1. Ce este statistica?

Statistica tratată ca știință, are un obiectiv de studiu, o metodă particulară și un scop bine
precizat. Din această perspectivă, se susține frecvent că statistica este știința metodelor
pentru cercetarea în expresie numerică a fenomenelor de masă, metode de cercetare
folosite și de alte discipline științifice
2. Ce etape se pot identifica în evoluția disciplinei statistica?
Ca formă de evidență a populației și a bunurilor materiale, statistica a fost folosită din cele
mai vechi timpuri. Ca activitate practică istoricește atestată, statistica are o vechime de
aproximativ șase milenii, iar ca teorie a statisticii – ca știință – de peste trei secole.
3. Prezentați câteva elemente ale contribuției românești la dezvoltarea disciplinei
Nicolae Șuțu (primul statistician roman) și-a asumat sarcina deosebit de complexă și
dificilă de a culege, sistematiza și interpreta științific informațiile statistice veridice provenind
din surse diferite în scopul obținerii unei descrieri statistice adecvate a situației economice din
Moldova și România
In Moldova secolului al XIX-lea s-a afirmat și agronomul, economistul și statisticianul
Ion Ionescu de la Brad, personalitate complexă, care și-a înscris definitiv numele în
galeria oamenilor de știință români, ca unul dintre întemeietorii statisticii moderne
românești.
Dionisie Pop Marțian, care a organizat și condus primul Oficiu Central de Statistică al
acestei provincii în anul 1859 și ulterior, pe cel al Principatelor Unite, fiind și inițiatorul și
conducătorul primei reviste de specialitate din România, apărută în anul 1860 și intitulată
Analele statistice.
4. Prezentați etapele generice ale procesului aferent unui studiu statistic
● Pregatire cercestatisticii
● Observarea statistica
● Prelucrarea statistica
● Analiza statistica
5. Ce presupune etapa de pregătire a cercetării statistice?
O inregistrare dupa reguli unitare ale caracteristicilor unit concretizandu-le in materialul
faptic.
6. Ce presupune etapa de observare statistică?
presupune o definire a:  obiectivului cercetării;
 scopului cercetării;
 indicatorilor prin intermediul cărora se poate îndeplini obiectivul stabilit pentru cercetare;
 variabilelor ca date individuale necesare derulării cercetării;
 unitățile utilizate pe parcursul desfășurării cercetării;
 modalităților de obținere a datelor individuale
7.Care este obiectul de studiu al statisticii? Prezentați 2 exemple.
Statistica este stiinta ce studiaza aspectele cantitative ale determinarilor calitative ale
fenomenelor de masa, fenomene care sunt supuse actiunilor legilor statistice care se
manifesta in cconditii concrete, variabile in timp si spatiu.
8. Ce reprezintă legea statistică?
Este una din formele manifestarii legaturilor generale ale fenomenelor din natura si
societate. Exprima legatura necesara dintr-un ansamblu de fenomene sau procese ce se gasesc
intr-o anumita interactiune.
9. Care sunt semnificațiile actuale ale cuvântului/termenului statistică?
● Date numerice cu privire la fenomenele din natura sau societate
● Activitate de culegere, prelucrare si valorificare a informatiilor statistice
● Metodologia statistica
● Stiinta de sine statatoare
10. Ce reprezintă statistica descriptivă?
Acea parte a statisticii care urmărește prezentarea cât mai sugestivă a datelor empirice care
sunt rezultatul etapei observării, constituind volumul, structura, evoluția în timp a fenomenului
analizat.
11. Ce reprezintă statistica inferențială?
Inferența statistică, are ca obiectiv estimarea parametrilor unei populații pe baza valorilor unui
eșantion - presupune măsurarea incertitudinii rezultatelor și calcularea riscurilor pe care le
implică luarea unei decizii bazate pe informații ce nu sunt exhaustive.
12. Prin ce se deosebește statistica descriptivă de cea inferențială?
Statistica descriptiva prezinta datele ce sunt rezultatul observarii, iar cea inferentiala
estimeaza parametrii unei populatii pe baza valorilor unui esantion.
13. Dați 3 exemple de domenii în cadrul cărora se utilizează metodele statistice
(statistica aplicată).
Stiinte sociale si naturale, afaceri, date guvernamentale.
14. Dați un exemplu de inferență statistică.
O firma doreste sa deschida un nou punct de lucru dintr-o zona a unui oras si
organizeaza o cercetare statistica in cadrul careia sa afle daca cetatenii inclusi intr-un
esantion apreciaza ca pozitiva aceasta initiativa si daca ar fi astfel in avantajul firmei
deschiderea noului punct de lucru.
15. Dați un exemplu de descriere statistică a unei colectivități.
40 a suta din angajatii firmei x castiga peste 2500 de lei net
16. Dați un exemplu de instituție/organizație care furnizează statistici oficiale
Institutul national de statistica insse
17. Definiți noțiunea de colectivitate statistică. Dați 2 exemple.
Totalitatea elementelor de acelasi fel cu trasaturi observabile comune studiate atunci
cand vrem sa cercetam un eveniment statistic.
18. Definiți noțiunea de colectivitate statistică statică. Dați 2 exemple
Colectivitatea statică prezintă o stare la un moment dat (oră, zi etc) a entităților componente a
fenomenului ce urmează a fi cercetat.
19. Definiți noțiunea de colectivitate statistică dinamică. Dați 2 exemple
Colectivitatea dinamică este reprezentată de elementele componente observate și înregistrate
într-un interval de timp (lună, trimestru, semestru...etc), fapt ce-i conferă și denumirea de
colectivitate de flux.
20. Prin ce se diferențiază o colectivitate statică de una dinamică. Dați un exemplu.
18-19
21. Precizați daca există o diferență între noțiunea de populație în sens demografic și
noțiunea de populație statistică? Dați un exemplu edificator.
Populatia statistica inseamna colectivitatea statistica si u e obligatoriu sa fie alcatuita din
persoane. Populatia demografica pe de alta parte, este alcatuita din persoane.
22. Precizați care sunt diferențele dintre noțiunea de populație statistică și noțiunea de
colectivitate statistică.
Nu sunt diferente. Colectivitatea statistică utilizată și sub denumirea de populație
statistică, este reprezentată de un sistem, alcătuit din unități statistice sub forma entităților sau
manifestărilor cu aceleași trăsături fundamentale, prin intermediul căruia se derulează procesul
investigației statistice.
Pt diferente populatie demografica-colectivitate statistica, a se vedea rasp 21
23. Definiți noțiunea de unitate statistică. Dați 2 exemple.
Element constitutiv al sistemului care alcatuieste colectivitatea statistica
Ex: pentru caracterizarea unei grupe de studenti in functie de ..
Profitul obtinut in anul 2001 de catre 200 de agenti economici – unitatea statistica
agentul.
24. unitate statistica simpla
25. unitate statistica complexa
26. diferente
Clasificarea unităților statistice se prezintă astfel:
a. În funcție de structura acestora:
 unități simple – acestea sunt alcătuite dintr-un singur element;
 unități complexe – structurate pe baza a două sau mai multor unități simple, în raport cu
modul lor de organizare.

 unitate simplă: angajatul, persoana, firma, produsul etc.

