Structura subiectelor la examenul de Statistică economică

Forma de învaţământ ZI
Anul universitar 2017 - 2018

I. Teorie - un subiect din urmatoarele :

a. Noţiuni fundamentale ale statisticii; M1
Statistica face apel la o serie de notiuni de baza, pe care trebuie sa le aprofundati in continuare:
1. Populatia statistica este o notiune fundamentala a statisticii, fiind principala forma sub care
se delimiteaza si se definesc fenomenele de masa din economie si societate. Ea se
desemneaza totalitatea elemente de aceeasi natura supuse studiului statistic. O multime de
elemente poate forma o populatie statistica numai daca ele au aceeasi natura, daca au o
trasatura esentiala comuna, si sunt asemanatoare, sau omogene din anumite puncte de
vedere.
Populatia statistica se noteaza cu litere mari de la inceputul alfabetului (A, B, etc.). Aceasta se poate
prezenta sub diferite forme: un ansamblu de persoane (populatia unui oras, angajatii unui societati
comerciale), obiecte (parcul de masini al unei agentii de turism la o anumita data, cartile aflate in
posesia unei biblioteci), agenti economici (unitatile economice de alimentatie publica din Romania
dintr-un an), evenimente (casatoriile oficiate in cursul unei perioade, intrarile in contul unei societati
comerciale in decursul unei perioade, idei sau opinii (parerea consumatorilor despre calitatea unui
aparat electrocasnic).
2. Populatia statistica este formata din mai multe unitati statistice, care pot fi simple si
complexe.
Unitatile simple sunt elementele constitutive ale populatiei, care nu pot fi divizate in unitati si mai
simple, fara a – si pierde trasaturile esentiale (de exemplu: persoana fizica, angajatul, produsul).
Unitatile complexe sunt formate din mai multe unitati simple, organizate in functie de criterii social
– economice (familia, gospodaria, echipa de lucru, grupe de studenti, unitatea economica), ele
putand fi divizate in unitati mai simple, fara ca acestea sa isi piarda trasaturile esentiale commune.
Unitatile statistice sunt notate cu litere mici de la inceputul alfabetului, corespunzatoare literei mari
cu care s – a notat populatia. Daca populatia s – a notat cu A, unitatile se vor nota deci cu a1, a2, a3,
etc.
3. Volumul populatiei sunt reprezinta numarul unitatilor care alcatuiesc populatia statistica.
Acesta poate fi finit sau infinit, in functie de tipul populatiei care poate fi finita sau infinita.
Volumul unei populatii se noteaza cu N.
4. Esantionul reprezinta o submultime, o parte a unei populatii statistice, constituita dupa
criterii bine stabilite.
5. Volumul esantionului reprezinta numarul unitatilor care alcatuiesc esantionul, el notandu –
se cu n.
6. Variabila statistica reprezinta insusirea, proprietatea, trasatura comuna tuturor unitatilor unei
colectivitati ce urmeaza a fi studiata, si care inregistreaza valori diferite de la o unitate la
alta, sau de la un grup de unitati la altul. Variabila statistica se noteaza cu majuscule de la
sfarsitul alfabetului (X, Y, Z). De exemplu, o variabila caracterizeaza studetii unei facultati
in functie de varsta fiecaruia. Variabilele statistice se clasifica astfel:
 Dupa continutul lor:
-variabile de timp, ce exprima momentul in timp la care au luat fiinta unitatile populatiei sau
perioada de timp in care acestea au existat (exista); data nasterii este o variabila de timp;
-variabile de spatiu, care exprima spatiul in care exista sau au luat nastere unitatile populatiei; locul
nasterii este un exemplu de variabila de spatiu;
-variabile atributive, care se refera la un atribut sau insusire esentiala (alta, decat timpul sau spatiul)
a unitatilor populatiei.
 Dupa modul de exprimare:
-variabile numerice (cantitative) sunt acele variabile pentru care valorile posibile sunt exprimate
numeric. Salariul angajatilor unei societati comerciale este o variabila numerica, daca variantele
acesteia sunt exprimate prin insiruirea salariului de incadrare (100 euro, 120 euro, 125 euro, etc.)
sau prin prezentarea unor intervale de variatie a acestuia: [0 – 100 euro), [100 – 200 euro), [200 –
300 euro), peste 300 euro.
-variabile nenumerice (calitative) sunt acele insusiri ale indivizilor ce nu sunt exprimate numeric:
numele sau prenumele, sexul, etc.
 Dupa numarul posibil de variante:
