1.

Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale determinarilor calitative ale fenomenelor de masa,fenomene care sint supuse actiunii legilor statistice ce se manifesta in conditii concrete,variabile in timp si spatiu.Obiectul de studiu al Statisticii teoretice il constituie fenomenele si procesele care prezinta urmatoarele particularitati:1)se produc intr-un nr mare de cazuri;2)variaza de la un element la altul,de le4 un caz la altul;3)sint forme individuale de manifestare concreta in timp,in spatiu si sub aspect organizatoric.Deci obiectul de studiu al statisticii teoretice il reprezinta fenomenele de masa care au proprietatea de a fi variabile ca forma de manifestare individuala in timp,in spatiu si sub raport organizatoric.Particularitatile obiectului de studiu al statisticii,care o fac sa se deosebeasca de alte stiinte,pot fi sintetizate astfel:1)studiaza fenomenele sociale si econpmice de masa in cadrul carora actioneaza legile statistice.2)studiaza aspectul cantitativ, concret al fenomenelor socialeconomice de masa,stabilindu-se astfel marimea, volumul, intensitatea,raporturile de interdependenta in conditii specifice de timp,spatiu si organizatorice. 2. Statistica economica este o ramura a statisticii care studiaza aspectele cantitative ale fenomenelor si proceselor sociale ce au loc in domeniul producerii cu scopul de a evidentia proportiile,tendintele si legitati;e ce au loc.Obiectul de studio al statisticii economice este procesul de reproducere,conditiile in care el are loc si rezultatele finale din economia nationala. 3. Statistica poate fi clasificat n dou mari categorii: statistica descriptiv statistica inductiva Statistica descriptiv poate fi definite ca totalitateametodelor de culegere, prezentare i caracterizare a unui set de date, nscopul de a descrie diferitele trsturi principale ale acestui set de date Statistica inferenial poate fi definite ca totalitatea metodelor ce fac posibil estimarea caracteristicilor unei populiisau luarea unor decizii privind o populaie, pe baza rezultatelor obinute pe un eantion Statistica descriptiv se ocup de prezentarea, clasificarea i sintetizarea datelor de observaie. Aceasta concentreaz informaia existent n datele respective cu ajutorul anumitor indicatori statistici care, n fond, sunt nite numere ce exprim caracteristici sau tendine ale fenomenului studiat. Statistica inferentiala (inferential statistics) se ocupa cu interpretarea datelor oferite de statistica descriptiva si cu folosirea acestora pentru a formula concluziisi lua decizii. 4. Notiunile fundamentale ale statisticii sint:1)populatia statistica care reprezinta totalitatea manifestarilor sau elementelor de aceeasi natura,de aceeasi esenta calitativa.ale unui fenomen sau proces economic bine individualizat.Statistica abordeaza populatiile fie static fie dinamic.O pop statica exprima o stare,un nivel,la un moment dat,in timp ce o pop dinamica concretizeaza un proces,o devenire in timp.2)unitati sau elemente statistice reprezinta multimea numarabila de elemente care compun pop satistica.Fiecare element al pop este purtatorul unui anumit nivel al fiecarei trasaturi supuse observarii statistice.Statistica opereaza cu unitati simple(student,pensionar),cit si cu unitati complexe(grupe de student,familia).3)caracteristica statistica constituie acea proprietate care este comuna tuturor unitatilor unei pop statistice,deoarece variaza de la o unitate la alta poarta denumirea de variabila statistica sau aleatoare.Nivelul variabilei al caracteristicii la fiecare unitate sau grup de unitati din pop se numeste variant.Nr de aparitii ale unei variante intr-o pop statistica repr. frecventa caracteristicii.Caracteristicile statisticii se diferentiaza dupa mai multe criteria si anume:a)dupa continutul caracteristicii in de timp;de spatiu si atributive.b)dupa modul de exprimare in calitative si cantitative;c)dupa natura variatie caracteristicilor numerice in cu variatie continua si cu variatie discontinua .d)dupa modul de obtinere si caracterizare a fenomenului in primare si derivate;e)dupa forma de manifestare le nivelul unitatilor simple in alternative si nealternative.4)Datele statistice reprezinta caracterizarea numerica obtinuta de statistica in legatura cu unitatile,grupele sau pop studiata.Ele sint marimi concrete rezultate din studiile efectuate pa baza de numarare,masurare sau

calcul statistic.Datele pot fi primare,prelucrate,publicate sau stocate.5)Indicatorii statistici repr. Expresia numerica a unor fenomene,procese,activitati sau categorii economice sau sociale,definite in timp,spatiu si structura organizatorica. 5. Observarea statistica consta in culegerea dupa criteria bine stabilite,pt toate unitatile pop studiate,valorilor,variantelor caracteristicilor prevazute in programul cercetarii.Datele rezultate in procesul observarii statistice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-conditia de volum care presupune culegerea datelor de la toate unitatile pop studiate;-conditia de calitate care impune inregistrarea unor date authentic,reale,care sa nu prezinte erori.Observarea statistica este o operatie de mare amploare care necesita importante forte umane,cheltuieli banesti si material.Avind in vedere acest lucru si tinind cont si de conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca o corecta observare a fenomenelor si proceselor de masa supuse studiului,statisticii ii revine o sarcina extreme de importanta in organizarea si realizarea primei etape a cercetarii.Din aceasta cauza proiectarea unei observari statistice trebuie sa tina seama de rezolvarea unor probleme metodologice si organizatorice. 6. Etapa sau faza a doua a cercetarii statistice o constituie prelucrarea datelor,o faza tot atit de importanta ca si observarea statistica.Aceasta se face dupa un plan(program) care cuprinde aspect atit de natura metodologica ,cit si de natura organizatorica.Datele culese in etapa observarii pot fi supuse,intr-o prima faza,unei prelucrari primare destinate ordonarii lor,precum si desprinderii unor concluzii generale cu privire la fenomenul observat.In acest scop se procedeaza la efectuarea unor operatiuni de centralizare,grupare si reprezentarea datelor sub forma de serii,tabele si grafice.Intr-o a doua faza,datele se supun prelucrarii bazate pe metode mai complexe,de o mare finite,cu scopul de a se obtine informatii suplimentare,calitativ superioare din punctual de vedere al semnificatiei economice.In statistica se refera la indicatorii statistici primary si derivati,la calculul marimilor relative,medii si prelucrarea seriilor de repartitie de frecvente. 7. Gruparea statistica consta in separarea unitatilor unei pop in subpopulatii omogene din punctual de vedere al uneia sau al mai multor caracteristici.O subpopulatie(grupa) este considerate omogena atunci cind unitatile de observare componente difera in mica masura una de alta,incit se poate afirma ca in esenta apartin aceluiasi tip calitativ.Asadar conditia de baza a aplicarii gruparii o reprezinta asigurarea omogenitatii grupelor.Principalele motive pt care se apeleaza la metoda gruparii sint:-asigurarea unei structure care sa faca posibila incadrarea si stocarea datelor,in scopul tinerii unei evidente sistematice;-cunoasterea structurii pop la un moment dat,precum si a mutatiilor structural care au intervenit in decursul timpului;-aprofundarea cunoasterii modului de manifestare a fenomenelor,prin evidentierea efectului cauzelor sistematice.Notiunile de baza folosite de metoda gruparii statistice sint:caracteristica de grupare si intervalul de grupare.Caracteristica de grupare repr.acea variabila fate de care unitatile colectivitatii sint repartizate in grupe distincte,cit mai omogene.Intervalul de grupare se obtine facind diferenta dintre doua limite inferioare a doua grupe alaturate,fie intre limitele lor superioare,fie intre limita superioara sic ea inferioara a aceluiasi interval.Gruparea dupa nr caracteristicilor se imparte in gr. Simpla si combinata;dupa continutul caracteristicii in gr.cronologica;teritoriala si atributiva;dupa forma de exprimare a caracteristicii in calitative sau nenumerice si cantitative sau numerice. 8. Notiunea de frecventa sau pondere se refera la nr de unitati statistice care corespund grupelor de unitati,obtinute ca rezultat al centralizarii statistice.Frecventele cumulate se pot calcula fie pe baza frecventelor absolute,fie pe baza frecventelor relative.Cumularea frecventelor se face succesiv pornind fie din capatul de sus al seriei,fie din capatul de jos,obtinind astfel pt fiecare valoare a seriei frecvente cumulate crescator sau descrescator. Frecventa cumulata crescator se noteaza cu Fi (y).Aceasta reprezinta proportia indivizilor din populatie ce au valori mai mici sau egale cu Xi(Xi Xj).Dintre

