CURS STATISTICĂ - Unitatea de învăţare nr.

ANALIZA STATISTICĂ A SERIILOR CRONOLOGICE (1)

Cuprins:

1. Obiectivele unităţii de observare.

2. Clasificarea seriilor cronologice.
3. Proprietăţile termenilor unei serii cronologice.
4. Reprezentarea grafică a seriilor cronologice.
5. Prelucrarea seriilor cronologice de momente.
4. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.
5. Teme de control.
6. Rezumatul unităţii de învăţare.
7. Bibliografia unităţii de învăţare.

1. Obiectivele unităţii de învăţare

Pentru a cunoaşte procesele şi fenomenele economico-sociale, statistica economică le

studiază pe parcursul întregii lor evoluţii sau la diferite momente de timp.
Evoluţia fenomenelor şi proceselor economice în timp este studiată cu ajutorul seriilor
cronologice sau serii dinamice sau de timp.
In urma parcurgerii acestui capitol, studenţii vor putea :
 identifica tipul seriei cronologice
 reprezenta grafic seriile cronologice
 caracteriza o serie cronologică de momente utilizând un sistem de indicatori specifici

2. Clasificarea seriilor cronologice şi proprietăţile termenilor

Seriile cronologice sunt formate din două şiruri de date, în care primul şir ne arată
variaţia timpului, iar cel de-al doilea şir cuprinde valorile fenomenului sau procesului
economic analizat la momentele sau pe intervalele de timp respective.
 Forma generală a unei serii cronologice este:

Trendul sau tendinţa generală a unei serii cronologice poate fi descris prin relaţia:

Criterii de clasificare a seriilor cronologice:

Există trei criterii principale după care se poate face clasificarea seriilor cronologice:
1) după variaţia timpului putem distinge:
1.1. serii cronologice de intervale denumite şi serii de fluxuri, în care fiecare
termen al seriei arată evoluţia fenomenului sau procesului analizat pe o
perioadă de timp.
Forma generală a unei serii cronologice de intervale este:
t1 t2 tn

t
y1 y2 yn

Exemplu de serii cronologice de intervale:

 producţia trimestrială de aluminiu
- t = trimestrul;
- yt = producţia trimestrială de aluminiu.
 investiţiile imobiliare anuale:
- t = anul;
- yt = investiţiile imobiliare.
Caracteristica principală a acestor serii de timp este aceea că termenii seriei se pot
însuma, obţinându-se astfel un indicator totalizator pe ansamblul perioadei analizate (ex.:
producţia totală de aluminiu pe parcursul perioadei analizate, investiţiile imobiliare totale).
Exemplu:Avem producţiile zilnice de brânză ale unei firme producătoare de produse lactate:
yt = producţia de brânză;
t = ziua.
Însumând producţiile zilnice de brânză dintr-o săptămână obţinem producţia
săptămânală.
Însumând producţiile săptămânale obţinem producţia lunară ş.a.m.d.

1.2. serii cronologice de momente în care fiecare termen al seriei arată nivelul la
 care a ajuns fenomenul sau procesul analizat la un anumit moment de timp.
Forma generală a unei astfel de serii este:

t1 t2 tn

t
yn
y1 y2

Exemplu:
 stocurile de materii prime la sfârşitul fiecărei luni
- yt = stocurile de materii prime;
 capitalul fix la sfârşit de an:
- yt = capitalul fix:
 depozitele sau creditele bancare la data de 1 a fiecărei luni:
- yt = depozite sau credite bancare.

Caracteristica principală a unei serii de momente este aceea că termenii seriei nu se pot
însuma pentru că s-ar produce multiple înregistrări.
Exemplu:
Dacă avem depozitele bancare la data de întâi a fiecărei luni, nu putem însuma aceste
depozite deoarece un depozit care este valabil la 1 ianuarie poate să fie valabil şi la 1
februarie etc., şi am înregistra valoarea lui de mai multe ori.

2) după natura termenilor seriei cronologice, adică după modul de exprimare al

termenilor seriei, distingem:
2.1. serii cronologice formate din indicatori absoluţi (evoluţia profiturilor anuale
ale unei bănci comerciale, evoluţia numărului de salariaţi ai unei firme în perioada 2000-
2006). Termenii seriei se exprimă prin unităţi concrete de măsură.
2.2. serii cronologice formate din indicatori relativi (evoluţia lunară a ratei
dobânzii, evoluţia anuală a ratei profitului, evoluţia lunară a ratei inflaţiei). Termenii unei serii
se exprimă de regulă prin procente.
2.3. serii cronologice formate din mărimi medii (evoluţia lunară a salariului
mediu, evoluţia anuală a profitului mediu, evoluţia anuală a înzestrării medii a muncii cu
capital fix). Termenii seriei se exprimă prin unităţi compuse de măsură deoarece se obţin prin
raportarea între doi indicatori absoluţi între care există o relaţie de interdependenţă.
3) după numărul de termeni, seriile cronologice pot fi:
3.1. serii cronologice de lungime mică;
3.2. serii cronologice de lungime medie;
3.3. serii cronologice de lungime mare.