 unitate complexă: secția de producție, gospodăria, ramura de activitate
27. Definiți noțiunea de caracteristică statistică. Dați 2 exemple.
este reprezentată de dimensiunea care exprimă proprietățile, însușirile și
trăsăturile esențiale, prin intermediul căreia se observă și se măsoară fiecare
unitate din colectivitatea supusă cercetării.
Ex: profitul obtinut in anul 2001 de catre 200 de angajati-profitul variab
statLocalitatea de nastere a 100 de angajati -localitati variabila
28. Definiți noțiunea de caracteristică statistică cantitativă. Dați 2 exemple.
Variabilele cantitative sau numerice descriu prin numere rezultatul unei numaratori sau
masuratori. Ex: profitul unor firme , varsta implinita.
29. Definiți noțiunea de caracteristică statistică calitativă. Dați 2 exemple.
Variabilele calitative descriu prin cuvinte un anumit tip calitativ al unitatiide la care s-a
inregistrat. Ex: liceul absolvit, limba straina cunoscuta.
30. Definiți noțiunea de caracteristică statistică alternativă. Dați 2 exemple.
 (binare) – reprezentate de acele entități care nu pot avea decât una din două valori
posibil existente;
Ex: stagiul militar-satisfacut/nesatisf. , starea civila-casatorit/necasatorit.
31. Definiți noțiunea de caracteristică statistică nealternativă. Dați 2 exemple.
Notiunea caracteristica statistica nealternativa este cea care are au o valoare dintr-o
mulțime de posibilități. Ex: salariul-500 lei, 700 lei, 1000 lei.
32. Definiți noțiunea de caracteristică statistică discretă. Dați 2 exemple.
acele variabile care au o variație discontinuă, reprezentate de valori, de regulă, numere
întregi, pozitive de forma: n x , x ,..., x 1 2 ( n x  x  ...  x 1 2 );
Ex: nr de bolnavi internati in spital, nr scolilor generale existente intr-un oras.
33. Definiți noțiunea de caracteristică statistică continuă. Dați 2 exemple.
sunt variabile cu variație continuă redate prin valori numărabile divizibile la infinit,
care se pot transpune matematic prin intermediul intervalelor egale/neegale, închise/
deschise de forma: ( , ),( , ),...,( , ) 0 1 1 2 i 1 i x x x x x x − , unde ( ) i i i I x , x −1 = este
un interval geometric, reprezentat printr-un segment de dreaptă.
Ex: greutatea si inaltimea unor persoane , media generala cu care au promv studentii
34. Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică cantitativă de una calitativă. Dați un
exemplu.
35. Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică alternativă de una nealternativă. Dați un
exemplu.
36. Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică discretă de una continuă. Dați un
exemplu.
37. Precizați care sunt diferențele dintre noțiunea de caracteristică statistică și noțiunea de
variabilă statistică.
Caracteristica sau variabila statistică este reprezentată de dimensiunea care exprimă
proprietățile, însușirile și trăsăturile esențiale, prin intermediul căreia se observă și se
măsoară fiecare unitate din colectivitatea supusă cercetării. NU SUNT DIFERENTE
INTRE CARACTERISTICA SI VARIABILA STATISTICA.

Cel mai semnificativ criteriu are în vedere clasificarea variabilelor statistice după modul de
exprimare, astfel:
 variabile cantitative - reprezentând rezultatele înregistrate ca urmare a procesului de
numărare, măsurare sau determinare prin calcul;
 variabile calitative – exprimate prin cuvinte corespunzătoare clasificărilor din
nomenclatoare sau prin coduri și simboluri ale diferitelor categorii analizate.

 variabile cantitative: venitul, cifra de afaceri, vârsta, valoare export etc.

 variabile calitative: mediul de proveniență, domeniul de activitate, zona de amplasare,
sexul

În funcție de modul de manifestare, variabilele se clasifică astfel:

 variabile alternative (binare) – reprezentate de acele entități care nu pot avea decât una
din două valori posibil existente;
 variabile nealternative – sunt cele care au o valoare dintr-o mulțime de posibilități.

 variabile alternative (binare): sexul (masculin, feminin), răspuns binar (da, nu), rezultat
examen (admis, respins), mediul de proveniență (rural, urban);
 variabile nealternative: categorii de confort, vârstă, stare civilă

Importantă este și clasificarea variabilelor statistice după natura variației, după cum
urmează (acest criteriu se aplică exclusiv variabilelor de tip cantitativ):
 variabile discrete – acele variabile care au o variație discontinuă, reprezentate de valori,
de regulă, numere întregi, pozitive de forma: n x , x ,..., x 1 2 ( n x  x  ...  x 1 2 );
 variabile continue – sunt variabile cu variație continuă redate prin valori numărabile
divizibile la infinit, care se pot transpune matematic prin intermediul intervalelor
egale/neegale, închise/ deschise de forma: ( , ),( , ),...,( , ) 0 1 1 2 i 1 i x x x x x x − , unde ( )
i i i I x , x −1 = este un interval geometric, reprezentat printr-un segment de dreaptă.

 variabile discrete: număr angajați, producție de ouă (bucăți), număr hoteluri

 variabile continue: câștig salarial, greutate corporală, valoare import

38. Noțiunea de variabilă statistică este sinonimă cu noțiunea de variantă statistică?

Explicați. Dați un exemplu.
Variabila statistica nu este sinonima cu varianta statistica deoarece variabila este o
insusire a unei unitati statistice iar varianta reprezinta nivelul/valoarea unei variabile.
39. Definiți noțiunea de frecvență. Dați 2 exemple.
In studiile statistice s-a stabilit că fiecare unitate statistică poate avea o valoare empirică
diferită sau aceeași ca și a altei unități. În acest context, se poate vorbi despre frecvența de
apariție a valorilor, care poate fi mai mare sau egală cu 1, fiind denumită frecvență relativă sau
absolută. Frecvența absolută (ni) arată de câte ori a fost înregistrată o variantă distinctă, iar cea
relativă (fi) exprimă ponderea, greutatea specifică sau cota parte în totalul elementelor unei
colectivități ( fi = ni / ni).
Ex:10 angajati a unei companii sunt de profesie ,”economisti” atunci angajatul-unit statistica ,
profesia este variabila studiata, ”economist” reprezinta o varianta.