frecventele relative si absolute cumulate crescator exista relatia urmatoare:CK(y)= ,pt orice k {1,2,,m}.Frecventa cumulata descrescator se noteaza cu Dj(y).Prin intermediul acestei marimi se determinaw proportia indivizilor din pop ce au valori mai mari sau egale cu Xj(xi>=xj).Intre seria frecventelor absolute si relative cumulate descrescator exista relatia: Dj(y)= pt orice k {1,2, ,m}.Se pot construi histogramele si poligoanele frecventelor cumulate crescator si descrescator.Poligonul frecventelor cumulate crescator ajusteaza graficul functiei de repartitie. 9. Seria statistica este prezentarea a doua siruri de date,in care primul sir prezinta caracteristica de grupare,iar cel de-al doilea,rezultatul centralizarii frecventelor sau valorile unei caracteristici cu care se afla in raport de interdependent.Seriile statistice se pot clasifica dupa mai multe criteria.Dupa continutul caracteristicii de grupare si impart in:serii statistice de timp caracterizate prin faptul ca prezinta valorile caracteristicii in raport cu derularea timpului;de spatiu sau teritoriale caracterizate prin faptul ca prezinta centralizarea frecventelor sau a valorilor caracteristicii studiate in functie de variantele unei caracteristici de spatiu sau teritoriale;de repartitie reprezinta un sir de valori care arata schimbarea frecventelor unei caracteristici de grupare in raport cu variatia caracteristicii respective.Caracteristica de grupare poate fi redata numeric sau prin attribute.De ex:prezentarea nr de unitati turistice in raport cu valoarea incasarilor sau prezentarea nr de turisti in raport cu tipul de unutate de cazare folosit.Prezentarea datelor sub forma de serie statistica prezinta o serie de avantaje,cum ar fi:-cerintele de prdonare a datelor,de tinere a unei tinere de evidente in raport cu un anumit criteriu(timp,teritoriu);-stau la baza calcularii indicatorilor derivati;-poate facilita desprinderea unor tendinte,aprecierea unor repetabilitati.Din aceste motive seriile statistice au fost considerate materie prima a analizelor statistice. 10. Tabelul statistic constituie o forma de prezentare a datelor care au rezultat din observarea sau prelucrarea statistica.Tabelul statistic este format din mai multe elemente de continut si de forma.Cele de continut sint:1)titlul tabelului sau subiectul tabelului reda intr-o forma concise pop si partile sale component la care se refera datele prezentate.Titlul se inscrie in capetele rindurilor tabelului statistic.2)predicatul tabelului sau titulatura coloanelor reprezinta elementele statistice ce caracterizeaza subiectul tabelului sau ce se spune despre subiect.Altfel spus,predicatul tabelului este format din sistemul de caracteristici pt care sa facut centralizarea datelor.Elementele de forma se regasesc in principal in machete tabelului formata din titlul general,titlurile interioare,reteaua de rinduri si coloane(care formeaza rubricile in care se inscriu datele),nota explicativa redata cu scopul de a pre4ciza fie sursa datelor,fie modalitatea de prelucrare a rezultatelor trecute in table.In arport cu nr de caracteristici care au stat la baza gruparii datelor intocmim:tabele simple(se intocmesc pe baza rezultatelor centralizarii simple a datelor statistice si prezinta repartitia unei colectivitati dupa o singuara caracteristica);tabele pe grupe(rezulta in urma unei grupari simple unde colectivitatea este prezentata pe grupe sau clase dupa o singura caracteristica calitativa sau cantitativa);tabele combinate(sint tabelele in care pop apare sub forma de grupari combinate;pop este grupata dupa doua sau mai multe caracteristici);tabele cu dubla intrare(cuprind grupele formate dupa variatia concomitenta a doua caracteristici,iar in rubrici frecventele commune ale ambelor variabile);tabele de asociere(prezinta repartitia elementelor pop studiate dupa doua caracteristici carelate logic si care alterneaza intre doua posibilitati.Se folosesc,de regula, pt studiul legaturilor dintre fenomene). 11. Graficul este o imagine spatiala ,cu caracter conventional,care,prin diferite mijloace plastice de reprezentare,reliefeaza ceea ce este caracteristic,esential,pt obiectul cercetarii.Elementele unei reprezentari grafice sint:titlul(indica la ce anume se refera prezentarea,specificind locul si perioada pt care sint redate valorile caracteristicii.El tre sa fie clar si concis.);reteaua graficului(este formata din

linii paralele,orizontale si vertical trasate ecplicit sau subintelese,care servesc la inscriereadiferitelor simbpluri sau figure,fara a ingreuna citirea graficului.Retelele pot fi aritmetice,semilogaritmice,logaritmice si polare);scara de reprezentare(este elemental care stabileste relatia dintre unitatea grafica de masura si unitatea de masura a caracteristicii.Cu ajutorul scarii se gradeaza axele graficului si se masoara coordonatele punctelor.Scara de reprezentare poate fi uniforma-scara aritmetica in care diviziunile sint echidistante si neuniforma-scara logaritmica);legenda(este redata cu scopul de a explica semnificatia simbolurilor folosite in grafic);graficul propriu zis(este format dintr-o multime de puncte,linii,figure geometrice,simboluri);sursa datelor(precizeaza provenienta datelor);note explicative(indica ipotezele avute in vedere la construirea graficului).In general graficele se impart in 2 categorii:reprezentari bazate pe figure geometrice,in care nivelul indicatorului este exprimat de lungimea unei drepte,suprafata unui dreptunghi,patrat sau cerc si reprezentari bazate pe figuri naturale sau figure simbolice.Alte tipuri de grafice sint:1)diagrama prin coloane-grafic in care datele statistice sint reprezentate prin dreptunghiuri,construite cu bazele egale pe axa abciselor care poate fi axa timpului si inaltimile proportionale cu marimea indicatorilor reprezentati.Se foloseste pt reprezentarea in timp a unui fenomen.2)diagrama prin benzi-grafic in care datele statistice sint reprezentate prin ariile unor dreptunghiuri construite cu bazele pe axa ordonatelor si despartite prin spatii egale. Lungimea benzilor este direct proportionalacu marimea indicatorilor reprezentati,iar latimile sint egale.3)diagrama de structura-reflecta structura unei pop,evidentiind raportul care exista intre partile componente ale acesteia si intreaga pop.Pt reprezentarea grafica se foloseste de regula dreptunghiul,patratul sau cercul.Suprafetele acestora tre sa fie direct proportionale cui volumul populatiilor,iar partile componente ale acestora sa fie reprezentate prin portiuni din suprafata.4)diagama polara-ilustreaza sezonalitatea,se construieste folosind o retea radiala.5)diagrama in batoane(bare)-grafic in care fiecarei valori a variabilei inscrise pe abcisa i se asociaza o ordonata(baton sau bara) de lungime proportionala cu frecventa valorii.6)cartograme si cartodiagrame-redau deosebirea dintre unitatile administrativteritoriale.Ele se trec direct pe harti si se folosesc in cadrul seriilor teritoriale

12. Indicatorul statistic este expresia numerica a unui fenomen,proces sau a unei categorii socialoeconomice,definite in timp,spatiu si structura organizatorica.Obtinut ca rezultat al procesului cercetarii statistice,indicatorul are un continut real,obiectiv determinat,o formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimare.Indicatorii folositi in cerecetarea statistica se subdivid in indicatori primari si in indicatori derivati.Indicatorii primari sau absoluti(marimi absolute) exprima direct nivelul real de dezvoltare al caracteristicii cercetate,caracterizind fenomenul sau procesul la modul cel mai ganeral din punct de vedere cantitativ.Ei rezulta in urma observarii si centralizarii statistice a datelor individuale de masa,fie prin inregistrarea directa,fie prin insumare partiala sau totala a datelor individuale de acelasi fel.Indicatorii absoluti exprima volumul grupelor si al intregii pop,precum si nivelul cumulat al diferitelor caracteristici pa grupe de unitati si pe ansamblul pop.Datele primare,denumite in statistica marimi absolute,se exprima in unitati de masura specifice caracteristicii observate(kg,buc,m)deosebindu-se intre ele numai in privinta ariei de cuprindere si a momentului sau perioadei de inregistrare.Marimile absolute constituie punctul de plecare al intregii analize statistice,iar cunoasterea lor reprezinta o premisa a conducerii rationale a activitatii economice.Indicatorii derivati

