Cursul 5

ANALIZA EFICIENȚEI GESTIUNII STOCURILOR

În practica analizei gestiunii stocurilor putem utiliza: stocul iniţial, stocul final şi mult mai
frecvent, stocul mediu. Stocul iniţial (Si) reprezintă stocul existent în întreprindere la începutul perioadei
de gestiune sau al perioadei luate în analiză. Stocul final (Sf) se determină pe baza modelului balanţier
care ia în considerare stocul iniţial al perioadei analizate (Si), intrările (I) şi ieşirile (E) de stocuri din
cursul perioadei respective: Sf = Si + I - E
În ceea ce priveşte stocul mediu ( S ), determinarea valorii acestuia se poate face utilizând unul
dintre următoarele modele:
a) Modelul mediei cronologice simple:
S1 Sn
 S 2  S 3  .....  Si  .... 
S= 2 2 , atunci când avem o serie de momente echidistante,
n 1
unde: Si – reprezintă stocul aferent momentului de timp „i”
n – numărul de momente
b) Modelul mediei cronologice ponderate:
t t t t t t t t
S1 1  S 2 1 2  S 3 2 3  .....  Si i 1 i  ....  Sn n 1
S= 2 2 2 2 2 , atunci când avem o serie de momente
t1  t 2  t 3  ...t n 1
cu distanţe diferite de timp,
unde: Si – reprezintă stocul aferent momentului de timp „i”
n – numărul de momente
ti – reprezintă distanţa (în zile) dintre două momente succesive

c) Modelul economic:

S=
CA
 D = CA z  D = CA z 
 gi  di
T 100
unde: CA - reprezintă cifra de afaceri totală
CA z - cifra de afaceri medie zilnică
D - durata medie de rotaţie a stocurilor
T- durata în zile a perioadei analizate
gi - structura cifrei de afaceri pe grupe de produse (mărfuri)
di - durata de rotaţie individuală pe grupele respective (di)
d) Modelul dat de suma stocurilor aferente tuturor grupelor de produse (mărfuri) ale unei întreprinderi:
S = s1  s 2  ...  si  ...  s n
unde: s i - reprezintă stocul mediu al grupei de produse (mărfuri) „i”;
s i = cazi x di
n – numărul de grupe de produse (mărfuri)
cazi – cifra de afaceri zilnică aferentă grupei „i”
di – durata de rotaţie individuală a grupei „i”

Pentru aprofundarea analizei putem identifica și analiza factorii care pot influența valoarea
stocului (cu ajutorul analizei factoriale).
Pornind de la modelul economic (c), factorii direcţi care pot influenţa stocul mediu sunt: cifra de
afaceri medie zilnică CAz și durata medie de rotație a stocurilor D (implicit, structura cifrei de afaceri pe
grupe de produse gi şi durata de rotaţie pe structura implicată în analiză di).
1
 Relaţiile cu ajutorul cărora se determină influenţele absolute ale factorilor asupra stocului mediu
sunt:
a) Influenţa modificării fluxul de activitate mediu zilnic (cifra de afaceri medie zilnică):
Δ S ( CA z ) = CA z1  D0 - CA z 0  D0
O creştere a fluxului de activitate mediu zilnic determină în condiţiile unei durate medii de rotaţie
constante, o creştere a stocului mediu; situaţia se apreciază ca normală (justificată economic) atâta timp
cât creşterea stocului mediu este devansată de creşterea volumului de activitate (I S < I CA z ); dacă însă
I S > I CA z situația se consideră nejustificată din punct de vedere economic.
b) Influenţa modificării duratei medii de rotaţie a stocurilor:
Δ S ( D ) = CA z1  D1 – CA z1  D0
O creştere a duratei medii de rotaţie determină o creştere a stocului mediu la nivel de întreprindere,
ceea ce reprezintă o influență nefavorabilă din punct de vedere al gestiunii stocurilor.