40. Ce tipuri de frecvențe pot fi utilizate în prezentarea datelor statistice? Dați exemple.
41. Când se recomanda utilizarea frecvențelor absolute în prezentarea unor date statistice?
Dați un exemplu.
42. Când se recomanda utilizarea frecvențelor relative în prezentarea unor date statistice? Dați
un exemplu.
În studiile statistice s-a stabilit că fiecare unitate statistică poate avea o valoare empirică
diferită sau aceeași ca și a altei unități. În acest context, se poate vorbi despre frecvența de
apariție a valorilor, care poate fi mai mare sau egală cu 1, fiind denumită frecvență relativă sau
absolută.
Frecvența absolută este utilizată pe scară largă în statistici descriptive și este utilă pentru a
cunoaște caracteristicile unei populații și / sau eșantion.
Frecvența relativă este o măsură statistică care se calculează ca coeficient
al frecvenței absolute a unei anumite valori din populație / eșantion.
43. Definiți noțiunea de indicator statistic. Dați 2 exemple.
 Indicatorul statistic reprezintă acea noțiune în care se întrepătrund două elemente
componente: o componentă rațională care definește conținutul indicatorilor și una sub forma
unei expresii numerice concretizată în timp și în spațiu, astfel fiind considerat expresia
numerică ce corespunde unor măsurări statistice sau unor calcule realizate asupra datelor
obținute ca urmare a înregistrărilor statistice.
Ex: absoluti,derivati.
44. Enumerați noțiunile de bază utilizate în statistică?
 colectivitatea (populația) statistică;
 unitatea statistică;
 caracteristica (variabila) statistică;
 frecvența;
 indicator statistic.
45. Ce reprezintă scalarea variabilelor?
Procesul masurarii in statistica este reflectat prin intermediul actiunii de acordare a
unor valori pentru trasaturile unitatilor statistice in raport cu aplicarea unor reguli precise.
Astfel, între valorile incluse în procesul prelucrării apar diferențe care pot fi măsurate
cu ajutorul unor scale. Variabilele calitative se pot transforma în variabile cantitative ca
urmare a înlocuirii cuvintelor prin numere, proces denumit scalare.
46. Ce reprezintă scala nominală și când se utilizează? Dați un exemplu.
Scala nominală este utilizată pentru variabile calitative, ale căror valori empirice sunt cuvinte
ce nu pot fi ordonate. Aplicabilitatea acesteia constă în măsurarea prin înlocuire a cuvintelor
cu numere ca urmare a codării sau a determinării frecvențelor de apariție, fără a diferenția
unitățile statistice ale colectivității investigate.
Ex: stare civila casat/necasat
47. Ce reprezintă scala ordinală și când se utilizează? Dați un exemplu.
Scala ordinală sau cu ranguri este aplicată tot variabilelor calitative, numai că valorilor
empirice sub forma cuvintelor le sunt acordate numere sau ranguri prin intermediul cărora se
stabilește o anumită ordine (crescătoare sau descrescătoare), dar fără a cuantifica distanța
(diferența) dintre două numere.
Ex: performantele profesionale foarte bune
48. Prin ce se diferențiază scala nominală de cea ordinală. Dați un exemplu.
49. Ce tipuri de scale se utilizează de regulă pentru variabilele calitative? Dați un exemplu.
51. Ce tipuri de scale se utilizează de regulă pentru variabilele cantitative? Dați un exemplu.
Variabilele calitative se pot transforma în variabile cantitative ca urmare a înlocuirii cuvintelor
prin numere, proces denumit scalare.

Scala nominală este utilizată pentru variabile calitative, ale căror valori empirice sunt cuvinte
ce nu pot fi ordonate. Aplicabilitatea acesteia constă în măsurarea prin înlocuire a cuvintelor
cu numere ca urmare a codării sau a determinării frecvențelor de apariție, fără a diferenția
unitățile statistice ale colectivității investigate. Ex in cazul variabilei de promovare cu
variantele de răspuns: admis și respins codate cu (0) și (1), nu se admit nici un fel de operații
aritmetice.