se obtin in faza de prelucrare statistica a marimilor absolute prin aplicarea variatelor metode si procedee de calcul statistic(comparatii,abstractizari,generalizari).Indicatorii derivati au manirea de a pune in lumina si de a face posibila analiza aspectelor calitative ale fenomenelor si proceselor cercetate.In acest scop ei exprima :relatii cantitative dintre diferitele caracteristici statistice,dintre diferitele parti ale unei pop sau dintre fenomenele ce se gasesc intr-un anumit grad de interdependenta;valorile tipice care se formeaza in mod obiectiv in cadrul aceleeasi perioadede timp sau in dinamica;gradul si forma de variatie a caracteristicilor cercetate;legaturile de interdependenta dintre fenomene,tendinta obiectiva de manifestare a fenomenelor;rolul si contributia diferitilor factori la formarea si modificarea marimii unui fenomen complex.Agregarea ramurilor este o problema de baza pt studierea legaturilor dintre ramuri,strins legata de clasificarea ramuriloreconomiei nationale in general si a ramurilor industriei in special.Daca nu este posibil sa figureze in tabel un nr mare de ramuri,se procedeaza la unirea a doua sau mai multe ramuri,proces care se numeste agregare.Agregarea stabileste nr de ramuri incluse in clasificare,folosind criterii care sa permita o caracterizare corecta a legaturilor tehnico-economice dintre ramuri.Nr ramurilor si gradul de agregare a acestora sint determinate de necesitatile caracterizarii si analizei economiei,cerinte de a caracteriza cele mai importante legaturi si proportii formate in activitatea economica.Efectuarea agregarii ramurilor de productie trebuie facuta in functie de paticularitatile specifice ale fiecarei ramuri.Ramurile agregate tre sa fie omogene.Criteriile care determina omogenitatea ramurilorsint si creteriile care stau la baza agregarii.Aceste criterii sint:1)identitatea produselor fabricate;2)destinatia comuna a produselor finite;3)similitudinea materiei prime consumate;4)similitudinea proceselor tehnologice folosite;5)asemanarea cantitativa a structurii pretului de cost al productiei.Alegerea criteriului de agregare se face in functie de principiul de clasificare adoptat la alcatuirea clasificarii ramurilor de productie.Agregarea este de 2 feluri:orizontala si verticala.Agregarea orizontala inseamna agregarea produselor unor procese de productie paralele.care se afla in unul si acelasi stadiu de productie.Ea se bazeaza pe ipoteza ca produsele pt fabricarea carora se consuma acelasi fel de materie prima si se afla in acelasi stadiu de productie au de obicei si aceleasi functii.La acest fel de agregare isi gaseste aplicarea criteriul destinatiei produselor finite.Agregarea verticala are drept scop reunirea unor stadii de productie succesive,independente,reprezentate in productia diferitelor ramuri ale industriei. 13. Marimea relativa este rezultatul compararii sub forma de raport a doi indicatori statistici si exprima printr-un singur nr proportiile indicatorului raportat fata de indicatorul de baza de raportare(baza de comparatie).Marimile relative sint folosite in toate domeniile in care se utilizeaza metodele si tehnicile de calcul si analiza ststistica.Forma cea mai obisnuita si sugestiva de exprimare a marimilor relative este cea a procentelor acre arata cite unitati din indicatorul raportat revin la 100 unitati ale indicatorului baza de raportare.Promilele se folosesc cind indicatorul comparat este mult prea mic fata de indicatorul baza de comparare si exprimarea in coeficienti sau chiar in procente ar conduce la stabilirea unor marimi relative dificil de interpretat.In aczul in care rezultatul raportului ditre cele doua marimi comparate are o valoare foarte mica,se utilizeaza prodecimile sau procentimile in functie de marimea cu care se asimileaza indicatorul baza de comparare.Marimile relative se impart in urmatoarele categorii:de structura,de coordonare,ale dinamicii,ale programarii si de intensitate.Marimile relative de structura se utilizeaza pt a cunoaste aprofundat compozitia acelor pop care au fost separate in grupe si subgrupe dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici de grupare.Ele stabilesc in ce raport se afla fiecare element sau grup de elemente ale pop fata de nivelul sau volumul intregii pop.Daca avem o caracteristica oarecare Z ce descrie un fenomen ce consta din grupe,clase si Z=Z1+Z2+...+Zn,unde Z-imobil;n-nr de grupe,clase,unitati luate in studiu,Zi-valoarea grupului i si vom nota prin X=Z1 unul din ele.iar prin Y=Z totalul,atunci avem raportul:k=x/y=Zi/Z=Zi/ ;k= ;i=1,2,...,n; si ,atunci este marime relativa de

structura in coeficienti. 100%=Zi/ ; i=1,2,...,n; si 100%marime relativa de str. in %.Marimile relative de coordonare caracterizeaza raportul numeric in care se gasesc doi indicatori de acelasi fel,apartinind unor grupe ale aceleeasi pop statistice sau unor pop statistice de acelasi fel ,dar situate in spatii diferite.In general ele admit proprietatea de reversibilitate.Astfel notind cu Xa si Zb cele doua niveluri coparate,in functie de scopul cercetarii,marimea relativa de coordonare va fi:Ka/b=Xa/Xb sau Kb/a=Xb/Xa.Pt perceperea mai usoara a raportului dintre varialilele numerice ale acestora,se exprima procentual;daca sint mai putine grupe sau pop comparate se pot reprezenta grafic toate rezultatele compararii;daca sint mai multe se pot alege cele mai cocludente.Se considera ca grupa sau pop aleasa ca baza este proportionala cu 100% si scara de reprezentare se va alege in functie de valoarea maxima procentuala.Marimile relative ale dinamicii se utilizeaza pt caracterizarea evolutiei fenomenelor de timp.Ca mod general de calcul ele se obtin ca raport intre nivelul fenomenbului intr-o perioada si nivelul aceluiasi fenomen dintr-o perioada anterioara,considerata drept baza de comparatie.Notam X=Xt-o perioada oarecare si Y=X , perioada anterioara. X/Y=Xt/X =It . .Marimile relative ale planificarii sau ale programelor de dezvoltare sint specifice oricarei economii moderne.Ele se calculeaza in economia planificata central pt toate nivelurile care se structureaza sistemul informational si se regasesc in sistemul rapoartelor statistice pt toti indicatorii care sint cuprinsi in planurile de stat.in economia de piata aceste marimi se calculeaza numai la nivelul fiecarei unitati,in functie de programele elaborate privind aprovizionarea si desfacerea de marfuri.Marimea relativa a sarcinii de plan sau ale programului de dezvoltare (Kpl/0) se obtin prin raportarea nivelului propus al activitatii pt perioada curenta sau viitoare(Xpl) la nivelul realizarilor(Xo) din perioada premergatoare stabilirii programului de activitate viitoare:Kpl/o=Xpl/Xo*100.Marimea relativa a realizarii programului de sau a planului (K1/pl) caracterizeaza gradul de realizare a sarcinilor prevazute pt perioada respectiva.Se calculeaza prin raportarea nivelului realizarilor din perioada curenta(X1) la nivelul planificat sau programat pt aceeasi perioada(Xpl): K1/pl=X1/Xpl*100.Marimile relative de intensitate,considerate in statistica drept caracteristici derivate,se obtin prin raportarea a doi indicatori absoluti de natura diferita care se afla intr-o relatie de interdependenta.Aceste marimi relative se pot calcula la nivelul unitatilor complexe ale pop,al grupelor sau subpopulatiilor si indicatorul din numitor.Cel mai frecvent indicator de calcul al nivelului productivitatii muncii se obtine raportind un indicator de productie la nr mediu al personalului muncitor.La nivelul fiecarei unitati,notind in general,marimea relativa de intensitate obtinuta cu Xi indicatorul din numarator cu Yi si cel din numitor cu Zi,atunci relatia este:Xi=Yi/Zi.Daca avem k=x/y,pt a determina marimea relativa de intensitate x si y tre sa fie comparabile din punct de vedere metodologic si din punct de vedere numeric. 14. Media este expresia sintetizarii intr-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este esential ,tipic si obiectiv in aparitia,manifestarea sim dezvoltarea acesteia.Media este acea valoare a caracteristicii la care ar fi ajuns toate unitatile daca asupra lor ar fi actionat acelasi complex de cauze si fiecare cauza ar fi actionat cu aceeasi intensitate.Data fiind diversitatea larga a fenomenelor social-economice,precum si complexitatea variabilitatii fenomenelor,in practica tre sa se aleaga tipul de medie adecvat.Mediile cel mai frecvent intilnite sint:aritmetica,armonica,patratica,geometrica si cronologica,calculate ca medii simple sau ponderate.Media aritmetica ( )se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ constante in progresie aritmetica.Media aritmetica simpla se foloseste pt seriile simple,adica in cazul in care nr variantelor caracteristicii studiate este egal cu nr unitatilor sau cind se cunoaste nivelul totalizat al caracteristicii si nr unitatilor.Media aritmetica pt seria cu frecvente absolute:x pt seria cu frecv relative in %:X= pt seria cu frecv relative in coef. X= ;in cazul unei serii continue X=E(X)= Media armonica Xh se calculeaza din valorile inverse ale termenilor:1/x1+1/x2+...+1/Xn= Media armonica