-variabile alternative, cu doua variante posibile, care se exclud reciproc. Exemplu: sexul este o
variabila statistic ace poate inregistra doar doua stari – masculin sau feminin.
-variabile nealternative (cu mai mult de doua variante). Starea civila este o astfel de variabila, pot fi:
casatorit, celibatar, vaduv, divortat.
 In functie de natura variatiei, distingem:
-variabile discrete, definite prin intermediul unui set izolat de valori. In raport cu forma de
exprimare exista doua tipuri de variabile discrete:
-numerice, numarul de someri dintr – o localitate, numarul de student ai unei facultati sau
varsta studentilor sunt tot atatea variabile discrete numerice;
-nenumerice, care se exprima prin caractere alfanumerice: culoarea ochilor, starea civila, etc.
-variabile continue: in acest caz multimea valorilor este reprezentata prin intervale de variatie. Un
exemplu de variabila continua este cea prezentata mai sus, a grupelor de salariu in care se
incadreaza angajatii unei societati comerciale: [0 – 100), [100 – 200), [200 – 300).
7. Valoarea observata a unei variabile la o anumita unitate reprezinta varianta, notata cu litere
mici de la sfarsitul alfabetului, corespunzatoare literei mari cu care s – a notat variabila (x1,
x2, x3, etc.). Pentru fiecare unitate observata, o variabila inregistreaza o anumita valoare,
sau se incadreaza intr-o anumita grupa de valori. Variantele variabilei varsta pot fi: 18, 19,
20, etc.
b. Observarea statistică; M1
Observarea statistica presupune identificarea, urmarirea si inregistrarea, dupa reguli unitare si
precise, a nivelului atins de variabilele statistice utilizate, la unitatile din care este formata populatia
studiata.
Ea constituie prima etapa in cadrul studierii fenomenelor sociale, economice sau de alta natura. De
calitatea acestei etape, intr – un process de cercetare statistica, depinde si calitatea rezultatelor
obtinute in celelalte faze.
Asigurarea unei pregatiri riguroase a observarii statistice pentru atingerea scopului cercetarii
presupune rezolvarea unor probleme metodologice legate de:
-delimitarea populatiei supuse observarii, care se realizeaza prin evidentierea insusirilor si
trasaturilor specifice;
-definirea unitatilor statistice de observat, ce trebuie realizata clar si precis, pentru a nu da loc
confuziilor;
-definirea timpului si locului unde va avea loc observarea, etapa ce are importanta din puncte de
vedere a comparabilitatatii datelor rezultate din observare. Notiunea de timp al observarii are aici
doua acceptiuni – momentul sau perioada la care se refera datele inregistrate (timpul de referinta)
respectiv durata a observarii. Locul observarii reprezinta punctul din spatiu in care se deruleaza
procesul supus cercetarii (incinta unei intreprinderi, a unui magazin, o localitate – in cazul in care
populatia o reprezinta familiile, etc.).
-programul observarii presupune stabilirea variabilelor statistice care urmeaza a fi studiate, in
concordanta cu natura populatiei si obiectivele cercetarii satistice;
-alegerea purtatorilor de informatie se face in functie de volumul datelor ce urmeaza a fi inregistrate.
Purtatorii de informatie reprezinta suportul material pe care se inregistreaza datele rezultate din
observarea unitatilor statistice (hartie, suport electronic).
-pregatirea persoanelor ce urmeaza sa faca observarea.
c. Clasificarea observarilor statistice; M1
Clasificarea observarii statistice – se poate realize in functie de mai multe criterii, astfel:
1. In raport cu gradul de cuprindere a unitatilor populatiei, distingem doua tipuri de observare
statistica – observarea totala respectiv cea partiala.
- Observarea totala implica inregistrarea, in raport cu variabilele statistice alese, a tuturor unitatilor
statistice din populatie. Aceasta necesita un volum mare de munca, antrenand, de obicei, un numar
semnificativ de lucratori. Ca urmare se pot creea conditii pentru aparitia unor erori de observare,
fapt ce poate conduce la micsorarea eficientei observarii. Forma cea mai frecventa de observare
totala o constituie recesamantul populatiei.
Un alt tip de observare, care include doar o parte din unitatile populatiei (esantionul) supuse
studiului se numeste observare partiala. Ea constituie o alternativa la observarea totala in cazul