Scala ordinală sau cu ranguri este aplicată tot variabilelor calitative, numai că valorilor
empirice sub forma cuvintelor le sunt acordate numere sau ranguri prin intermediul cărora se
stabilește o anumită ordine (crescătoare sau descrescătoare), dar fără a cuantifica distanța
(diferența) dintre două numere. Ex În cazul scalei gradelor didactice acordate (1, 2, ..., 10),
scalei categoriilor de confort ale structurilor de primire turistică din mediul rural (1 floare, 2
flori,...,5 flori), numerele atribuite sub forma rangurilor nu admit operații aritmetice și nu pot
cuantifica distanța (diferența) dintre două numere.
50. Ce reprezintă scala de raport și când se utilizează? Dați un exemplu.
Scala raport (metrică): este aplicabilă valorilor empirice care în afara trăsăturilor
corespunzătoare celor de la scala interval, mai posedă încă una prin intermediul căreia se
impune stabilirea unei origini reale, fixe (ca punct de referință). Ex: inaltime corporala: x cm ,
 nr copiilor: 1,2,3
52. Dați un exemplu de o cercetare statistică ce ați putea dvs. să o realizați. Motivați alegerea
temei de cercetare.
Analizarea salariilor angajatilor unei firme.
53. Analizați următoarea afirmație: Bazându-ne pe datele asupra inflaţiei din ultimii
doi ani, rata inflației pentru anul în curs va fi de 2%. Aceasta este rezultatul unei
descrieri statistice sau a unei inferențe statistice. Argumentați răspunsul.
Acesta este rezultatul unei descrieri inferentiale deoarece se face trecerea de la
statistica descriptiva a unui esantion la descrierea intregii mase care caracterizeaza
fenomenul. Cu alte cuvinte avem la baza informatii precise a esantionului precum ca rata
inflatiei pentru anul in curs va fi de 2% .
54. Este posibilă analiza variabilei facultatea de studiu la nivelul populației studenților din
Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri? Argumentați răspunsul.
Nu, deoarece variabila va indica acelasi raspuns la toti studentii.
55. Este posibilă analiza variabilei număr de ani de pregătire în domeniul informaticii la
nivelul populației studenților din Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri?
Argumentați răspunsul.
Da, deoarece studentii au putut absolvi licee cu diferite profile.
56. Dati 3 exemple de variabile statistice numerice ce v-ar putea ajuta să realizați un top al
succesului profesional pentru o personalitate din domeniul sportului (Ex: Simona Halep)
Numarul de turnee castigate, numarul ocupat in topul mondial, numarul de victorii din
totalul meciurilor.
57. Ce reprezintă înregistrarea totală (exhaustivă)? Dați un exemplu.
Inregistrarea totala reprezinta consemnarea intr-o forma unitara a tuturor unitatilor
componente ale unei colectivitati statistice cu caracteristicile lor care intereseaza o anumita
cercetare.
58. Ce reprezintă înregistrarea parțială. Dați un exemplu.
Inregistrarea partiala se efectueaza asupra unei parti din unitatile care compun
colectivitatea cercetata, in asa fel incat partea inregistrata sa fie reprezentativa pentru
ansamblul colectivitatii respective.
59. Prin ce se diferențiază înregistrarea totală (exhaustivă) de înregistrarea
parțială.Dați un exemplu.
Diferenta dintre acestea doua consta in gradul de cuprindere a colectivitatii pe cand
inregistrarea totala consemneaza intr-o forma unitara a tuturor unitatilor componente ,
inregistrarea partiala efectueaza doar asupra unei parti din unitatile care compun
colectivitatea.
60. Ce tip de înregistrare/observare statistică este recensământul?
Recesamantul este o inregistrare periodica totala care se face la anumite intervale de
timp.
61. Ce reprezintă înregistrarea curentă? Dați un exemplu.
Înregistrarea curentă se efectuează cu caracter continuu, sistematic și operativ asupra
faptelor și fenomenelor în timpul, la locul și pe măsura apariției lor. Înregistrarea curentă oferă
posibilitatea urmăririi operative a îndeplinirii programelor de dezvoltare, a descoperirii
rezervelor nefolosite și ajută la conducerea operativă a unităților economice. Ea îmbracă, în
general, forma documentației primare, care stă la baza evidenței tehnico-operative, a evidenței
contabile și a celei statistice (exemplu: înregistrarea fenomenelor demografice).
62. Ce reprezintă înregistrarea periodică (înregistrare la un moment dat)? Dați un
exemplu.
Înregistrările periodice (înregistrări la un moment dat) a colectivităților de stări ce se fac la
anumite intervale de timp, dinainte stabilite, egale (de obicei) sau neegale. În statistică,
înregistrările periodice îmbracă forma recensămintelor populației, locuințelor, animalelor,
inventarierilor statistice efectuate cu scopul evaluării și reevaluării mijloacelor fixe din
economie, inventarierii mijloacelor circulante etc.
63. Ce reprezintă înregistrarea ocazională (unică)? Dați un exemplu.
 Inregistrarea ocazionala se uitilizeaza in cazul unor colectivitati de fapte si evenimente
discontinue, ocazionale,neobisnuite. Ex: inregistrarea cladirilor efectuată în luna martie 1977
pentru localitățile din România care au fost afectate de distrugerile cauzate de cutremurul din 4
martie 1977.
64. Prin ce se diferențiază înregistrarea curentă de înregistrarea periodică. Dați un exemplu.
65. Prin ce se diferențiază înregistrarea curentă de înregistrarea ocazională (unică). Dați un
exemplu.
66. Prin ce se diferențiază înregistrarea periodică de înregistrarea ocazională (unică). Dați un
exemplu.
• Înregistrarea curentă se efectuează cu caracter continuu, sistematic și operativ asupra faptelor
și fenomenelor în timpul, la locul și pe măsura apariției lor. Înregistrarea curentă oferă
posibilitatea urmăririi operative a îndeplinirii programelor de dezvoltare, a descoperirii
rezervelor nefolosite și ajută la conducerea operativă a unităților economice. Ea îmbracă, în
general, forma documentației primare, care stă la baza evidenței tehnico-operative, a evidenței
contabile și a celei statistice (exemplu: înregistrarea fenomenelor demografice).
• Înregistrările periodice (înregistrări la un moment dat) a colectivităților de stări ce se fac la
anumite intervale de timp, dinainte stabilite, egale (de obicei) sau neegale. În statistică,
înregistrările periodice îmbracă forma recensămintelor populației, locuințelor, animalelor,
inventarierilor statistice efectuate cu scopul evaluării și reevaluării mijloacelor fixe din
economie, inventarierii mijloacelor circulante etc.
• Înregistrările ocazionale (unice) se utilizează în cazul unor colectivități de fapte și evenimente
discontinue, ocazionale, neobișnuite, cum ar fi de exemplu, înregistrarea clădirilor efectuată în
luna martie 1977 pentru localitățile din România care au fost afectate de distrugerile cauzate de
cutremurul din 4 martie 1977.
67. Ce tip de înregistrare/observare statistică este inventarierea stocurilor într-un
depozit?
Inregistrarea stocurilor este inregistrarea periodica.
68. Ce tip de înregistrare/observare statistică este sondajul statistic?
Sondajul statistic este inregistrare partiala.
69. Ce reprezintă înregistrarea directă? Dați un exemplu.
Înregistrare directă, ce presupune consemnarea nemijlocită a fenomenelor în documente
se efectuează prin contactul direct al cercetătorului cu fiecare unitate a colectivității,
determinându-i nivelurile de dezvoltare ale caracteristicilor și înregistrându-le în formulare
(recensămintele populației, recensămintele animalelor, inventarierile statistice, toată
documentația primară, cercetările prin sondaj ale calității producției etc.).Ex: inventarierile
statice
70. Ce reprezintă înregistrarea pe baza de documente? Dați un exemplu.
Înregistrare pe bază de documente se face pe baza unor înscrisuri oficiale în care au fost
consemnate fenomenele în timpul producerii lor, de exemplu, întocmirea evidenței statistice
pe baza evidenței primare, a evidenței tehnice operative și a evidenței contabile. Înregistrarea
pe bază de documente înseamnă consemnarea datelor din documentele anterioare și