se calculeaza astfel pt seria simpla: Xh=n/ ;pt seria cu frecv abs. Xh= ;pt seria cu frecv relative in %:Xh=100/ ;pt seria cu frecv relative in coef.:Xh=1/ .Media armonica se foloseste la calculul nivelului mediu al unei caracteristici derivate cu caracter de marime medie partiala sau marime relativa partiala.Media armonica ponderata se foloseste pt calculul pretului mediu si al indicelui mediu al preturilor cind lipsesc informatii privind volumul fizic al marfurilor.Media patratica (Xp) este acea valoare care inlocuind termanii seriei ridicati la patrat,nu modifica suma patratelor lor.Media patratica se calculeaza astfel pt seria simpla:Xp= ;pt seria cu frecventa absoluta: Xp= ;pt seria cu frecv relativa in %:Xp= ;pt seria cu frecv rela in coef.,:Li=Xi/Pi.Media patratica se foloseste in statistica in situatii speciale si anume cind se da o importanta mai mare termenilor mari ai seriei sau in cazul in care termenii seriei au valori pozitive si negative.In practica se foloseste pt calculul abaterii mediei patratice.Media geometrica (Xg)se bazeaza pe relatia de produs a termenilor seriei.Media geometrica se calculeaza astfel pt seria simpla:Xg= ;pt serii cu frecv abs. Xg= ;pt serii cu frecv in %:Xg= .Media geometrica se foloseste cint termenii seriei nu permit o relatie de aditivitate,ci un produs.Denumita si medie de ritm media geometrica se foloseste pt a calcula ritmul mediu de crestere(scadere) a unui fenomen in evolutia lui in timp.Media cronologica (Xcr) este o forma transformata a mediei aritmetice si anume este o medie generala din medii partiale. 15 .Proprietatile mediei aritmetice in functie de utilitatea practica se impart in doua grupe:de verificare a exactitatii calculului si de simplificare a calculului:a)media aritmetica este cuprinsa intre Xmax si Xmin,adica:Xmin<X<Xmax.Aceasta proprietate este numai orientativa,deoarece intre Xmax si Xmin se afla un interval de valori posibile sa fie egale cu media.b)suma abaterilor nivelurilor individuale ale variabilei aleatoare de la media lor este egala cu zero. =0 pt serii simple si pt seriide frecvente.c)media calculata pe baza variantelor caracteristicii micsorate sau marite cu o constanta a se modifica in acelasi sens si cu aceeasi marime fata de media seriei initiale:Se da seria X1,X2,...,Xn.Pt serii simple X=1/n ,iar pt serii de frecventeX=1/ d)Media calculata din variantele caracteristicii multiplicate sau simplificate cu o constanta k se mareste sau se micsoreaza de k ori:pt serii simple X=1/N* ;pt serii de frecvente: X=1/ Daca se combina ultimele doua proprietati se obtine formula de calcul simplificat a mediei aritmetice: -pt serii simple; pt serii de frecvente.e)Daca intr-o serie de distributie,se reduc frecventele cu o constanta c,media calculata pe baza noilor frecvente ramine neschimbata.Cel mai frecvent,aceasta proprietate este folosita la calculul mediei pe baza frecventelor relative,in care constanta c este egala cu ni. 16. Indicatorii de pozitie cuprind quantilele si modulul.Quantilele sint valori concrete ale seriei care o impart in parti egale:mediana(in 2 parti);quartile(in 4 parti);decile(in 10 parti);centile(in 100 parti).Mediana este valoarea centrala care a unei serii ordonate crescator sau descrescator si care imparte seria in 2 parti egale.In cazul unei serii simple cu un nr impar de termeni Me=(Xn+1)/2, X1,X2,X3,X4,X5,X6,X7:X4-mediana.I cazul unei serii simple cu un nr par de termeni: Me=X(n)/2+X(n+2)/2. X1,X2,X3,X4,X5,X6,X7,X8: X4,X5-mediana.In cazul unei serii cu frecventa imparte in jumatate nr unitatilor. Me= .In cazul unei serii pe intervale mediana se determina prin interpolare cu ajutorul uneia din formule:in general toti indicatorii de pozitie pe o serie de intervale se determina in 2 etape:1)locul/intervalul in care se afla indicatorii;2)valoarea indicatorilor se

calculeaza:Me=Xj+hj*

pt serii cu frecvente absolute.Me=Xj+hj* pt serii cu frcv relative in%.

Xj-inceputul intervalului madian;hj-lungimea intervalului;hj -sint respectiv frecventele absolute/relative ce corespund intervalului median.Fj-1-frecv cumulate crescator pina la intervalul precedent intervalului respectiv.Quartilele sint valori ale caracteristicilor care impart in 4 parti efectivul unitatilor.h/4=0.25%;25%;Q1;Q2...Qi.In cazul unei serii pe intervale:Qi=Xj+hj* frecvente absolute;Qi=Xj+hj*
10i F j 1 fj

,i=1,2,3frecvente rel in %.Decilele sint valori ale caracteristicilor frecvente

ce impart nr unitatilor in 10.n/10=0.1%;10%;D1,D2,D3,Di.Di=XJ+hj* absolute,Di=xj+hj*

.Centilele sint valori ale caracteristicilor ce impart efectivul unitatilor in

100 parti.n/100=0.01%;1%;C1,C2,C3,Ci.Ci=Xj+hj .Frecvent in analizele economice si statistice teoretic se folosesc coeficienti de diferentiale cuantica si coeficienti de diferentiale decilica.Kq=Q2/Q1;Kd=D2/D1.De cite ori 10% din unitate cu cele mai mari valori au valori mai mici decit 10% cu cele mai mici valori.O cuantila e valoarea caracteristicii care imparte in jumatate suma produselor Xini. Deseori in analizele statistice si in teorie se utilizeaza coeficienti de diferentiatie:Kq=Q3/Q1- coeficient de diferentiatie centilica.Kd=D9/D1-coeficient de diferentiatie decilica.Kd este coeficient de diferentiatie decilica care arata de cite ori 10% din efectivul populatiei cu cele mai mari valori ale caracteristicii au valori mai mari decit10% din efectivul cu cele mai mici valori ale caracteristicii.Modulul( Mo)este valoarea caracteristicii cea mai des intilnita careia ii corespunde frecventa maxima.Modulul sau dominanta unei variabile aleatoare(x) este acea valoarea modala a argumentului(x) pt care functia de probabilitate sau functia de densiatate de probabilitate are valoare maxima.In cazul unei serii cu frecvente absolute avem:nj=maxni=xj(n ).In cazul unei serii pe intervale modulul se determina cu ajutorul formulei:Mo=Xj+hj* ;Xj-inceputul intervalului modal;hj-lungimea intervalului.1=nj-nj-1;2=nj-nj+1 pt seria cu frecvente absolute,unde nj=maxni( );1=fj-fj-1;2=fj-fj-1 pt seria cu frecvente relative,fie in% fie in coeficienti.Valoarea modala poate inlocui media atunci cind cea in cauza nu se poate calcula sau nu are sens a fi calculata ca de exemplu:talia medie in industria confectiilor,nr mediu la incaltaminte.In acest caz se stabilesc ca valori modale talia cea mai des solicitata si nr la pantofi cel mai des cautat.De asemenea modulul este util cind seria de repartitie este asimetrica.Mediana si modulul se exprima in aceleasi unitati de masura ca si variabila studiata,iar dupa marimea abaterilor dintre ele se poate aprecia forma de repartitie a frecventelor in seria analizata. 17. Indicatorii imprastierii se impart in indicatori simpli si indicatori sintetici.Indicatorii simpli ai imprastierii servesc pt a caracteriza gradul de imprastiere a unitatilor pop cerecetate fata de medie sau fata de o anumita valoare din serie.Se pot exprima in unitati absolute,aceleasi ca si ale caracteristicii studiate cit si in marimi relative(%)calculate in raport cu media.Acesti indicatori sint :1amplitudinea variatiei(A) si abaterile individuale ale fiecarui termen de la media lor(di).Amplitudinea absoluta(A) se obtine ca diferenta intre valoarea maxima(Xmax) si valoarea minima (Xmin) a seriei,adica A=XmaxXmin.In cazul unei serii de distributie pe intervale egale sau neegale amplitudinea reprezinta diferenta dintre limita superioara a ultimului interval si limita inferioara a primului interval.Amplitudinea relativa(A%) se calculeaza raportind amplitudinea absoluta la media aritmetica a valorilor inregistrate A%= *100.Apolitudinea relativa permite aprecierea si compararea gradului de variatie pt doua pop statistice in care caracteristica de grupare se exprima in unitati de masura diferite.Abaterile individuale absolute(di) se calculeaza ca diferenta intre fiecare varianta inregistrata si

media aritmetica a acesteia,respectiv:di=Xi- .Abaterile individuale relative(di%) se calculeaza ca raport intre abaterea absoluta si nivelul mediu al caracteristicii studiate.di%= *100= *100.Abaterile individuale pot fi pozitive sau negative in functie de marimea fiecarui termen fata de media lor.Indicatorii sintetici caracterizeaza gradul de variatiei ,luind in consideratie toti termenii seriei.Ca indicatori sintetici,statistica calculeaza abaterea medie liniara( ),dispersia( ),abaterea medie patratica( ) si coeficientul de variatie(v).Abaterea medie liniara( ) se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a abaterilor termenilor seriei de la media lor,luate in valoare absoluta,adica: pt o serie simpla; = pt o serie de frecvente absolute; = pt o serie de frecvente relative; = ni* pt o serie in care *=1.Abaterea medie liniara arata in medie cu cit se abat termenii seriei de la media lor.Abaterea medie liniara poate fi un indicator concludent numai daca seria prezinta un grad mare de omogenitate.Aceste neajunsuri se inlatura prin calculul dispersiei.Dispersia ( ) se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a patratelor abaterilor termenilor seriei de la media lor si mai poarta denumirea de moment centrat de ordinul doi.Relatiile de calcul sint: pt o serie simpla; pt o serie de frecvente absolute; pt o serie de frecvente relative exprimate in %,i=1...r.Dispersia se mai poate calcula prin formula de calcul simplificat: *k2-( )2.Abaterea medie patratica se calculeaza ca o medie patratica simpla sau ponderata a abaterilor valorilor seriei fata de media lor,respectiv radacina patrata din dispersie: Abaterea medie patratica este mai mare decit abaterea medie liniara.Se foloseste in calculele de corelatie,la estimarea erorilor de sondaj,la verificarea semnificatiei anumitor indicatori statistici.Coeficientul de variatie(v) propus de Pearson se calculeaza ca raport dintre abaterea medie patratica si nivelul mediu,adica:v= *100.Coeficientul de variatie se mai poate calcula ca raport intre abaterea medie liniara si nivelul mediu:v= *100.Coeficientul de variatie,indiferent de relatia cu care se calculeaza,ia valori intre 0-100%.Daca v=0,inseamna lipsa de variatie,toate valorile caracteristicii fiind egale intre ele si respectiv egale cu media.Se admite ca seria prezinta un grad de omogenitate ridicat,daca v<35%.Daca v>70-75% se afirma ca variatia este foarte mare,media nu este semnificativa si ascunde o structura eterogena a pop care necesita repetarea operatiei de grupare cu respectarea stricta a principiilor teoretice care conditioneaza reusita acestei operatii de omogenizare a grupelor.