populatiilor foarte mari, sau in cazurile in care in procesul de observare are loc distrugerea acestora.
In general, observarea partiala se recomanda in toate cazurile in care aceasta se considera a fi mai
avantajoasa decat observarea totala. La formarea esantionului este absolute obligatorie respectarea
cu strictete a principiului reprezentativitatii, in conformitate cu care unitate statistica din populatia
generala trebuie sa aiba aceeasi sansa de a face parte din esantion. Respectarea acestui principiu
asigura esantionului o structura foarte apropiata de cea a populatiei din care este format, acest lucru
permitand extinderea, generalizarea rezultatelor obtinute la nivel de esantion, cu o anumita
probabilitate dinainte fixata, asupra intregii populatii.
2. In raport cu periodicitatea culegerii datelor, observarile pot fi curente sau periodice.
Observarile curente constau in inregistrarea sistematica, permanenta, pe masura ce se produc
caracteristicile fenomenelor analizate la nivelul unitatilor populatiei (de exemplu inregistrarea
evenimentelor demografice: natalitate, mortalitate etc.).
Observarile periodice presupun inregistrarea datelor asupra unitatilor se efectueaza periodic, la
interval de timp bine stabilite.
Principalele metode de culegere a datelor sunt:
 Recensamantul. Aceasta este cea mai veche metoda de observare statistica, prin
recensamant culegandu–se date de la toate unitatile populatiei. Organizarea
recensamantului presupune rezolvarea unor probleme cum ar fi scopul observarii, timpul la
care se refera datele, timpul la care se refera datele, sfera de cuprindere, elaborarea de
definitii, clasificari si nomenclatoare etc. Date fiind cheltuielile mari de materiale si de
durata mare pe care le implica organizarea lor, recensamintele au un caracter periodic (de
exemplu din 10 in 10 ani in cazul populatiei, anual in cazul populatiei scolare etc.).
 Raportul statistic. Este o observare totala, curenta, prin intermediul caruia se culeg datele
statistice referitoare la diferite fenomene si procese. Spre exemplu, exista un intreg
nomenclator al rapoartelor statistice pe care trebuie sa le completeze fiecare agent
economic. Aceste rapoarte statistice se refera la capitalul fix, forta de munca, timpul de
lucru, rezultatele activitatii economice, materiile prime si materialele folosite, etc.
 Sondajul statistic. In cazul in care, din diferite motive, nu pot fi organizate observari
statistice totale, se apeleaza la observari partiale, cum sunt sondajele. Din populatia totala,
prin procedee bine definite se alcatuieste un esantion reprezentativ, care este supus
observarii, iar rezultatele obtinute se generalizeaza asura populatiei totale din care acesta a
fost extras.
 Ancheta statistica. Este o forma de observare partiala care, spre deosebire de sondaj, nu
presupune reprezentativitatea esantionului. Aceasta se realizeaza pe baza unui chestionar
completat de catre subiectii vizati.
 Observarea partii principale (masivul principal sau panelul). Este o metoda operativa,
partiala, de culegere a datelor numai de la cele mai semnificative unitati ale populatiei.
 Monografia este o metoda de observare aprofundata a unui fenomen, a unui proces, sau a
unei populatii statistice.
d. Erorile statistice; M1
In general, prin eroare de inregistrare (observare statistica), exprimata sub forma absoluta sau
relativa, se intelege diferenta dintre rezultatul obtinut prin inregistrare si marimea reala a variabilelor
observate. Aceste diferente sunt determinate de volumul inregistrarilor, de precizia mijloacelor de
inregistrare sau provin din alte surse (cunoscute sau necunoscute).
Una din principalele surse de erori vizeaza metodele de inregistrare utilizate. Dintre acestea
exemplificam:
 Mobilitatea (inconstanta) in timp a unitatii observate (determinata de factori sau inclinatii
care conduc la raspunsuri inexacte sau aproximative);
 Puterea umana limitata de inregistrare (observare) – de exemplu, perceperea eronata a
raspunsurilor, transcrierea gresita a acestora etc.;
 Neclaritatea definirii unitatilor de observare si a variabilelor de inregistrat;
  Imperfectiunea metodelor si mijloacelor de observare (inregistrare);
 Factori subiectivi etc.