transcrierea lor în formulare speciale. În condițiile unei evidențe primare bine organizate,
înregistrarea pe bază de documente este tot atât de exactă ca și înregistrarea directă, dar este
mai puțin costisitoare.
71. Ce reprezintă înregistrarea prin interogare? Dați un exemplu.
Inregistrarea prin interogare se face pe baza chestionarii de catre cercetator al
persoanelor supuse cercetarii sau a celor care au fost de fata la producerea fenomenului
cercetat.
72. Ce reprezintă autoînregistrarea? Dați un exemplu.
Autoînregistrarea poate fi socotită o formă specială de înregistrare prin interogare, în
care înregistrarea propriu-zisă se efectuează de către persoana cercetată, pe formulare speciale
primite de la cercetător, de exemplu, anchetele statistice. În acest caz, cercetătorul înmânează
sau trimite prin poștă formularele cu instrucțiunile de completare a lor celui interogat și apoi le
 ridică după ce verifică în prealabil exactitatea datelor consemnate.
Ex: anchetele statistice
73. Prin ce se diferențiază înregistrarea directă de înregistrarea pe bază de documente. Dați un
exemplu.
74. Prin ce se diferențiază înregistrarea directă de înregistrarea prin interogare. Dați un
exemplu. 75. Prin ce se diferențiază înregistrarea directă de autoînregistrare. Dați un exemplu.
76. Prin ce se diferențiază înregistrarea pe bază de documente de înregistrarea prin interogare.
Dați un exemplu.
77. Prin ce se diferențiază înregistrarea pe bază de documente de autoînregistrare. Dați un
exemplu.
78. Prin ce se diferențiază înregistrarea pe bază de documente de autoînregistrare. Dați un
exemplu.
• Înregistrare directă, ce presupune consemnarea nemijlocită a fenomenelor în documente se
efectuează prin contactul direct al cercetătorului cu fiecare unitate a colectivității,
determinându-i nivelurile de dezvoltare ale caracteristicilor și înregistrându-le în formulare
(recensămintele populației, recensămintele animalelor, inventarierile statistice, toată
documentația primară, cercetările prin sondaj ale calității producției etc.).
• Înregistrare pe bază de documente se face pe baza unor înscrisuri oficiale în care au fost
consemnate fenomenele în timpul producerii lor, de exemplu, întocmirea evidenței statistice pe
baza evidenței primare, a evidenței tehnice operative și a evidenței contabile. Înregistrarea pe
bază de documente înseamnă consemnarea datelor din documentele anterioare și transcrierea
lor în formulare speciale. În condițiile unei evidențe primare bine organizate, înregistrarea pe
bază de documente este tot atât de exactă ca și înregistrarea directă, dar este mai puțin
costisitoare.
• Înregistrare prin interogare se efectuează pe baza chestionării de către cercetător a persoanelor
supuse cercetării sau a celor care au fost de față la producerea fenomenului cercetat.
Înregistrarea prin interogare se mai utilizează și în următoarele momente:
- când cercetătorul nu poate lua contact direct cu unitățile colectivității cercetate;
- când fenomenele s-au produs anterior, fără a fi fost consemnate în documente;
- când, deși cercetătorul are posibilitatea unui contact direct cu unitățile cercetate, nu este în
măsură să stabilească singur nivelul de dezvoltare al anumitor caracteristici. Precizia
informațiilor obținute dintr-o înregistrare prin interogare depinde de o serie de factori
subiectivi, cum ar fi: exactitatea cu care faptele petrecute anterior s-au reflectat în conștiința
celui interogat, corectitudinea punerii întrebărilor și buna credință a recenzorului și a celui
recenzat. Înregistrarea prin interogare se poate efectua și prin corespondență.
• Autoînregistrarea poate fi socotită o formă specială de înregistrare prin interogare, în care
înregistrarea propriu-zisă se efectuează de către persoana cercetată, pe formulare speciale
primite de la cercetător, de exemplu, anchetele statistice. În acest caz, cercetătorul înmânează
sau trimite prin poștă formularele cu instrucțiunile de completare a lor celui interogat și apoi le
ridică după ce verifică în prealabil exactitatea datelor consemnate. Această formă de
înregistrare a informațiilor statistice este mai puțin costisitoare, dar și rezultatele ei sunt supuse
unei probabilități sporite de producere a erorilor de înregistrare
79. Ce reprezintă eroarea de înregistrare? Dați un exemplu.
In urma inregistrarilor informatiilor statistice cu privire la fenomenele colective pot sa
apara diferente intre nivelurile inregistrate ale ale unor anumite caracteristici si nivelurile lor
reale , diferente care poarta denumire de erori de inregistrare.
80. Enumerați posibile cauze ale erorilor de înregistrare. Dați un exemplu.
Cauzele producerii erorilor de înregistrare sunt numeroase: lipsa de
experiență a personalului care efectuează înregistrarea, neglijența,
insuficienta precizie a formularelor de înregistrare, ținerea inexactă a
evidențelor care stau la baza înregistrărilor statistice, erorile măsurate
etc.
81. Ce reprezintă eroarea premeditată sau intenționată? Dați un exemplu.
Eorile de inregistrare premeditate sau intentionate se datoreza fie intentiei de
 denaturare a realitatii, de diminuare a unui fenomen de catre persoanele inregistrate sau de
ambele parti.
82. Ce reprezintă eroarea nepremeditată sau neintenționată? Dați un exemplu.
Se datoreaza neatentiei , , lipsei de memorie, înțelegerii greșite
a formularelor și instrucțiunilor de completare a lor.
83. Prin ce se diferențiază eroarea premeditată sau intenționată
de nepremeditată sau neintenționată.
• Erori de înregistrare premeditate sau intenționate, când se
datorează fie intenției de denaturare a realității, de exagerare
sau diminuare a proporțiilor unui anumit fenomen de către
persoanele înregistrate sau chiar de ambele părți;
• Erori de înregistrare nepremeditate sau neintenționate în
cazul neatenției, lipsei de memorie, înțelegerii greșite a
formularelor și instrucțiunilor de completare a lor
84. Ce reprezintă eroarea întâmplătoare? Dați un exemplu.
Este eroare de inregistrare nepremeditata. Erorile intamplatoare care intra sub actiunea
legii numerelor mari si nu influenteaza inmod esential rezultatele medii, deoarece, acțiunile lor
într-un anumit sens sunt egal probabile cu acțiunile lor în sens contrar și se compensează
reciproc la nivelul colectivității. De exemplu, la efectuarea controlului statistic al calității
producției când se măsoară o anumită caracteristică se comit erori de măsurare în plus sau în
minus față de valorile reale ale caracteristicii diferitelor unități, dar pe ansamblu – dacă
numărul variantelor este suficient de mare – abaterile într-un sens se compensează cu abaterile
în sens contrar, iar valoarea medie va tinde spre valoarea reală a caracteristicii măsurate
85. Ce reprezintă eroarea sistematică? Dați un exemplu.
Este eroare de inregistrare nepremeditata. Eroarea sistemaica este cea care actioneaza
intr-o anumita directie bine determinata sidenatureaza intodeauna realitatea.
86. Prin ce se diferențiază eroarea întâmplătoare de eroarea sistematică. Dați un exemplu.
Erorile intamplatoare nu influențează în mod esențial rezultatele medii. Erorile
sistematice denatureaza intotdeauna realitatea.
87. Ce reprezintă eroarea de reprezentativitate? Dați un exemplu.
Eroarea reprezentativa se exprima ca diferenta intre marimea unui indicator sintetic
obtinut pe baza esantionului si marimea aceluias indicator det pe baza unei inregistrari totale
cu conditia ca eroare de inregistrare sa fie la fel de mare in ambele cazuri.
88. Enumerați câteva modalități de prevenire a producerii erorilor de înregistrare.
Testatrea formulelor de inregistrare prin anchete, alegerea judicioasa a persoanalului de
inregistrare , efectuarea unui control riguros asupra personalului de inregistrare.
89. Ce reprezintă controlul datelor statistice? Dați un exemplu.
Este o actiune ulterioara inregistrarii si se efectueaza cu scopul de a asigura volumul