18. Dispersia unei caracteristici se noteaza cu 2 si se calculeaza ca marime medie aritmetica simpla sau ponderata a patratelor termenilor fata de media lor.Deci se mai poate numi si patratul mediu al 2 abaterilor termenilor fata de media lor.Formulele de calcul sint:-pt seria simpla: 2= = ,
2 (i=1,2,...,n);-Pt o serie cu frecvente absolute: 2= ni,(i=1,2,...,n).Dispersia unei caracteristici reprezinta,in acelasi timp,si momentul centrat de ordinul doi si se poate calcula si fara sa fie necesar sa se calculeze in prealabil abaterile individuale ala variantelor de la media lor.Efectuind dezvoltari succesive in formula dispersiei,se obtine:-Pt o serie simpla: 2= ( )2.(I=1,2,...,n).-Pt o

serie de frecvente: 2= -( )2,(i=1,2,...,n).In cazul folosirii unei serii cu intervale de grupare,marimea dispersiei si marimea mediei nu se pot determina ca valori exacte.Cu cit intervalele de grupare sint mai mari,cu atit valoarea dispersiei,calculata pe baza centrelor de interval,va prezenta o abatere mai mare fata de valoarea exacta a dispersiei,calculata direct din variantele caracteristicii.Dispersia este un indicator abstract,nu are forma concreta de exprimare si arata modul in

care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei.Masoara variatia totala a caracteristicii studiate datorita cauzelor esentiale si intimplatoare.Este un indicator util in verificari de ipoteze statistice,in calculul altor indicatori statistici. 19.Regula adunarii dispersiilor este o relatie importanta in statistica.Aceasta este: 20= 2+ 2.Pe baza regulii de adunare a dispersiilor se pot calcula si alti indicatori care se folosesc la analiza seriilor statistice de distributie multidimensionale.Astfel se poate calcula coeficientul de determinatie (R2) si coeficientul de nedeterminatie(1-R2).Coeficientul de determinatie: R2= *100 arata care este ponderea factorului principal de grupare in variatia totala a caracteristicii.Coeficientul de nedeterminatie: 1-R2= *100 arata care este ponderea factorilor intimplatori(neinregistrati) in variatia totala a caracteristicii.Daca R2>1-R2,inseamna ca factorul de grupare actioneaza in mod hotaritor asupra variatiei caracteristicii Yj,iar daca R2<1-R2 variatia variabilei Yj se datoreaza influientei exercitate de alte cauze(Factori neinregistrati) aceasta fiind independenta de variatia caracteristicii Xi.Regula de adunare a dispersiilor mai este utila pt a calcula o dispersie cind se cunosc celelalte doua dispersii.De asemenea,iteoria selectiei,calculul erorii medii pe tipuri de selectie se bazeaza,din punct de vedere al continutului,pe regula de adunare a dispersiilor. 20. Abaterea medie patratica se calculeaza ca o medie patratica simpla sau ponderata a abaterilor valorilor seriei fata de media lor,respectiv radacina patrata din dispersie:Avantajele acestui indicator se refera la faptul ca acorda fiecarei abateri importanta cuvenita,prin ridicarea la patrat a abaterilor.Abaterea medie patratica este mai mare decit abaterea medie liniara( ).Se folosescte in calculele de corelatie,la estimarea erorilor de sondaj,la verificarea semnificatiei anumitor indicatori statistici.Dezavantajele abaterii medii patratice se refera la faptul ca se exprima in aceleasi unitati de mausra ca si variantelor caracteristicii.Ea nu permite compararea variatiei a doua pop in care caracteristica se exprima in unitati de masura diferite.De asemenea,ofera o imagine deformata asupra marimii variatiei atunci cind se compara douapop de acelasi fel in care difera ordinul de marime al caracteristicilor studiate.Toate neajunsurile indicatorilor de variatie prezentati pina acum se inlatira de catre coeficientul de variatie.Coeficientul de variatie(v) propus de Pearson se calculeaza ca raport dintre abaterea medie patratica si nivelul mediu,adica: v= *100. 21. (23 doar tabelul)Sondajul statistic este o cercetare prin care pe baza uneisubmultimi prelevata riguros (numita esantion) se poate spune ceva relevant despre pop de origine din care a fost extrasa proba.Teoria sondajului se bazeaza pe doua rezultate din statistica matematica. Indicatori Caracteristica Media Nr .unitatilor(vol pop) Proportia Nr.unitatilor ce poseda caracteristica Dispersia Abaterea medie patratica Dispersia pt caracteristica alternativa Abaterea medie patratica Populatia(paramet ri) X N p=M/N M ; O2; X2 ;;x 2 p ;p(1-p)
p 2

Esantionul(val ori de sondaj) n m

x x 2

pt pop la caracateriticile alternative Eroarea limita x Parametrii sint stabili,marimi reale,posibl necunoscute,valorile de sondaj sint marimi ce difera de la esantion la esantion. -x +x.Oricit de rigiros nu am selecta noi,esantionul este mai omogen decit populatia. nerepetat; X= *
2 x

= ;

pt sondajul repetat;

pt sondajul

;Legea nr mari exprimata prin teorema lui Bernule si teorema lui Cebusev la

esantioane destul de mari =1; C: , De fapt in teorema sondajului se rezolva una din urnatoarele 3 probleme.1)Care este eroarea limita(x-?) pt un esantion cu un nr mare de unitati n dinainte dat daca rezultatele dinainte data.x, .2)care e probabilitatea care se garanteaza daca se da n,p-?;3)care este nr de unitati necesare supuse cercetarii daca rezultatele sint garantate cu o probabilitate dinainte data,n-?.In cazul in care pop este omogena parametrii din teorema lui Cebusev obtin o expresie concreta,x, =t X;t-coeficient de incredere si se obtine rezolvind ecuatia: * dt.In practica pt determinarea coeficientului t se foloseste tabelul Gauss-Laplas. 22. Metode de esantionare.In cadrul esantioanelor aleatoare sint incluseacele procedee bazate pe metodele de construirea esantioanelor in care alegerea unitatilor din populatie se face in mod aleator,fiecare unitate avind o probabilitate cunoscuta si diferita de zero de a accede in cadrul esantionului.Esantioanele nealeatoare se bazeaza pe alegera judicioasa a unitatilor utilizind informatii cunoscute asupra pop supuse analizei.Astfel se cunosc metode de esantionare aleatoare si nealeatoare.Metodele de esantionare nealeatoare presupun o repartitie uniforma a caracteristicilor pop si includ urmatoarele tipuri de metode:1)esantionarea la intimplare:se utilizeaza daca pop de referinta este omogena.Rezultatele obtinute sint puternic afectate de substitutia operatorilor de ancheta in asigurarea reprezentativitatii esantionului.Metoda se practica in cele mai diverse domenii si prezinta ca principal avantaj un inlt grad de operativitate.2)esantioane de voluntari-aceasta forma de esantionare se utilizeaza cu precadere in cercetarile psihologice sau medicale,dar tot asa de bine si in studii de marketing.Includerea in esantion a persoanelor nu se rezlizeaza la intimplare,ci pe baza optiunii de a face parte din esantion.De cele mai multe ori cercetarea statistica pe baza unui esantion de voluntari este de durata si necesita o exigenta deosebita.Esantioanele de voluntari sint deosebit de utile in cercetarile medicale,in urmarirea actiunii unui medicament nou in tratarea unei boli si sint mai putin folosite in analizele socio-politice.3)Esantioane dirijate-dupa cum indica si numele esantioanele dirijate presupun alegerea unitatilor in functie de anumite judecati asupra compozitiei pop de referinta.De cele mai multe ori se utilizeaza in studiile preliminare asupra unui fenomen.Aceasta maniera de alegere dirijata a unitatilor esantionului determinind costuri reduse,precum si un grad inalt de operativitate.In acelasi timp,cum alegerea unitatilor incluse in esantion este pseudoaleatoare,esantioanele generate pot prezenta deplasari semnificative ale indicatorilor calculati fata de valorile pop de referinta.Aceasta deplasare este cu atit mai pronuntata cu cit se ia in vedere,de obicei,tendinta de a elimina unitatileextreme din pop de referinta si de aretine numai unitatile tipice.4)esantionarea prin metoda cotelor reprezinta forma cea mai des intilnita in anchetele socialeconomice.Aceasta metoda de esantionare,bazata in ultima instanta pe o alegere rationala a unitatilor din esantion,da rezultate suficient de bune in anchetele de opinie la nivel national.Avantajele metodei sint:-metoda pe cote ,datorita desfasurarii,este in general mai putin costisitoare decit o metoda probabilista de esantionare;-datorita informatiilor cerute,este mai practica,fiindca evita utilizarea unor liste ce sint greu de procurat sau care nu sint actualizate.Se asigura o culegere rapida a informatiilor