3. Proprietăţile temenilor unei serii cronologice

Seriile cronologice se caracterizează printr-o serie de proprietăţi:

a) variabilitatea termenilor seriilor cronologice se referă la modificarea valorii
caracteristicii (variabilei) la care se referă seria cronologică de la un moment de
timp la altul sau de la o perioadă (interval) de timp la alta:
b) omogenitatea termenilor seriilor cronologice se referă la faptul că toţi termenii seriei
trebuie să fie de acelaşi tip şi să fie rezultatul acţiunii aceloraşi legi. Pentru a se
asigura omogenitatea termenilor seriilor cronologice trebuie să se ţină cont de
modul de exprimare al acestora (care trebuie să fie unitar), cât şi de conţinutul lor
(adică, toţi termenii să aibă aceeaşi unitate de măsură, termenii trebuie să fie
compatibili din punct de vedere al culegerii şi prelucrării datelor). Deci,
omogenitatea termenilor implică comparabilitatea acestora.
c) periodicitatea termenilor unei serii cronologice se referă la forma de manifestare a
fenomenelor în timp cu o anumită regularitate;
d) interdependenţa în timp a termenilor unei serii cronologice provine din
omogenitatea termenilor unei serii cronologice. Această proprietate presupune că
fiecare termen al seriei depinde într-o oarecare măsură de valorile anterioare
înregistrate, adică depinde de termenii precedenţi. Această proprietate ne conduce la
ideea că fenomenele şi procesele social-economice sunt rezultatul unor legi
obiective ce au caracter de tendinţă, tendinţă ce poate fi urmărită pe o perioadă
lungă de timp.
Respectarea tuturor acestor proprietăţi de către o serie cronologică de dimensiuni mari
este foarte greu de realizat.
Caracterizarea unei serii cronologice presupune utilizarea unui sistem de indicatori
specifici şi previzionarea fenomenelor şi proceselor economice cu ajutorul unor modele
deduse din proprietăţile sistemului de indicatori.
4. Reprezentarea grafică a seriilor cronologice

1. Cronograma este utilizată pentru reprezentarea grafică a seriilor cronologice de intervale

sau a seriilor cronologice de momente cu intervale egale între momente.
Cronograma este un tip de grafic care are ca scop evidenţierea variaţiei unui fenomen în
timp în vederea desprinderii tendinţei fenomenului respectiv.
Pentru construirea cronogramei se foloseşte sistemul de axe rectangulare, pe axa OX se
trece timpul sub formă de intervale de timp (timpul se înscrie între două diviziuni succesive)
sau sub formă de momente de timp (timpul se înscrie în dreptul diviziunii), iar pe axa OY se
trec valorile fenomenului analizat în timp (yt). Intersecţia abscisei cu ordonata se face prin
puncte, al căror număr trebuie să fie egal cu numărul termenilor seriei cronologice. Prin
unirea punctelor succesive prin segmente de dreaptă se obţine cronograma.
Cronograma constituie o metodă de analiză empirică a trendului (tendinţei de evoluţie)
adică ea ne permite să alegem funcţia matematică cu ajutorul căreia ajustăm fenomenul
(funcţia de trend sau de ajustare).

☺ Exemplul 1
Fie următoarea serie cronologică de intervale:

Producţia de lapte pasteurizat a unei firme de produse lactate

Luna
(mii litri)
Ianuarie 10
Februarie 15
Martie 20
Aprilie 25

Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 5 mii litri

 Fie următoarea serie cronologică de intervale:
Valoarea depozitelor bancare
Data
(mii RON)
01.01. 2000
01.02. 3000
01.03. 2500
01.04. 4000

Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 500 mii RON

2. Diagrama prin coloane

Diagrama prin coloane se utilizează pentru reprezentarea grafică a seriilor cronologice
de momente cu intervale neegale între momente.
Diagrama prin coloane se construieşte utilizând sistemul de axe rectangular. Ea este
formată din dreptunghiuri cu latura mare verticală, iar bazele egale sunt pe axa OX.

☺ Exemplul 2
Fie următoarea serie cronologică de intervale:

Data Stocul de combustibil (mii tone)

01.01. 100
15.01. 80
01.03. 120
31.03. 140
Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 20 mii tone
Atât în cazul cronogramei, cât şi al diagramei prin coloane avem scară de reprezentare
doar pe axa OY.