Exemplele de mai sus sugereaza faptul ca exista atat factori obiectivi cat si subiectivi care conduc la
aparitia erorilor intamplatoare, sistematice si de inregistrare. Tipologia erorilor de inregistrare:
- Dupa modalitatea de realizare:
Erori intamplatoare
Erori sistematice
Erori grosiere
- Dupa sursa:
Erori ale unitatii observate
Erori ale personalului care inregistreaza datele
Erori ale mijloacelor de inregistrare
Erori de metoda
Erori datorate factorilor externi.
Erorile intamplatoare produse intr-o inregistrare satistica difera intre ele ca marime – unele sunt mai
mari, altele mai mici – si ca semn (sens) – unele sunt negative, altele pozitive. Influentele lor se
compenseaza reciproc, ceea ce inseamna ca pe ansamblu rezultatele nu sunt afectate. Erorile
intamplatoare, aparute din cauze obiective, nu pot fi eliminate orice metoda s-ar utiliza.
Spre deosebire de erorile intamplatoare, erorile sistematice au o actiune unilaterala (se produc intr-
un singur sens) si, ca urmare, efectul lor cumulat influenteaza rezultatele indicatorilor determinati.
Acesta este si motivul pentru care calitatea necesara a datelor inregistrate impune cu necesitate si
eliminarea acestor erori sau, daca aceasta nu este posibil in totalitate, minimalizarea lor.
Erorile grosiere (greselile) se datoreaza lipsei de experienta, incompetentei ori alte cauze.
Eliminarea acestora presupune o analiza sistematica, aprofundata, a datelor inregistrate, un studiu
detaliat al cazurilor in care datele depasesc limitele admisibile.
In afara tipologiei de erori prezentata, mai pot fi aminte erorile de reprezentativitate, efective sau
probabile, intalnite in cercetarea prin sondaj.
Erorile de reprezentativitate se datoreaza tocmai observarii unei parti din populatie, si nu a
populatiei totale. Erorile de reprezentativitate pot sa fie de doua tipuri:
-erori intamplatoare;
-erori sistematice.
Erorile intamplatoare sunt legate strict de specificul sondajului si apar chiar daca se respecta
principiile teoriei selectiei pentru formarea esantionului.
Erorile sistematice de reprezentativitate se datoreaza nerespectarii principiului teoriei sondajelor,
conform caruia fiecare unitate a populatiei univers sa aiba sanse egale si diferite de zero, de a
patrunde in esantion.
Erorile sistematice se datoreaza urmatoarelor cauze:
- Alegerea preferentiala, din comditate sau interes, a unitatilor din esantion;
- Alegerea voita a asa – ziselor unitati reprezentative.
Pentru asigurarea calitatii datelor culese, se impun actiuni de prevenire a erorilor si de control al
datelor culese. Fara a fi o regula generala, prevenirea erorilor se poate realiza prin actiuni de genul:
- Testarii tehnicilor si formularelor de inregistrare;
- Selectarea optima si pregatirea profesionala care efectueaza inregistrarea;
- Inspectarea (controlul), pe teren, a inregistrarilor de date; pregatirea psihologica a
persoanelor care efectueaza inregistrarea (mai ales in cazul anchetelor).
e. Valoarea medie - definiţie, tipuri, mod de calcul, interpretare; M4
Media este un indicator al tendintei centrale care arata nivelul la care ar fi ajuns caracteristica daca
in toate cazurile individuale factorii esentiali si neesentiali ar fi actionat constant. Media este
valoarea tipica pentru caracterizarea unei colectivitati, cu toate acestea, este posibil ca in unele
situatii, ea sa nu coincida cu nici una din valorile individuale inregistrate de variabila in populatia
respectiva.
Valorile medii se calculeaza utilizand toate valorile individuale ale variabilei si se exprima in
unitatea de masura a variabilei studiate.
Distingem urmatoarele categorii de medii:
-media aritmetica, in forma ei simpla sau ponderata;
-media armonica, in forma ei simpla sau ponderata;
-media patratica, in forma ei simpla sau ponderata;
-media geometrica, in forma ei simpla sau ponderata.
Media aritmetica se determina prin raportarea sumei valorilor individuale la numarul total de unitati
din populatie. Acest tip de medie se utilizeaza atunci cand fenomenul supus cercetarii inregistreaza
modificari aproximativ constante in progresie aritmetica.
Pentru o variabila X, ce ia variantele x1, x2, ..., xN, media aritmetica este acea valoare tipica ce
poate substitui fiecare valoare individuala xi, i = 1,..., N, astfel incat:

f. Valoarea modală - definiţie, mod de calcul, interpretare; M5

g. Valoarea mediană - definiţie, mod de calcul, interpretare; M5
h. Abaterea medie liniară - definiţie, mod de calcul, interpretare; M7
i. Coeficientul simplu de variaţie - definiţie, mod de calcul, interpretare; M7
j. Dispersia - definiţie, mod de calcul, proprietăţi, interpretare; M7
k. Abaterea medie pătratică şi coeficientul de variaţie al lui Pearson; M7
l. Asimetria seriilor unidimensionale - definiţie, grafice, măsurare (coeficientul de
asimetrie - mod de calcul, interpretare); M8
m. Boltirea seriilor unidimensionale - definiţie, grafice, măsurare (coeficientul de boltire -
mod de calcul, interpretare); M8
n. Concentrarea seriilor statistice; M8
o. Clasificarea legăturilor statistice; M9
p. Metode elementare de studiu a legăturilor statistice; M9
q. Indicatorii absoluţi ai seriilor cronologice; M14
r. Indicatorii relativi ai seriilor cronologice; M14
s. Noţiuni specifice sondajelor statistice; M11
t. Avantajele utilizarii sondajelor statistice; M11
u. Limitele utilizarii sondajelor statistice; M11
v. Domenii de utilizare a sondajelor statistice. M11

II. Aplicaţii - două probleme, astfel :

1. Se dă o serie bidimensională de distribuţie. Problema va avea trei întrebări, din

următoarele:
a. caracterizarea celor două serii după criteriile cunoscute; M1
b. să se calculeze indicatorii absoluţi (frecvenţa absolută simplă şi frecvenţa absolută
cumulată) şi cei relativi (indicatorii relativi de structură - frecvenţa relativă simplă şi frecvenţa
relativă cumulată, respectiv indicatorii de coordonare) pentru o serie din cele două; M2
c. să se reprezinte grafic una din cele două serii cu ajutorul histogramei, a pătratului sau a
cercului de structură; M3
d. să se calculeze valoarea medie (cu ajutorul mediei aritmetice ponderate) pentru una
dintre serii, folosind formula clasica sau una din metodele de calcul simplificat. M4
e. calculaţi unul din parametrii sintetici ai variaţiei pentru o serie (abaterea medie liniară,
dispersia, abaterea medie pătratică) şi stabiliţi gradul de omogenitate al acesteia cu ajutorul
coeficientului simplu de variaţie; M7
f. determinaţi valoarea modală pentru una dintre serii; M5
g. determinaţi valoarea mediană pentru o serie din cele două; M5
h. studiaţi asimetria (coeficientul de asimetrie a lui Pearson) unei serii din cele două; M8
i. studiaţi boltirea (coeficientul de boltire a lui Pearson) unei serii din cele două; M8
j. stabiliţi care din cele două serii este mai concentrată; M8
k. să se analizeze legătura dintre cele două variabile cu ajutorul metodelor elementare
(tabelul de corelaţie şi norul de puncte); M9
1. să se studieze intensitatea legăturii dintre variabile cu ajutorul raportului de corelaţie;
m. să se determine parametrii ecuaţiei de regresie liniară simplă (a şi b); M10
n. determinaţi intensitatea legăturii de forma liniară cu ajutorul coeficientului de corelaţie
liniară simplă. M10
2. O problemă legată de indicii statistici sau seriile cronologice, cu două întrebări, din următoarele:

2.1. Se dă un tabel care să conţină 3-4 grupe de mărfuri pentru care se cunosc preţurile
unitare şi cantităţile vândute în două perioade consecutive.
a. Să se determine indicii individuali ai preţului, ai cantităţii sau ai volumului vânzărilor;
M12
b. Să se determine indicele de grup al volumului vânzarilor; M13
c. Să se determine preţul mediu unitar în cele două perioade, indicele preţului mediu
unitar şi indicele preţului mediu cu structură fixă şi cu variaţia structurii; M13
d. Să se determine indicii factoriali ai vânzărilor în sistemul de ponderare Laspeyres. M13