cerute.-esantionarea prin metoda cotelor se poate realiza chiar daca nu exista o baza de sondaj,cu precadere in ultimele etape ale procesului de agregare.In cadrul metodelor aleatoare de esantionare fiecare unitate elementara din pop de referinta are o anumita probabilitate,nenula,de a fi inclusa in esantion.In cazul folosirii acestui fel de metoda eroarea de esantionare este in general mai mica decit intr-o esantionare neprobabilista.Se distind urmatoarele tipuri de metode aleatoare de esantionare:1)esantionare aliatoare simpla-in cadrul acesteia fiecare unitate elementara a pop are o anumita probabilitate nenula de a fi inclusa in esantion.Vom avea:esantionarea aleatoare simpla cu revenire-in cadrul acesteia extragerile sint independente,compozitia urnei raminind aceeasi pe tot parcursul procesului de constituire a esantionului.Prin utilizarea acestei metode ,la fiecare extregere probabilitatea de a retine in esantion o unitate elementara este constanta si este egala cu n/N,si o unitate poate fi inclusa de mai multe ori in esantion;esantionarea simpla fara revenire in cadrul acesteia pop de referinta isi schimba compozitia de la o extragere la alta.Procesul de construire a esantionului nu mai este definit de evenimentele independente,ca in prima varianta.2)tabele de nr aleatoare- isi gasesc o larga aplicare in construirea unui esantion aleator si se utilizeaza daca exista o baza de sondaj,iar fiecare unutate din pop de referinta se poate identifica printr-un nr.Tabelele de nr aleatoare se construiesc pe baza succesiunilor de cifre de la 0 la 9,care se extrag la intimplare cu probabilitati egale.Se considera adesea in practica drept numere aleatoare realizarile unei variabile aleatoare continue uniforme pe intervalul [0,1]S-au construit diverse tabele care sint mai mult sau mai putin folosite dintre care: tabelele lui Kendal si Smith cuprinzind 100000 de cifre;tabelele Rand Corporation cu 1000000 de cifre.3)esantionare sistematica sau macanica includerea unitatilor din pop in esantion se face pe baza unei progresii aritmetice,alegind un nr de la care se realizeza construirea progresiei.Ratia progresiei se numeste pas de numarare si se determina pe baza relatiei:k=[N/n].Deci construirea unui esantion prin metoda sistematica se realizeaza prin intermediul a doua elemente:pasul de sondaj sau de numarare(k) si punctul de plecare ales(x),unde x .Se poate scrie in acest caz esantionul sub forma E={x,x+k,x+2k,...};4)esantionare stratificata-se bazeaza pe descompunerea variatiei datorata dispersiei in interiorul claselor5(straturilor)si cea dintre straturile constituite.Intrucit esantionarea stratificata ofera rezultate mai bune decit esantionarea simpla sau sistematica.Cresterea eficientei este cu atit mai mare cu cit pop de referinta este neomogena si permite construirea de clase tipice.Procedeul de esantionare se desfasoara in urmatoarele etape:Se definesc straturile sau clasele tipice in care se partajeaza pop de referinta.Se repartizeaza volumul esantionului pe straturi,avind in vedere criteriile dupa care sa realizat stratificarea.Pt fiecare strat se genereaza aleator unitatile care se includ esantion.Se realizeaza stratificarea mai intii,care se utilizeaza diferitele informatii statistice suplimenatre obtinute dupa stratificarea anterioara pt optimizarea acesteia.;5)esantionarea cu probabilitati inegale-se recomanda atunci cind unitatile populatiei,in raport cu una sau mai multe caracteristici,au valori ce difera semnificativ,iar aplicarea esantionarii cu probabilitati egale duce la o eficienta scazuta a estimatiilor facute.;6)esantionarea de tip cluster-,in acest caz se extrag grupe de unitati eterogene care se numesc clusters sau pachete,sau serii,se utilizeaza in cazul in care pop studiata se prezinta sub forma unei ierarhii.Un avantaj major al acestei metode este reducerea costului de culegerea datelor,intrucit aceasta metoda asigura constituirea esantionului de grupe compacte de unitati.Forma de generare a esantionului reduce in mod simtitor deplasarile pe teren,asigura o mai buna supervizare a culegerii datelor si urmarirea nonraspunsurilor.De cele mai multe ori esantionarea de tip cluster asigura estimatori mai putin precisi decit esantionarile elementare;7)Esantionarea in mai multe etape-se aplica pt o pop care este orgam=nizata ierarhic,pe mai multe niveluri.Se constituie astfel pt fiecare nivel una sau mai multe baze de songaj,cuprinzind unitatile elementare coresounzatoare de pe nivelul imediat urmator.In etapa a doua pt unutatile alese in prima etapa tre sa se dispuna de baza de sondaj,pe baza carora vor fi alese unitatile din aceasta etapa.Avem astfel o dispunere in cascada a

bazelor de sondaj,incit unitatile alese intr-o etapa formeaza o baza pt nivelul urmator de esantionare.Unitatile din al doilea nivel se numesc unitati secundare.Pt fiecare nivel,includerea unitatilor elementare tre sa se faca respectind principiul completitudinii si complementaritatii.8)Esantionarea in mai multe faze-reprezinta o generalizare a esantionarii stratificate(tipice) si se utilizeaza din cel putin urmatoarele considerente:-prin modul de organizare duce la cresterea operativitatii si reducerea cheltuielilor cu colectarea informatiilor statistice;-de la o faza la alta are loc reducerea numarului de unitati din esantion,dar cresc corespunzator obiectivele pe care le propune cercetarea;-cind nu exista date care sa asigure stratificarea pop,prin modul de desfasurare,esantionarea in mai multe faze poate fi asimilata cu o stratificare posteriori care stratifica un esantion si nu intreaga pop.Se culeg astfel informatii asupra unui esantion preliminar,fie simultan,fie ulterior,despre un esantion extras din esantionul initial. 24. Determinarea parametrilor sondajului simpli aliator. Observam ca in toate formulele la determinarea parametrilor se considera ca este cunoscuta adica gradul de omogenitate a pop din care se extrage proba.Daca (dispersia)nu e cunoscuta trebuie calculata.In cazul pop neomogene se utilizeaza alte modalitati de determinare a abaterii mediei patratice.In cazul pop neomogene pop se imparte in straturi cit mai omogene si apoi extragind esantioane din fiecare strat compunem un usantion prin diferite metode:Sondaj stratificat(tipic)care poate fi proportional,neproportional sau optim,sondaj in serii,sondaj pe cote.In cazul pop neomogene dupa stratificare reiese din regula stratificarii dispersiei.Dispersia este egala cu media dispersiilor plus dispersia mediilor: 2= 2+ 2. 26 .Determinarea volumului esantionului. Volumul esantionului determina precizia acestuia,deci se vor selecta esantioane mari atunci cindse doreste o eroare mica. Volumul esantionului depinde de trei elemente: * Eroarea maxima admisa = Precizia (Dx); * Probabilitatea de garantare a rezultatelor = Coeficientul de incredere in raspunsuri (p); * Dispersia = Nivelul imprastierii populatiei studiate (D2). Se citeste: "Cu o probabilitate p se garanteaza rezultatele cu o eroare maxima admisa de +/-e%".Se observa ca volumul esantionului nu depinde de volumul colectivitatii generale (N), atuncicand acesta ia valori mari 27. Caracteristiva Cantitativa Sondaj repetat x= t= Se da t, n ,n t, x Sondaj nerepetat x= t= n= Caracteristica alternativa t, n

n=

t=

,n

n=

,t

n=

31. Seria cronologica denumita si serie dinamica sau serie de timp si simbolizata este constituita dintr-un sir de valori privind evolutia unei variabile statistice la anumite momente sau perioade succesive de timp.Notind valorile seriei cu y1,y2,y3,...,yn,iar intervalele de timp egale cu unitatea(t=1,2,3,...,n) putem spune ca valoarea seriei in momentul t este Yt.Asadar o serie cronologica care reda evolutia caracteristicii y pe perioada [t1,tn] se prezinta astfel: sau simbolizata [Yt] unde t= .La analiza seriilor cronologice trebuie avute in vedere proprietatile acestora care se caracterizeaza prin:variabilitatea,omogenitatea,periodicitatea si interdependenta termenilor seriei.Caracteristica y poate fi de tip discret(produsele) sau de tip continuu(temperatura).De asemenea poate fi functie de o singura variabila sau de mai multe variabile.Obiectivele analizei statistice in cazul folosirii serilor cronologice sunt:-caracteristica sintetica a evolutiei fenomenului cercetat prin indicatori revelatori;-desprinderea elementelor sistematice care dezvaluie legi sau repetabilitati privind dezvoltarea in timp a fenomenului;-Elaborarea de prognoze bazate pe studiul si interpretarea evolutiei din trecut a fenomenului.Clasificarea seriilor cronologice: a)in raport de momentele sau perioadele la care se refera datele deosebim:1)serii cronologice de intervale sau serii continue sau serii de flux-sunt acelea in care fiecare nivel al caracteristicii se refera la o perioada de timp(decada,luna,an).De ex datele privind valoarea vinzarilor realizate prin unitatile de alimentatie publica in anii 1990-1995 sin t prezentate sub forma unei serii de intervale.2)serii cronologice de momente ,caz in care fiecare nivel al caracteristicii se refera la nivelul variabilei la un moment dat.Datele de acest gen constituie reprezentari instantanee ale procesului economic urmarit in timp.De ex nivelul stocului la data de intii a fiecarui an.Datele in acest caz nu se pot insuma deoarece s-ar produce inregistrari duble.b)dupa modalitatea de exprimare a termenilor seriei,se intilnesc in practica statistica:1)serii cronologice formate din nivele absolute si b)serii cronologice formate din indicatori derivati.