complet, instruirea personalului care face înregistrarea si calitatea datelor inregistrate.
90. Consemnarea datelor din documente anterioare şi retranscrierea lor reprezintă o interogare
directă? Argumentați răspunsul.
Inregistrarea directa presupune consemnarea nemijlocită a fenomenelor în documente se
efectuează prin contactul direct al cercetătorului cu fiecare unitate a colectivității. Astfel
consemnarea datelor din documente anterioare şi retranscrierea lor nu reprezintă inregistrare
directa, ci inregistrare pe baza de documente.
91. Ce reprezintă gruparea datelor statistice? Dați un exemplu.
Gruparea statistică presupune organizarea datelor primare după una sau mai multe
caracteristici, cu scopul relevării tipurilor calitative ale populației cercetate.
92. Ce reprezintă gruparea simplă (unidimensională) a datelor statistice? Dați un
 Gruparea simplă poate fi: pe variante numerice și pe intervale de variație Gruparea
pe variante numerice presupune determinarea numărului de unități din colectivitate la
nivelul cărora sunt variantele înregistrate, precum și valoarea realizată a caracteristicii,
situație valabilă numai în cazul în care caracteristica de grupare presupune prezența unui
număr foarte mic de variante
93. Ce reprezintă gruparea combinată a datelor statistice? Dați un exemplu.
Gruparile combinate se intocmesc dupa 2 sau mai multe caracteristici, de ex: gruparea
societatilor comerciale dupa nr de salariati si cifra de afaceri.
94. Prin ce se diferențiază gruparea simplă (unidimensională) de gruparea combinată. Dați un
exemplu.
Gruparea simplă poate fi: pe variante numerice și pe intervale de variație. Gruparea pe
intervale de variație se utilizează când caracteristica de grupare prezintă în colectivitatea de
studiat un număr foarte mare de variante. De ex: gruparea societatilor comerciale dupa nr de
salariati si cifra de afaceri- combinata, gruparea societatilor comerciale dupa nr de salariati-
simpla.
95. Ce reprezintă gruparea datelor statistice pe variante? Dați un exemplu.
Gruparea datelor statistice pe variante se realizeaza atunci cand se grupeaza datele dupa
o variabila discreta sau cand dimensiunea valorilor pe care le poate lua caracteristica nu este
foarte mare.
96. Ce reprezintă gruparea datelor statistice pe intervale de variație? Dați un exemplu.
Gruparea pe intervale de variatie se utilizeaza cand caracteristica de grupare prezinta in
colectivitatea de studiat un nr foarte mare de variante.
97. Enumerați condițiile ce ar trebui îndeplinite în procesul grupării datelor statistice pe
intervale de variație?
Ea presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) Stabilirea numărului de grupe (intervale)
b) Determinarea mărimii intervalelor de grupare
c) Construcția intervalelor de grupare și repartizarea unităților statistice
98. Ce reprezintă completitudinea datelor în procesul grupării datelor statistice pe intervale de
variație?
Se urmareste daca s-au strans formularele de le toate unitatile supuse observarii si se verifica
daca au fost completate toate rubricile din formulare.
99. Ce reprezintă tabelul statistic?
Tabelele statistice reprezinta o prezenatare ordonata a datelor unei colectivitati.
100. Enumerați câteva reguli ce trebuie avute în vedere în procesul de construcție a
unui tabel statistic?
Reguli in procesul de contituire a unui tabel statistic : sa aiba titlul clar si concis, sa se
indice unitatea de masura, sa se precizeze sursa datelor.
101. Ce reprezintă graficul statistic?
Graficul statistic este o reprezentare grafica descriind o maniera simplificata a realitatii.
102. Enumerați câteva reguli ce trebuie avute în vedere în procesul de construcție a unui
grafic statistic?
Sa respecte datele bla bla bla
103. Când se recomandă utilizarea tabelului statistic pentru prezentarea informației statistice?
Atunci cand se doreste centralizarea datelor statistice.
104. Când se recomandă utilizarea graficului statistic pentru prezentarea informației
statistice?
Atunci cand reprezentarea grafica este mai sugestiva decat reprezentarea scrisa a datelor.
105. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple nu se întocmesc după
două sau mai multe caracteristici. Argumentați răspunsul? A
106. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple se utilizează în practica
statistică pentru studierea structurii colectivităților. Argumentați răspunsul? A
107. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple se efectuează după
variația unei sau a mai multor caracteristici esențiale. Argumentați răspunsul? F
108. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple permit efectuarea
analizei dependenței fenomenelor cercetate de factorul timp. Argumentați răspunsul?F
109. Ce reprezintă indicatorul statistic? Dați 2 exemple.
Expresii numerice stabilite printr-o cercetare statistica aferenta insusirilor calitatie si
cantitative analizate. Ex: indicatori absoluti .
110. Enumerați funcțiile îndeplinite de către indicatorul statistic. Explicați semnificația
uneia dintre funcțiile enumerate.
De masurare, de comparare, de sinteza, de estimare si de verificare a ipotezelor și testare
a semnificației parametrilor statistici utilizați.
111. Cum se definesc mărimile relative? Dați un exemplu de utilizare din practică.
Indicatorii relativi reprezintă mărimi relative, ca indicatori derivați, ce sintetizează
rezultatele comparării datelor statistice în interiorul aceleiași colectivități de la o grupă la
alta sau de la o colectivitate la alta, într-o expresie numerică sub formă de raport.
112. Ce tipuri de mărimi relative pot fi determinate? Pentru fiecare tip, dați câte un
exemplu de utilizare din practică
•mărimi relative de structură;
•mărimi relative de coordonare;
•mărimi relative de intensitate;
•mărimi relative de dinamică.
113. Care este specificul mărimilor relative de structură? Dați un exemplu.
Semnificativă pentru analiza statistică este stabilirea raportului în care se află fiecare
grupă față de total colectivitate, ceea ce presupune utilizarea indicatorilor relativi de
structură. Indicatorii relativi de structură se determină ca mărimi relative care arată
în ce raport se află fiecare parte față de întreg
114. Care este specificul mărimilor relative de coordonare (corespondență)? Dați un
exemplu.
În multe situații din activitatea practică apare necesitatea comparării: •elementelor
structurale componente ale aceleași colectivități •mai multor colectivități de același
tip existente în aceeași unitate de timp, dar în unități teritoriale diferite. Compararea,
necesar a fi realizată în condițiile menționate anterior, presupune determinarea
mărimilor relative de coordonare sau corespondență (indicatorilor relativi de
coordonare) care se exprimă de cele mai multe ori sub formă de coeficienți, dar pot
apare și sub formă procentuală.
115. Care este specificul mărimilor relative de intensitate? Dați un exemplu.
Activitatea practică de multe ori impune stabilirea unui raport între două fenomene care
se află într-o relație de interdependență. Utilizarea acestui raport reprezintă de fapt
determinarea indicatorilor relativi de intensitate care au ca scop evidențierea gradului
de răspândire a fenomenului în raport cu mărimea celui ales ca bază de raportare.
116. Care este specificul mărimilor relative de dinamică? Dați un exemplu.
Procesul de comparare în timp a fenomenelor și proceselor stabilite ca urmare a derulării
activităților din economie are la bază determinarea mărimilor relative de dinamică.
Mărimile relative de dinamică (indici) reprezintă indicatorii relativi de dinamică,
care se determină prin raportarea aceluiași indicator înregistrat, dar pentru unități de
timp diferite.
117. Ce tip de mărimi relative sunt utilizate pentru comparații teritoriale?Dați un
exemplu.
118. Ce tipuri de coeficienți se încadrează în categoria mărimilor relative de dinamică?
Prezentați diferențele dintre aceștia.
119. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de
coordonare (corespondență)? Dați un exemplu.
120. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de
intensitate? Dați un exemplu.
121. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de
dinamică? Dați un exemplu.
122. Prin ce se diferențiază mărimile relative de coordonare (corespondență) de
mărimile relative de intensitate? Dați un exemplu.
123. Prin ce se diferențiază mărimile relative de coordonare (corespondență) de
mărimile relative de dinamică? Dați un exemplu.
124. Prin ce se diferențiază mărimile relative de intensitate de mărimile relative de
dinamică? Dați un exemplu.
Procesul de comparare în timp a fenomenelor și proceselor stabilite ca urmare a derulării
activităților din economie are la bază determinarea mărimilor relative de dinamică.
Mărimile relative de dinamică (indici) reprezintă indicatorii relativi de dinamică,
care se determină prin raportarea aceluiași indicator înregistrat, dar pentru unități de
timp diferite.
125. Explicați funcția de măsurare a indicatorului statistic. Dați un exemplu.
126. Explicați funcția de comparare a indicatorului statistic. Dați un exemplu.
127. Explicați funcția de sinteză a indicatorului statistic. Dați un exemplu.
Problematica privind utilizarea indicatorilor relativi are în vedere:
a) Alegerea bazei de raportare, care vizează gradul de interdependență dintre
caracteristicile comparate sau scopul cercetării și presupune ca: - în dinamică să se ia
ca bază de comparare o perioadă considerată semnificativă sau perioada precedentă;
- în plan teritorial, analiza se stabilește pe fiecare perioadă: baza de comparare se
alege în raport cu modificările teritoriale ale caracteristicilor social-economice care
au ritmuri diferite de dezvoltare.
b) Asigurarea comparabilității datelor care formează raportul presupune ca indicatorii
comparați să fie mărimi comparabile între ele prin sfera de cuprindere sau în sensul
că trebuie să existe o legătură de cauzalitate, logică, de condiționare permițând
compararea în timp și spațiu;
c) Stabilirea formei de exprimare a mărimilor relative are în vedere diferențele dintre
indicatorii comparabili, astfel încât rezultatul să fie ușor de înțeles și de interpretat.
Cele mai sugestive și utilizate forme de exprimare sunt: coeficienții și procentele.
128. Ce tipuri de indicatori derivați pot fi utilizați în practica statistică?
Sub forma de coeficient si sub forma de procent
129. Ce tipuri de mărimi relative de structură pot fi determinate. Pentru fiecare tip, dați
câte un exemplu de utilizare din practică.
Frecvente: coeficient si procent si pondere/greutate.
130. Prin ce se diferențiază frecvențele relative de ponderile sau greutățile specifice?
Dați un exemplu.
Frecvențele relative se stabilesc ca un raport între numărul unităților din fiecare grupă și
numărul unităților din întreaga colectivitate; greutatea specifică (ponderea) exprimă
importanța fiecărei grupe sau părți în nivelul absolut al caracteristicii pe total
colectivitate.
131. Ce tipuri de reprezentări grafice se recomandă pentru prezentarea mărimilor
relative de structură?
Dreptunghi, cerc, patrat.
132. Pentru compararea numărului de turiști dintr-un județ cu același indicator stabilit la
nivelul altui județ ce tip de mărime relativă se recomandă? Argumentați răspunsul.
procent
133. Determinarea productivității muncii (producția în unitatea de timp) presupune
calculul unei mărimile relative de coordonare (corespondență)? Argumentați
răspunsul.
Da. Munca efectuata trebuie corelata cu unitatea de timp aleasa.
134. Determinarea cursului de schimb valutar (exprimă cu cați lei se poate cumpără un
dolar) presupune calculul unei mărimile relative de structură? Argumentați
răspunsul.
Nu.
135. Determinarea prețului unitar presupune calculul unei mărimile relative de
 intensitate? Argumentați răspunsul.
Nu.
136. Ce reprezintă media? Dați 2 exemple.
Media sau valoarea tip poate fi considerată valoarea variabilei statistice corespunzătoare
frecvenței maxime, mărimea ei situată la mijlocul șirului de valori, ordonate
crescător ori descrescător, sau mărimea medie a variabilei statistice obținută prin
calcule specifice, luând în considerare toate variantele acesteia sau uneori doar o
parte a lor situate în centrul șirului ordonat al acestora.
137. Când o medie este reprezentativă? Dați un exemplu.
Omogenitatea colectivităților statistice constituie o condiție indispensabilă pentru a
asigura mărimii medii un conținut real și reprezentativ, un caracter științific.
138. Când o medie este nereprezentativă? Dați un exemplu.
Cand colectivitatea statistica este neomogena.
139. Ce indicatori se cuprind în categoria mediilor propriu-zise (de calcul)?
media aritmetică, media geometrică, media armonică, media cronologică, media
pătratică, media cubică, media de ordin superior, mediile mobile etc.;
140. Ce indicatori se cuprind în categoria mediilor de poziție (indicatori ai localizării)?
mediana, modul, mediala și alte mărimi medii înrudite cu acestea.
141. Ce reprezintă media simplă sau neponderată? Dați un exemplu.
Media aritmetică poate fi aplicată în cazul unei variabile măsurate printr-o scală de
raport (metrică), iar datele din care se calculează sunt valori primare, direct
măsurabile. Teoretic ar trebui ca valorile empirice observate să tindă să formeze o
progresie aritmetică.
142. Ce reprezintă media ponderată? Dați un exemplu.
Media ponderată se utilizează în cazul în care valorile individuale au o importanţă diferită –
pondere p, care trebuie alocată valorii corespunzătoare.
143. Prin ce se diferențiază media simplă de media ponderată? Dați un exemplu.
mărimile medii se împart în două categorii și anume:
- mărimi medii simple sau neponderate (în cazul seriilor simple);
- mărimi medii ponderate (în cazul seriilor cu frecvență).
144. Ce reprezintă media aritmetică?
Media aritmetică poate fi aplicată în cazul unei variabile măsurate printr-o scală de
raport (metrică), iar datele din care se calculează sunt valori primare, direct
măsurabile. Teoretic ar trebui ca valorile empirice observate să tindă să formeze o
progresie aritmetică.
145. Câte medii aritmetice se pot determina pentru o serie de date statistice?
Argumentați răspunsul.
In cazul unei serii cu frecvență și cu caracteristica unității statistice distribuită pe
intervale (tabel 3.10) este necesar să se determine mai întâi câte o valoare
reprezentativă a fiecărui interval.
146. Ce tip de medie se poate aplica la nivelul unei variabile calitative? Argumentați
răspunsul.
Dupa scalare, media aritmetica.
147. Explicați afirmația: media aritmetică este o valoare internă a unei serii.
Este mai mare decat minimul si mai mica decat maximul.
148. Când se recomandă utilizarea mediei pătratice? Dați un exemplu.
Se recomandă a fi folosită atunci când în colectivitate predomină valorile mari (serie
asimptotică către valorile mari) sau atunci când termenii au atât valori pozitive, cât și
negative.
149. Prin ce se deosebește media aritmetică de media geometrică?
Media geometrică ( ) se utilizează în practică pentru determinarea nivelului mărimii
medii a fenomenelor care se dezvoltă în progresie geometrică sau după o lege
exponențială. Media aritmetică poate fi aplicată în cazul unei variabile măsurate
printr-o scală de raport (metrică), iar datele din care se calculează sunt valori
primare, direct măsurabile.
150. Când se recomandă utilizarea mediei cronologice? Dați un exemplu.
Se utilizează la calculul mediei termenilor unei serii cronologice de momente.
151. Prin ce se diferențiază mediile propriu-zise (de calcul) de mediile de poziție
(indicatori ai localizării)? Dați un exemplu.
Mediile de calcul returneaza o valoare medie a variabilelor. Mediile de pozitie returneza
pozitia medie a variabilelor si se refera la localizare.
152. Ce reprezintă modul (valoarea modală)? Dați un exemplu.