2.2. Se dă o serie cronologică care să contina un numar de termeni cuprinşi între 5 şi 10.
a. Să se determine indicatorii absoluţi ai seriei (termenii absoluţi ai seriei, volumul agregat
al seriei, diferenţele absolute: cu bază fixă şi cu bază în lanţ); M14
b. Să se determine indicatorii relativi ai seriei (indicii: cu bază fixă şi cu bază în lanţ, ritmul
de modificare: cu baza fixă şi cu bază în lanţ); M14
c. Să se determine indicatorii medii (nivelul mediu al seriei, diferenţa medie absolută,
indicele mediu al modificării, ritmul mediu al modificării); M14
d. Să se ajusteze seria cu ajutorul unei metode date (metoda abaterii medii, a indicelui
mediu, metoda mediilor mobile) şi să se determine perioada în care influenţa factorilor aleatori a
fost cea mai puternică, folosind metoda diferenţelor. M14

Punctaj:

I. Teorie 2 puncte

II. Aplicatii:
1. 4 puncte
2. 3 puncte

Din oficiu: 1 punct

Titular de disciplină,
Conf. Univ. dr. Ioana Mester
II. Aplicaţii - două probleme, astfel :

1.
Pentru nota 5 :
a. caracterizarea celor două serii după criteriile cunoscute;
b. să se calculeze indicatorii absoluţi (frecvenţa absolută simplă şi frecvenţa absolută
cumulată) şi cei relativi (indicatorii relativi de structură - frecvenţa relativă simplă şi frecvenţa
relativă cumulată, respectiv indicatorii de coordonare) pentru o serie din cele două;
c. să se reprezinte grafic una din cele două serii cu ajutorul histogramei, a pătratului sau a
cercului de structură;

Pentru nota 7:
d. să se calculeze valoarea medie (cu ajutorul mediei aritmetice ponderate) pentru una
dintre serii, folosind formula clasica sau una din metodele de calcul simplificat.
e. calculaţi unul din parametrii sintetici ai variaţiei pentru o serie (abaterea medie liniară,
dispersia, abaterea medie pătratică) şi stabiliţi gradul de omogenitate al acesteia cu ajutorul
coeficientului simplu de variaţie;
f. determinaţi valoarea modală pentru una dintre serii;
g. determinaţi valoarea mediană pentru o serie din cele două;
j. stabiliţi care din cele două serii este mai concentrată;
k. să se analizeze legătura dintre cele două variabile cu ajutorul metodelor elementare
(tabelul de corelaţie şi norul de puncte);

Pentru nota 10 :
h. studiaţi asimetria (coeficientul de asimetrie a lui Pearson) unei serii din cele două;
i. studiaţi boltirea (coeficientul de boltire a lui Pearson) unei serii din cele două;
1. să se studieze intensitatea legăturii dintre variabile cu ajutorul raportului de corelaţie;
m. să se determine parametrii ecuaţiei de regresie liniară simplă (a şi b);
n. determinaţi intensitatea legăturii de forma liniară cu ajutorul coeficientului de corelaţie
liniară simplă.

2.1. Se dă un tabel care să conţină 3-4 grupe de mărfuri pentru care se cunosc preţurile
unitare şi cantităţile vândute în două perioade consecutive.
Pentru nota 5 :
a. Să se determine indicii individuali ai preţului, ai cantităţii sau ai volumului vânzărilor;
b. Să se determine indicele de grup al volumului vânzarilor;
c. Să se determine preţul mediu unitar în cele două perioade, indicele preţului mediu unitar
şi indicele preţului mediu cu structură fixă şi cu variaţia structurii;
d. Să se determine indicii factoriali ai vânzărilor în sistemul de ponderare Laspeyres.

2.2. Se dă o serie cronologică care să contina un numar de termeni cuprinşi între 5 şi 10.
Pentru nota 5 :
a. Să se determine indicatorii absoluţi ai seriei (termenii absoluţi ai seriei, volumul agregat
al seriei, diferenţele absolute: cu bază fixă şi cu bază în lanţ);
b. Să se determine indicatorii relativi ai seriei (indicii: cu bază fixă şi cu bază în lanţ, ritmul
de modificare: cu baza fixă şi cu bază în lanţ);
c. Să se determine indicatorii medii (nivelul mediu al seriei, diferenţa medie absolută,
indicele mediu al modificării, ritmul mediu al modificării);
d. Să se ajusteze seria cu ajutorul unei metode date (metoda abaterii medii, a indicelui
mediu, metoda mediilor mobile) şi să se determine perioada în care influenţa factorilor aleatori a
fost cea mai puternică, folosind metoda grafică sau metoda diferenţelor.