32. Indicatorii seriilor cronologice se pot determina folosind:-o baza fixa,adica un nivel de referinta neschimbat privind o perioada caracteristica,un fel de jalon in timp fata de care ne comparam.Asadar Yt,pt t=2,3,...,n se compara cu Y1;-o baza in lant respectiv un nivel de referinta mobil care se deplaseaza in timp simultan cu perioada la care se refera indicatorul.De regula baza de comparare in cazul unui astfel de indicator este nivelul din perioada imediat anterioara.Deci Yt se compara cu Yt-1.Exprimarea indicatorilor se face :in marimi absolute(buc,lei,tone) sau in marimi relative(%,valoare ce revine pe o unitate).In raport cu modalitatea de obtinere si ex[rimare ,indicatorii seriei cronologice se prezinta astfel:a)indicatori exprimati prin marimi absolute:indicatori de nivel(care exprima marimea,cuantumul inregostrat de fenomenul analizat in unitatea de timp t.de ex nr de turisti in ultimii 10 ani);indicatori ai marimilor absolute care dupa directia modificarii pot fi :cresteri absolute si reduceri absolute(redau in marimi absolute cuantumul modificarii in timp a nivelului caracteristicii.Ei pot fi determinati astfel:sub forma de decalaje in timp fata de nivelul unui anumit an considerat ca baza de referinta;se obtine in acest caz modificarea cu baza fixa:t/1=Yt-Y1(t=2,3,...,n);sub forma de decalaje in timp inregistrate in perioada t fata de perioada precedenta t-1.Rezulta in acest caz modificarea cu baza in lant,a carei formula este:t/t-1=Yt-Yt-1, (t=2,3,...,n) .b)indicatori exprimati prin marimi relative sau ai modificarilor relative:indicele de dinamica(masoara de cite ori nivelul dintr-o perioada sa modificat fata de nivelul din perioada sa modificat fata de nivelul din perioada aleasa ca baza de referinta.Avem indici de crestere cu baza fixa:It/1= );indice de crestere cu baza in lant:It/t-1= );ritmul de dinamica(exprima sub forma de marimirelative sporul sau scaderea realizata in fiecare perioada fata de nivelul considerat baza de raportare.Se obtine dupa relatia:Rt/1= *100,(t=2,3,...,n)-cu baza fixa;Rt/t-1= cu baza in lant);valoarea absoluta a unui procent din ritmul de dinamica(se obtine raportind modificarea cu baza in lant,exprimata prin marimi absolute,la ritmul dinamicii cu baza in lant exprimat in %,respectiv:At/t-1= ).c)indicatori medii calculati din marimi absolute si marimi relative. (exprima sintetic ,intr-o forma concentrata,starea,respectiv modificarea in timp a fenomenului) :nivelul mediu al termenilor seriei(se determina ca o medie aritmetica a valorilor ce exprima nivelul caracteristicii pe perioade de timp cu formula: = );indicatorul modificarii medii absolute(reflecta cresterea sau descresterea medie inregistrata intr-o perioada de timp.se determina dupa relatia: = );indicele mediu de crestere/scadere(exprima proportia medie pe care o prezinta,pt perioade succesive,nivelul variabilei analizate: = );ritmul mediu de crestere/scadere(arata cu cit creste sau scade in medie variabila Yt in perioada analizata.Se obtine ca diferenta intre indicele mediu exprimat in % si 100: = -100).

33. Marimi medii la seriile cronologice. Ind exprimati in marimi absolute(bucati,unitati,tone,kg,u.m) pot fi: a)ind de nivel b)ind ai modificarilor absolute Ind de nivel (xt) arata marimea sau val caract inregistrate pt momentul sau perioada t.Ind ai modificarilor absolute arata cu cit s-a modoficat val caract in perioada t curenta fata de valin perioada precedenta t-1,sau din perioada de baza.Aceasta pot fi calc prin2 modalitati:

1.modificarea absoluta cu bazza fixa 2.mod absoluta cu baza mobile Proprietatea modif absolute: Ind exprimati in marimi relative: a)indici de dinamica b ) r i t m u r i d e m o d i f i c a r e c)val absoluta a unui % din ritmul de modoficareInd de dinamica cu b fixaInd de dinamica cu b mobile Ind in coeficienti arata de cite ori sa modoficat val caract in perioada t fata de perioada de bazasau in per precedenta.(t-1) Ind in % arata cite % reprez sau constitue val.caract in perioada curenta t,din va in perioada de baza sau din val perioadei precedente t-1 .Propritate :Ritmurile de modificare arata cu cite % sa modificat val in perioada curenta fata de val in perioada de baza sau fata de val in perioada precedenta. Ind medii.Nivelul mediu(media) unei SCR pe intervale se calc ca o m.aritmetica simpla.M unei SCR de momente se calc ca o m.cronologica.Pt seriile de moemente cu intervale egale intre momente se utilizeaza m.cronologica simpla:n-nr momentelor inregistratePt seriile de momente cu intervale neegale intre momente se utilizeaza SCR ponderata.t-intervale dintre momenteXcr-ponderata 34. Metoda indicilor .Indicii individuli se utilizeaz pentru a caracteriza variaia medie relativa fenomenelor n timp, pentru a compara manifestrile lor n spaiu ,pentru a msurainfluena diferiilor factori asupra nivelului i structurii fenomenelor complexe Indicele individual se calculeazla nivelul unei uniti a colectivitii studiate Pentru fenomenul complex y:

,unde: x - factorul de tip calitativ

y - fenomenul complex, de tipul y = x f

f - factorul de tip cantitativ Pentru factorul calitativ x:

Pentru factorul cantitativ f:

Cei trei indici verifica ntotdeauna relatia de sistem:

35. Indicicii de grup . Indicii de grup ai unei variabile statistice caracterizeaza variatia madie a fenomenului studiat la nivelul unei grupe sau pe total pop.Cunoasterea indicilor de grup ridica cele mai multe probleme care in principal se refera la :-posibilitatea insumarii elementelor componente;-alegerea bazei de raportare;-alegerea formulei de calcul in functie de natura datelor de care se dispune;Alegerea sistemului de ponderare in functie de continutul indicatorului de comparat si de relatiile se sistem utilizate in asa fel incit variatia fenomenului complex sa poata fi descompusa in produsul influientei factorilor sai. In practica statistica se folosesc mai multe tipuri de indici de grup.Dupa modul de calcul,indicii de grup se impart in:indici agregati,indici sub forma de medie si indici calculati ca raport de medii.Indicii agregati sint obtinuti prin raportarea unor sume ale elementelor de agregare. Pe intreaga pop, nivelul absolut al caracteristicii complexe rezulta prin insumarea observatiilor facute pe fiecare element al ansamblului cercetat in perioada raportata( ) ,respectiv in perioada de baza ( ).Indicele de grup al acestei caracteriatici este:I1/0Y= ;Cum fenomenele economico-sociale sint alcatuite ,de obicei din elemente eterogene,insumarea lor in expresiae naturala nu este posibila.Nu se pot aduna ,de ex,cantitatile comercializate ale diferitelor marfuri,dupa cum nu are sens sa adunam preturile.Agregatul(xf) caracterizeaza nivelul absilut al intregului ansamblu.Toti indicii de grup care se bazeaza pe determinarea prealabila a unor astfel de agregate poarta numele generic de indici agregati.Contributia factorului intensiv la variatia nivelului absolut al ansamblului de elemente pote fi descrisa astfel:I1/0X= ;iar pt factorul extensiv indicele de grup este: I1/0f= Indicii de grup agregati sint aplicabili numai daca informatiile sint disponibile pt fiecare variabila cuprinsa in analiza pina la nivel de element constitutiv al pop cercetate.Folosin din mod combinat unele marimi absolute cu privire la variabila complexa si indicii individuali ai caracteristicilor analizate ,indicii de grup pot fi determinati si sub forma de indici medii gde grup,fie ca madie aritmetica ponderata,fie ca medie armonica ponderata a indicilor individuali.Pt o reflectare corecta a variatiei fenomenului media aritmetica se aplica de obicei atunci cind se cunosc nivelurile de baza ale factorului de ponderare,iar media armonica a indicilor individuali se foloseste in situatia inregistrarilor nivelurilor curente ale factorului de ponderare.Astfel,pt indicele de grup al fenomenului complex y I1/0y= Vom deosebi 2 situatii:a)daca se cunoaste nivelul fenomenuluicomplex in perioada de baza si indicele elementar al fenomenului complex(I1/0y),atunci:y1=i1/0yy0 si I1/0Y= = (medie aritmetica ponderata din indicii individuali ai fenomenului complex);b)daca se cunoaste nivelul fenomenului complex din perioada curenta(y1) si indicele individual al fenomenului complex(i1/0y),atunci:Yo=y1*1/i1/0y si I1/0Y= medie armonica ponderata a indicilor individuali ai fenomenului complex.Variatia factorului calitativ/intensiv se studiaza in aceste conditii aplicind indicii de grup calculati ca raport de medii cu structura variabila,cu structura fixa si de modificare a structurii. Daca notam cu -nivelul mediu al caracteristicii calitative;X.-nivelurile individuale ale caracteristicii derivate,atunci sistemul de indici va fi:Istr.variabilax(x,f)= ;Istr.fixax(x)= ;Imod.str.x(f)= Sistemul de ponderare folosit la construirea indicilor de grup a ridicat cele mai multe probleme in teoria si practica statistica.De-a lungul timpului au fost concepute citeva sute de posibilitati de ponderare a indicilor,dintre acestea teoria si practica statistica retinind citeva propuneri,prezentate impreuna cu principalele avantaje sau dezavantaje a utilizarii lor.Ponderea constanta propusa de Laspeyres in 1864 pt calculul unui indice de grup al preturilor,conduce laq scrierea indicilor factoriali potrivit relatiilor ce urmeaza variatia fiecarui factor fiind ponderata cu