3. Diagrama polară (radială)

Are la bază o reţea polară formată din cercuri concentrice, iar raza este proporţională cu
nivelul mediu al indicatorilor de reprezentat. Cercul se împarte în atâtea sectoare de cerc câţi
termeni are seria. Dacă variaţia fenomenului analizat este lunară pe parcursul unui an avem 12
sectoare de cerc. Dacă valoarea unui indicator depăşeşte media valorilor individuale, atunci se
vor prelungi cele două raze în afara cercului. Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât
media, atunci ea se va situa în interiorul cercului.
După reprezentarea punctelor pe reţeaua polară, acestea se unesc prin segmente de
dreaptă sau printr-o curbă.
Diagrama polară este un grafic utilizat în analiza şi interpretarea sezonalităţii.

☺ Exemplul 3
Numărul de turişti care au sosit într-o staţiune montană în fiecare trimestru al anului 2006 a
fost:

- trim. I : 2000 turişti (y1)

- trim. II : 3000 turişti (y2)

- trim. III : 4000 turişti (y3)

- trim. IV : 2500 turişti (y4)

Media turiştilor sosiţi într-un trimestru este:

 turişti/trimestru

Diagrama polară a numărului de turişti sosiţi în staţiune este:

Trim. II

Legenda

Trim. I
Trim. I

Trim. II

Trim. III
Trim. IV Trim. IV

Trim. III

Diagrama se poate construi şi prin segmente de dreaptă:

Trim. I
1 cm OX, OY = 2000 turi
şti

Trim. IV Trim. III

Trim. II

5. Prelucrarea seriilor cronologice de momente

Seriile cronologice de momente pot fi:

a) cu intervale egale între momente;
b) cu intervale neegale între momente.
a) În cazul seriilor cronologice de momente cu intervale egale între momente se
pot calcula toţi indicatorii care vor fi prezentati la seriile cronologice pe intervale,
excepţie făcând media care în acest caz se va calcula ca o medie cronologică
simplă:
 ☺ Exemplul 4
Populaţia unui judeţ la: 01.01.98 : 364.500 y1
01.04.98: 365.000 y2
01.07.98: 367.800 y3
01.10.98: 370.100 y4
31.12.98: 372.200 y5

b) În cazul seriilor cu intervale neegale între momente singurul indicator care se

poate calcula este media cronologică ponderată:

t1 t2 t3 t4 tn-1 tn

d1 d2 d3 dn-1

☺ Exemplu 5
Populaţia unui judeţ la: 01.01.98: 364.500
01.03.98: 364.900
10.04.98: 365.300
15.05.98: 366.000
01.07.98: 367.800
01.08.98: 368.000
15.09.98: 370.000
31.12.98: 372.200

Schema pentru calculul mediilor:

- pentru serii media aritmetică

cronologice simplă
de intervale

Nivelul
mediu cu intervale media cronologică
egale între simplă
momente
 - pentru serii
de momente

cu intervale
Indicatorii obţinuţi prin prelucrarea media constituie
unei serii cronologice cronologică un sistem de
neegale între ponderată
indicatori în cadrul căruia fiecare indicator scoate în evidenţă un aspect al modului de
momente
dezvoltare a fenomenelor şi proceselor economice studiate.
Aceşti indicatori sunt cu atât mai concludenţi cu cât seria cronologică este mai bine
alcătuită, cu cât este mai bine aleasă perioada de analiză (aspecte legate de lungimea seriei şi
de omogenitatea termenilor).
Este bine ca numărul termenilor să fie suficient de mare pentru a putea satisface legea
numerelor mari a lui Bernoulli, lege care spune: într-un număr suficient de mare de cazuri
individuale, abaterile întâmplătoare tind să se compenseze astfel încât se poate determina o
valoare tipică, sintetică, pe ansamblul colectivităţii.
În cazul seriilor cronologice neomogene, indicatorii vor trebui calculaţi pe etape, ca
indicatori parţiali, în caz contrar, dacă se calculează indicatori pe ansamblul seriei, aceştia
conduc la concluzii greşite şi nu pot fi folosiţi în calculele de prognoză.