Modul este acea valoare a caracteristicii care are frecvența absolută (relativă) cea mai
mare. Este o mărime medie de poziție și se determină, conform definiției, prin
aflarea frecvenței maxime a distribuției și apoi a valorii caracteristicii
corespunzătoare acesteia.
153. Cunoscând timpii cronometrați pentru rezolvarea unui test, la nivelul unei
colectivități de studenți, ce valoare sintetică ar trebui determinată pentru a stabili
obiectiv intervalul de timp necesar rezolvării respectivului test. Motivați.
Media cronologica
154. Ce reprezintă valoarea antimodală? Dați un exemplu.
---
155. Ce reprezintă o distribuție multimodală? Dați un exemplu.
Frecvența cea mai mare apare de două sau de mai multe ori
156. Ce reprezintă conceptul de "cuantilă"? Dați un exemplu.
În statistică și teoria probabilității, cuantilele sunt valorile care împart un set de date
în intervale care conțin același număr de date.
157. Ce reprezintă mediana? Dați un exemplu.
Mediana reprezintă acel nivel al caracteristicii unei serii ordonate crescător sau
descrescător care împarte o distribuție în 2 părți egale: jumătate din unitățile
colectivității au valori ale caracteristicii mai mari ca mediana, iar jumătate mai mici.
158. Ce indicator se recomandă pentru analiza tendinței centrale a seriei {2, 4, 4, 7, 8,
1000}. Argumentați răspunsul.
Me
159. De ce este necesara măsurarea variabilității?
Pt exactitatea rezultatelor. Un indicator simplu al variației, care oferă o imagine generală
asupra dispersiei, este distanța dintre nivelul maxim și nivelul minim al variabilei sau
amplitudinea variației.
160. Ce tipuri de indicatori pot fi utilizați pentru caracterizarea variabilității?
amplitudinea variației, abaterile nivelurilor individuale
161. De ce amplitudinea variației nu este un indicator care să permită caracterizarea
completă a variabilității unei serii de date?
Deoarece oferă o imagine generală asupra dispersiei si este distanța dintre nivelul maxim
și nivelul minim al variabilei
162. Prezentați avantajele și dezavantajele calcului abaterii intercuantilice față de
calcului amplitudinii variației.
===
163. Ce reprezintă abaterea individuală ca indicator de caracterizare a variabilității?
Dați un exemplu.
Abaterea individuala se exprima cu cat unitatile de masura sau de cate ori valoarea
caracteristica urmarita la fieacre unitate a colectivitatii se abate la marimea unui indicator.
Ex: mediana
164. Prin ce se diferențiază abaterea individuală față de abaterea medie liniară
(absolută)?
Abaterea medie liniara reprezinta media aritmetica simpla sau ponderata a abaterilor
absolute ale termenilor seriei de la tendinta lor centrala , caracterizat cu ajugorul mediei sau
medianei .
165. Prin ce se diferențiază abaterea medie pătratică față de abaterea medie liniară
(absolută)?
Abaterea medie patratica se defineste ca medie patratica a abaterilor valorilor
 individuale de la tendinta centrala sau ca radacina patratica a dispersiei.
166. Prin ce se diferențiază abaterea medie pătratică față de deviația standard?
Abaterea medie pătratică, numită și abatere standard sau abatere tip se notează cu  și se
calculează prin extragerea rădăcinii pătrate din dispersie. Abaterea medie pătratică reprezintă
media pătratică a abaterilor nivelurilor individuale ale caracteristicii față de media lor.
167. Cum se interpretează o valoarea calculata a coeficientului de variație mai mică
decât valoarea 35%?
 Valoarea calculata a coeficientului de variatie mai mic decat 35% reprezinta
colectivitatea omogena.
168. Cum se interpretează o valoarea calculata a coeficientului de variație mai mare
decât valoarea 35%?
Valoarea calculata a coeficientului de variatie mai mare decat 35% reprezinta
colectivitatea eterogena.
169. Prin intermediul căror indicatori se evidențiază forma distribuțiilor statistice?
Forma distributiei este evidentiata prin intermediul asimetriei.
170. Ce reprezintă asimetria? Dați un exemplu.
Abaterile distribuțiilor datelor empirice de la cele teoretice considerate simetrice
evidențiază tendințele urmate de repartiții în direcția stabilirii a două tipuri de asimetrii: de
dreapta sau de stânga
171. Ce reprezintă asimetria de dreapta? Dați un exemplu.
Asimetrie de dreapta-daca mediana sau modulul se afla plasat in partea dreapta fata de
medie pe grafic.
172. Ce reprezintă asimetria de stânga? Dați un exemplu.
Asimtrie de stanga- daca mediana sau modulul se afla plasat in partea dreapta fata de
medie pe grafic.
173. Cum se interpretează o valoarea calculata pozitivă a coeficientului de asimetrie Person?
174. Cum se interpretează o valoarea calculata negativă a coeficientului de asimetrie Person?
175. Cum se interpretează o valoarea calculata egală cu zero a coeficientului de asimetrie
Person?
1. cazul repartiției mezocurtice: curba normală coincide cu cea a distribuției empirice,
iar  = 3 și = 0  
2. cazul repartiției leptocurtică: variație mare a frecvenței distribuției empirice
comparativ cu cea a curbei normale, iar   3 și  0  
3. cazul repartiției platicurtică: variație redusă a frecvenței distribuției empirice
comparativ cu cea a curbei normale, iar   3 și  0
176. Cum se interpretează o valoarea calculata pozitivă a coeficientului de boltire
Fisher?
Coeficientul de boltire fisher - valorile pozitive sunt asimetrii de dreapta.
177. Cum se interpretează o valoarea calculata negativă a coeficientului de boltire
Fisher?
Valorile negative sunt asimetrii de stanga.
178. Cum se interpretează o valoarea calculata egală cu zero a coeficientului de boltire
Fisher?
Repartitia este simetrica.
179. Ce reprezintă o repartiție egalitară (absența concentrării) a volumului unei
caracteristici între unitățile statistice ale unei colectivități? Dați un exemplu
Repartitia egalitara se reprezinta in asa fel incat n% dintre unitatile statistice poseda n%
din volumul caracteristicii oricare ar fi valoarea lui n.
180. Ce reprezintă o concentrare maximă a volumului unei caracteristici între unitățile statistice
ale unei colectivități? Dați un exemplu.
181. La ce folosește descompunerea dispersiei la nivelul unei colectivități împărțite pe grupe?
Dați un exemplu.
182. Care sunt avantajele cercetării selective?
===x3
183. Care este scopul unei cercetări parțiale?
Cercetarea partiala are ca scop legitimarea unor parametrii corespunzatori ai
colectivitatii totale pe baza prelucrarii datelor obtinute.
184. În ce condiții este considerat un eșantion reprezentativ?
185. Ce este un eșantion reprezentativ?
Esantionul reprezentativ este considerat reprezentativ atunci cand structura
colectivitatii de selectie este identica cu structura colectivitatii generale sau difera foarte putin
de aceasta.
186. Ce este un eșantion? Dați un exemplu.
Esantionul este o subcolectivitate prin studierea careia se caracterizeaza colectivitatea
generala sub aspectul diferitor caracteristici. Ex: 30 de elevi ai unei scoli
187. Ce reprezintă selecția aleatoare (întâmplătoare)? Dați un exemplu.
Selectia aleatoare constituie modelul de baza utilizat pentru asigurarea
reprezantativitatii .
188. Ce reprezintă selecția aleatoare (întâmplătoare) simplă? Dați un exemplu.
Selectia aleatoare simpla este tipul utilizat in special pentru colectivitatile statistice
negrupate formate dintr-un nr de unitati simple si care se caracterizeaza printr-un anumit grad
de omogenitate.
189. Ce reprezintă selecția tipică (stratificată)? Dați un exemplu.
Selectia tipica este una dintre caile de marire a preciziei esantionului.

190. Când se folosește selecția de serii? Dați un exemplu.

 Selectia de serii se foloseste cand colectivitatea generala este formata din unitati
complexe numite si servicii . ex: echipe sau brigazi
191. Ce reprezintă ipoteza statistică? Dați un exemplu.
Ipoteza statistica este o afirmatie despre parametrul unei populatii sau despre repartitia
unei caracteristici a populatiei afirmatie a carui adevar se testeaza pe baza unu esantion
aleator.