafice

 Indicatori numerici descriptivi.

 Metodele se aplica fie:

 intregului, populatiei

 Fie unei parti din populatia statistica denumita esantion

 STATISTICA INFERENŢIALĂ permite efectuarea de

estimări, luarea unor decizii, realizarea unor previziuni
sau a altor generalizări pentru a transforma informaţiile
în cunoaştere.
Statistică descriptivă
• Colectare date
o Ex: Sondaj

• Prezentare date
o Ex: Tabele şi grafice

• Procesare date
o Ex: Media de eşantionare = X i

n
Statistică inferenţială

 Estimare
 Ex: Estimaţi greutatea medie a

populaţiei utilizând greutatea

medie din eşantion.
 Testare de ipoteze
 Ex: Testaţi ipoteza conform

căreia greutatea medie a

populaţiei este de 70 kg.

Inferenţa este procesul de a trage concluzii sau de a lua

decizii cu privire la o populatie pe baza rezultatelor
eşantionului
D. Concepte de bază
1. Colectivitatea statistică
2. Unitatea statistică
3. Caracteristici(variabile) statistice
4. Date statistice
5. Indicatori statistici
6. Parametru
7. Varianta
8. Frecvența
9. Variație
 1. Colectivitatea statistică
 reprezintă totalitatea elementelor:
 de aceeaşi natură

 supuse procesului cunoaşterii

 cu trăsături esenţiale comune

 generate de acelaşi complex de cauze esenţiale

 Clasificare:
 Colectivitate statică – exprimă o stare, formând un
stoc la un moment dat; exemple: populaţia
Municipiului Bucureşti la 1 iulie 2020
 Colectivitate dinamică - se prezintă ca un flux, o
devenire în timp (înregistrarea elementelor este
realizată într-un interval de timp); exemple: mărfurile
vândute de o societate comercială intr-o lună
2. Unitatea statistică
 reprezintă elementul constitutiv al colectivităţii statistice:

 Clasificare:
 Unitate simplă – reflectă modul ei de existenţă;

exemple: produsul, persoana, marfa, etc.

 Unitate complexă - ţine de forma de organizare

economico-socială a colectivităţii; exemple:

organizaţia, agentul economic, judeţul, firma, etc
 3. Caracteristica statistică
 reprezintă trăsăturile (însuşirile) comune unităţilor statistice, care-şi
modifică valoarea:
 în timp
 în spaţiu
 de la o unitate statistică la alta
 raspunde la intrebarea “CE STUDIEZ DESPRE FIECARE ELEMENT AL
POPULATIEI”
 Clasificare după conţinut:
a. Caracteristici de spaţiu – indică amplasarea unităţilor în teritoriu;
exemple: domiciliu unei persoane, etc
b. Caracteristici de timp - arată momentul sau perioada de apariţie a
fenomenului; exemple: anul naşterii, data fabricaţiei unui produs, etc
c. Caracteristici atributive – ţin de natura interioară a unităţilor: exemple:
sexul varsta, vechimea, nota, etc
 3. Caracteristici atributive
 După modul de exprimare:
 c. cantitative -- numerice (ex: valoarea vanzarilor, profit)
 c. calitative – exprimate prin cuvinte (ex: naţionalitatea
persoanelor, calitatea mărfurilor)
 după numărul formelor de manifestare:
 c. alternative (binare) -- ex: sexul (M/F); situaţia unui candidat
(admis/respins)
 c. nealternative – ex: valoarea vânzărilor, castigul mediu
salarial
 după modul de obţinere şi folosire a datelor:
 c. primare -- obţinute direct prin faza de culegere
 c. derivate – stabilite prin aplicarea unui model de calcul
statistic (ex: castigul mediu salarial )
 3. Caracteristici atributive (continuare)

 După natura variaţiei:

 c. continue -- pot lua mai multe valori întregi într-un
interval dat se exprimă în numere întregi şi naturale şi sunt
rezultatul măsurării. (ex: costul, profitul, valoarea încasărilor);
 c. discontinue (discrete)– pot lua orice valori într-un interval dat
şi rezultă prin numărare, prezentând numai valori întregi.
(ex:numărul persoanelor dintr-o familie, gospodărie; numărul
oraşelor dintr-un judeţ)

 după gradul de importanţă:

 c. esenţiale - în conformitate cu scopul cunoaşterii şi studiului
statistic efectiv ;
 c. neesenţiale – auxiliare, ajutătoare procesului de cunoaştere
a fenomenelor de masă. (ex:culoarea ochilor, a părului)
4. Datele statistice

 reprezintă caracterizări numerice ale unităţilor,

grupelor, colectivităţilor obţinute prin observare şi
prelucrare.