Testul de autoevaluare 1
1.Se cunosc următoarele date privind stocul de păcură al unei centrale termice:

Stocul de păcură
Data
(tone)
01.01 10
01.02 8
01.03 14
31.03 10
01.06 16
15.07 14
01.09 10
31.12 14
Se cere:
a) să se reprezinte grafic stocul de păcură pentru tot anul;
b) să se calculeze stocul mediu de păcură pe toată perioada;
c) să se calculeze stocul mediu de păcură pe primul trimestru al anului.
2. Se cunosc următoarele date privind efectivul anual al populaţiei în perioada 2000-2005:

Data Efectivul populaţiei din mediul urban

1 iulie 2000 22.435.205
1 iulie 2001 22.408.393
1 iulie 2002 21.794.793
 1 iulie 2003 21.733.556
1 iulie 2004 21.673.328
Sursa: Anuarul Statistic al României 2005
Să se reprezinte grafic seria şi să se calculeze efectivul mediu la populaţiei în perioada
2000-2004.

6. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1
1. Rezolvare:
a) Avem o serie de momente cu intervale neegale între momente, deci seria se va
reprezenta grafic prin diagrama prin coloane:

1 cm OY = 2 tone

b) Stocul mediu de păcură pe toată perioada se determină ca o medie cronologică

ponderată:

01.01 01.02 01.03 31.03 01.06 15.07 01.09 31.12

 d1 = 1 lună d2 = 1 lună d3 = 1 lună d4 = 2 luni d5 = 1,5 luni d6 = 1,5 luni d7 = 4 luni

c) În primul trimestru avem o serie de momente cu intervale egale între momente, iar
stocul mediu se va determina ca o medie cronologică simplă:
Primul trimestru cuprinde datele: 01.01; 01.02; 01.03; 31.03.

2. Rezolvare:
Avem o serie de momente cu intervale egale între momente, deci se reprezintă grafic
prin cronogramă:

1 cm OY = 200.000 locuitori
Efectivul mediu al populaţiei (media) se determină ca o medie cronologică simplă:

n = numărul de momente de timp = 5

7. Teme de control

1.Se cunosc următoarele date privind stocurile de produse aflate în depozitele unei societăţi:
 Data 01.01 01.02 01.03 31.03 15.05 01.06 01.09 31.12
Stocul de
100 80 60 70 90 110 100 90
produse (kg)

Se cere:
a) să se precizeze tipul seriei cronologice şi să se reprezinte grafic seria;
b) să se determine stocul mediu pe tot anul;
c) să se determine stocul mediu de produse pentru primul trimestru al anului.

2. Se cunosc următoarele date referitoare la numărul medicilor stomatologi din România în perioada 2000-2004:
Anul Numărul medicilor*
2000 8.307
2001 8.694
2002 8.830
2003 9.447
2004 9.907
Notă: * la sfârşitul anului
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005.
Se cere:
a) să se precizeze tipul seriei cronologice şi să se reprezinte grafic;
b) să se calculeze indicatorii seriei cronologice;

8. Rezumatul Unităţii de învăţare

Pentru a cunoaşte procesele şi fenomenele economico-sociale, statistica economică le studiază

pe parcursul întregii lor evoluţii sau la diferite momente de timp.
Evoluţia fenomenelor şi proceselor economice în timp este studiată cu ajutorul seriilor
cronologice sau serii dinamice sau de timp.
Pe parcursul acestei unităţi de învăţare sunt prezentate tipurile de grafice utilizate pentru
reprezentarea seriilor cronologice şi anume:
- cronograma – pentru seriile cronologice pe intervale şi pentru seriile cronologice de momente
cu intervale egale între momente
- diagrama prin coloane pentru seriile cronologice de momente cu intervale neegale între
momente
cât şi tipurile de medii utilizate pentru diferite le tipuri de serii cronologice şi anume:
- media aritmetică simplă – pentru calculul nivelului mediu în cazul seriilor cronologice pe
intervale, ai căror termeni se pot însuma
- media cronologică simplă - pentru calculul nivelului mediu în cazul seriilor cronologice de
momente cu intervale egale între momente, ai căror termeni nu se pot însuma deoarece s-ar
produce multiple înregistrări
- media cronologică ponderată - pentru calculul nivelului mediu în cazul seriilor cronologice
de momente cu intervale neegale între momente, ai căror termeni nu se pot însuma deoarece
s-ar produce multiple înregistrări
9. Bibliografia Unităţii de învăţare

1. Anderson D., Sweeney D.,Williams T., Statistics for Business and Economics, Thomson
South Western, 2008
2. Chauvat G., Reau J.P., Statistiques descriptives, Armand Colin, Paris, 2004
3. Isaic-Maniu Al., Mitrut C., Voineagu V., Statistică, Editura Universitară, Bucureşti, 2003;
4. Voineagu V., Ţiţan E., Ghiţă S., Boboc C., Todose D. – Statistică. Baze teoretice şi
aplicaţii, Editura Economică, Bucureşti, 2007;
5. Wonnacott T.H., Wonnacott R.J., Statistique, Economica, paris,1995