nivelurile de baza(fo) si respectiv(xo) ale comasuratorului:I1/0x=

factorul intensiv si I1/0f= pt

pt factorul extensiv.Ponderarea variabila propusa de Paasche in 1874 pt calculul unui indice de grup al preturilor are in vedere nivelurile curente ale comasuratorului:I1/0x= factorul intensiv si I1/0f= pt factorul extensiv.

36, Descompunerea in factori a indicatorilor complecsi.Pentru analiza si previziunea modificarii structurii unor indicatori complecsi se recurge frecventla metoda lanturilor Markov. Aceasta metoda se bazeaza pe logica dependentei probabilistice astructurii indicatorilor complecsi nregistrata la nivelul unui anumit segment de timp de structura localizata n segmentul de timp precedent.Deoarece schimbarile structurale se fac remarcate mai pregnant la intervale de timp mai m a r i d e u n a n , c a l c u l e l e p o t a v e a n v e d e r e s i s t a r i s t r u c t u r a l e a l e i n d i c a t o r i l o r c o m p l e c s i localizate la distante de 3, 4 sau 5 ani. 37. Indicatorii sintetici ai rezultatelor activitatii economice cuprind un sir de indicatori si anume:PIB(produsul intern brut) este productia finala obtinuta de rezidenti in perioada de referinta.Productia finala y este produsa in perioada de referinta.Consumul intermediar(CI) reprezinta cheltuielile pt procurarea materiei prime,energiei pt procesul de productie.CI nu include consumul de capital fix.Productia intermediara este productia produsa in perioada de referinta si utilizata in continuare in aceasta perioada pt a produce altceva.Valoarea productiei(X) este rezultatul activitatii economice.Valoarea adaugata bruta (VAB) se determina ca diferenta dintre valoarea productiei si consumul intermediar:VAB=X-CI.Consumul menajelor(consumul privat(CP)) reprezinta cheltuielile pt procurarea bunurilor materiale necesare satisfacerii necesitatilor familiei nu in scopuri produvtive.CP include autoconsumul,adica valoarea bunurilorproduse in gospodaria proprie si utilizate pt satisfacerea necesitatilor din gospodarie.Consumul public(CPL sau consumul statului(CS) sau consumul administrativ(CA)) reprezinta cheltuielile pt intretinerea institutiilor sectorului public care presteaza servicii populatiei fara o plata oarecare.Consumul final(CF)-cheltuielile pt satisfacerea nevoilor umane fie prin intermediul menajelor,fie prin sectorul public.Exportul(EXP) consta din valoarea bunurilor noi ori existente care parasesc definitiv teritoriul economic cu destinatia restul lumii si mai consta din valoarea tuturor serviciilor prestate de rezidenti nerezidentilor.Importul(IMP) consata din:valoarea bunurilor ce provin din restul lumii si intra definitiv pe teritoriul economic si mai consta din valoarea tuturor serviciilor prestate de nerezidenti rezidentilor.Soldul balantei comerciale(SBC sau exportul net (EXPN)) se determina ca diferenta dintre valoarea totala a exportului si valoarea totala a importului:EXPN=EXP-IMP.Formarea bruta de capital fix(FBCF) este valoarea bunurilor durabile procurate dar nu si consumate,adica procurate cu scopul de a fi utilizate in viitor pe o perioada mai mare de un an.Variatia stocurilor si rezervelor (SR)se determina ca diferenta dintre intrarile in stocuri si iesirile din stocuri.Formarea bruta de capital (FBC sau investitii brute) se determina ca suma formarii brute de capital si variatia stocurilor si rezervelor:FBC=FBCF+SR.Resursele(R) se determina ca suma dintre valoarea productiei si produsele din import:R=X+IMP.Relatia de echilibru este:R=U(utilizari totale).Intre indicatorii sintetici ai rezultatelor activitatii economice exista un sir de relatii si anume :X+IMP=PI+CF+FBC+EXP-relatiadechilibru;U=PI+CM+CPL+FBCF+SR+EXP; U=PI+CF+FBC+EXP-utilizari totale;UFT=CF+FBC-utilizari finale pe teritoriu; [UT=PI+UFT;UT=PI+CF+FBCF]-utilizari pe teritoriu;[UF=CF+FBC+EXP; UF=UFT+EXP]-utilizari finale; UT=PI+UF-utilizari totale. X+IMP=PI+UFT+EXP; X-PI=CF+FBC+EXP-IMP relatia de echilibru; X-PI=PIB=CF+FBC+SBC; PIB=UFT+SBC; UFT=PIB-SBC; SBC=EXP-IMP.Daca SBC este pozitiv adica daca EXP>IPM,atunci UFT<PIB,adica pe teritoriu se utilizeaza mai putin decit se

produce.Daca SBC este negativ,adica IMP>EXP,atunci UFT>PIB,adica pe teritoriu se utilizeaza mai mult decit se produce. 38. Produsul intern brut este principalul indicator in Sistemul Conturilor Nationale.Acesta masoara valoarea bruta a productiei de bunuri si servicii finale,produsa in cursul perioadei de calcul de agentii economici care-si desfasoara activitatea economica in interiorul tarii.Metoda de calcul cel mai des folosita este cea a valorii adaugate.Aceasta metoda consta in masurarea si evidentierea valorii adaugate brute de factorii de productie in institutiile din interiorul tarii si agregarea acestor marimi pe sectoare si ramuri,precum si pe ansamblul economiei.Prin eliminarea consumului intermediar din valoarea adaugata bruta(VAB) a acesteia.Daca se insumeaza VAB a tuturor ramurilor,se obtine un indicator cu acelasi continut,dar cu o sfera mai larga de cuprindere,denumit valoarea adaugata bruta completa.Se numeste completa deoarece include si serviciile bancare prestate.PIB rezulta din VAB a economiei conform relatiei:PIBPP=VABpf-SB+ININD+Iimport.PIB poate fi calculat si utilizind metoda utilizarii productiei finale.Aceasta are la baza insumarea componentelor ce exorima utilizarea finala a bunurilor si serviciilor evaluate la preturile pietei,pt consum final,consum de capital fix,acumulare,export,mai putin valoarea bunurilor si serviciilor importate,folosind relatia:PIBPP=CP+CPL+Ib+(E-IM),in care CPconsumul privat;CPL-consumul public;Ib-investitii brute;E-exportul;IM-importul de produse si servicii.O alta metoda folosita in calculul PIB este cea a insumarii veniturilor,denumita si metoda repartitiei veniturilor,pt ca se bazeaza pa agregarea veniturilor de productie,Astfel ,formula este:PIBpp=CM+ENE+Inind+A,unde CM-compensarea factorului munca;ENE-excedentul net de exploatare care cuprinde dobinda neta,renta,profitul brut;Inind-impozite indirecte nete;A-amortizarea capitalului fix.In functie de faza repartitiei veniturilor primare sau secundare-rezulta doi indicatori fundamentali:venitul national si venitul disponibil al economiei nationale.De exemplu:repartitia primara sau functionala a veniturilor consta in separarea acestora in venituri din munca angajata,in venituri din activitatea de intreprinzator si din patrimoniu.