 Cuprind elementele:
 noţiunea (precizează fenomenul)
 valoarea numerică

 Pot fi:
 absolute sau relative
 primare sau derivate
 5. Indicatorii statistici
 reprezintă expresii numerice
 a unor fenomene, procese, activităţi sau categorii
economice şi sociale
 rezultate prin aplicarea unui model de calcul

 Sunt strâns legaţi de modelele statistice

Modelul statistic exprimă sub forma unei construcţii logice

sau matematice (funcţie, ecuaţii sau sistem de ecuaţii,
inecuaţii, etc):
 trăsăturile

 momentele

 corelaţiile

esenţiale din manifestările fenomenelor şi proceselor

 Notiuni de baza -continuare
6.Parametrul statistic – desemnează o valoare numerică
reprezentativă obţinută dintr-o operaţie numerică (calcul, agregare) ca
rezultat al rezolvării modelelor de calcul statistic: ritmicitatea
vânzărilor, sezonalitatea utilizării unui produs.

7.Variaţia – este aceea proprietate a caracteristicii statistice de a-şi

schimba forma şi mărimea de la o unitate (de timp sau spaţială) la
alta, de exemplu: vârsta, vechimea, profitul.

8.Varianta statistică (sau valoarea individuală) – desemnează

forma concretă de manifestare a caracteristicii la nivelul fiecărei
unităţi statistice a colectivităţii.

9.Ponderea (frecvenţa de apariţie) – reprezintă numărul de unităţi la

care se înregistrează aceeaşi valoare/categorie a caracteristicii
Scale de măsurare a datelor statistice
 Măsurarea este operaţia prin care fiecărei observaţii, fiecărui aspect
cantitativ sau calitativ al unităţilor statistice (obiectelor, evenimentelor
etc.) li se atribuie în mod sistematic numere.
 Fiecărui nivel de măsurare îi corespunde o anumită scală de
măsurare, care poate fi identificată în funcţie de operaţiile matematice
ce pot fi efectuate cu datele statistice. Cele patru scale de măsurare, în
ordinea crescătoare a preciziei, sunt:
 Scala nominală (categorială)
Este scala cu cel mai scăzut nivel al preciziei, utilizată pentru a atribui
variantelor caracteristicii măsurate „însuşiri”, cu scopul de a stabili
diferenţe calitative între observaţii.
 Scala ordinală (categorială)
 Oferă un plus de precizie în „măsurare”, faţă de scala nominală, deoarece
ea nu numai că împarte unităţile colectivităţii studiate în clase/grupe
omogene diferite, din punct de vedere al unei caracteristici, ci permite şi
stabilirea unei relaţii de ordine între aceste clase/grupe.
Scale de măsurare a datelor statistice
 În acest caz, valorile numerice atribuite pe această scală pot avea
nişte numere de ordine (numite şi „ranguri”), între care se pot scrie
relaţii în termenii unor „inegalităţi”: a<b sau a>b.
Scala de interval (cardinală)
 Caracteristici:
este prima scală numerică (se aplică variabilelor numerice);
permite, pe lângă stabilirea unei relaţii de ordine între variantele

numerice ale acestei scale şi determinarea şi interpretarea diferenţelor

dintre acestea;
valorile numerice acordate pe această scală au semnificaţie

cantitativă, de aceea este permisă însumarea sau scăderea lor;

fixarea punctului de origine (zero) poate fi făcută arbitrar (originea nu

este fixă);
unitatea de măsură poate fi aleasă arbitrar.
Scale de măsurare a datelor statistice
 Scala de raport (proporţională)
 Caracteristici:
 se aplică variabilelor numerice, având cel mai înalt nivel
de precizie;
 două valori, măsurate pe această scală se află,
indiferent de unitatea de măsură folosită, în acelaşi
raport una faţă de alta;
 pe această scală sunt permise şi operaţiile de
multiplicare şi de divizare;
 punctul de origine (zero) este unul fix, rigid, este zero
absolut, matematic şi reprezintă absenţa caracteristicii;
 unitatea de măsură poate fi aleasă arbitrar.
Scale de măsurare a datelor statistice
DENUMIREA CARACTERISTICI ALE EXEMPLE DE UTILIZARE
SCALEI SCALEI
NOMINALĂ Absenţa relaţiei de ordine Sex, stare civilă, stagiul militar,
profesia, culoarea părului,
ORDINALĂ Relaţie de ordine Calificative pentru activitatea
şcolară, ordinea sosirii alergătorilor
dintr-o cursă, preferinţele
consumatorilor pentru un produs,
INTERVAL Relaţie de ordine Temperatura
(CARDINALĂ) Diferenţe (intervale) Timpul calendaristic
semnificative Punctajul obţinut la un test de
Origine arbitrară verificare a cunoştinţelor
Valoarea 0 nu înseamnă absenţă
RAPORT Relaţie de ordine Vârsta, greutatea corporală, salariul,
(PROPORŢIONA Diferenţe (intervale) profitul, cifra de afaceri, număr de
LĂ) semnificative angajaţi
Origine fixă, valoarea 0
înseamnă absenţă
Operaţii de multiplicare /
divizare