Principalele premise ale asigurării unei gestiuni eficiente a stocurilor la nivelul unei
întreprinderi sunt:
- ritmicitatea optimă a aprovizionărilor;
- menţinerea unei rate de rotaţie a stocurilor favorabilă;
- evitarea rupturilor de stoc, dar şi a supra-stocajelor.
Pentru asigurarea ritmicităţii optime a aprovizionărilor cu materii prime, materiale consumabile,
mărfuri etc., este necesară o planificare riguroasă a activităţii de aprovizionare strict corelată cu activitatea
de producţie, respectiv vânzare. În acest context devin prioritare activităţi precum:
- determinarea cantitativă şi calitativă a necesarului de aprovizionat;
- stabilirea termenelor optime de aprovizionare;
- stabilirea limitelor de preţ şi încheierea de contracte ferme cu furnizorii, asigurându-se o
importanţă deosebită furnizorilor fideli sau celor care pot asigura intrări semnificative;
- analiza eventualelor abateri de la desfăşurarea normală a procesului de aprovizionare şi remedierea
disfuncţionalităţilor.
În ceea ce priveşte rata de rotaţie a stocurilor, aceasta poate fi exprimată atât în zile (şi reprezintă
durata medie de rotaţie), cât şi în număr de rotaţii, după relaţiile:
Stoc
V sau D zile  T
Flux de activitate corespunzator

Flux de activitate corespunzator

V nr . rotatii 
Stoc
Un aspect important, de care depinde în mare măsură veridicitatea rezultatelor analizei, îl
reprezintă asigurarea corelaţiei în exprimarea celor doi indicatori: stoc şi flux de activitate. În practică se
poate ţine cont de următoarele concordanţe:

Stocul Fluxul de activitate corespunzător

- Stoc mediu de produse finite - Producţie vândută (exprimată în cost de
producţie)
- Stoc mediu de mărfuri - Costul de achiziţie al mărfurilor vândute

- Stocul mediu de materii - Costul de achiziţie al materiilor prime

prime consumate

- Stocul mediu de materiale - Costul de achiziţie al materialelor

consumate
2
 În practica actuală se foloseşte frecvent Cifra de afaceri ca flux corespunzător stocului mediu,
astfel că în cursul de faţă vom opta pentru utilizarea prioritară a acestui indicator.
Indiferent de modelul utilizat, factorii care influenţează în mod direct rata de rotaţie a stocurilor
sunt:
- fluxul de activitate
- valoarea stocului mediu

Analiza factorială a duratei medii de rotație a stocurilor se poate realiza pornind de la modelul
de analiză sub formă de raport:
S
V (zile) = T,
CA
unde: S reprezintă stocul mediu, CA - cifra de afaceri, T - perioada analizată exprimată în număr de zile
(în analiză, anul calendaristic poate fi considerat egal cu 360 zile).
ΔV= V1-V0
a) Influenţa modificării cifrei de afaceri:
S0 S0
Δ V (CA) = 360  360 = + x zile sau - x zile
CA1 CA0
Analiza rezultatului + x zile: scăderea cifrei de afaceri, în condiţiile menţinerii constante a stocului
mediu, determină o creștere a duratei medii de rotaţie a stocurilor cu x zile (efect nefavorabil din punct de
vedere economic).
Analiza rezultatului – x zile: creşterea cifrei de afaceri, în condiţiile menţinerii constante a stocului
mediu, determină o reducere a duratei medii de rotaţie a stocurilor cu x zile (efect favorabil din punct de
vedere economic).
b) Influenţa modificării stocului mediu:
S1 S0
Δ V (S ) = 360  360 = +/- y zile
CA1 CA1
Analiza rezultatului +y zile: creşterea stocului mediu determină, în situaţia în care fluxul de
activitate este menţinut constant, o creştere a duratei de rotaţie cu y zile (efect nefavorabil din punct de
vedere economic).
Analiza rezultatului -y zile: scăderea stocului mediu determină, în situaţia în care fluxul de
activitate este menţinut constant, o scădere a duratei de rotaţie cu y zile (efect favorabil din punct de
vedere economic).

În mod asemănător, se poate realiza și analiza factorială a vitezei de rotație a stocurilor

exprimată prin numărul de rotații, pornind de la modelul:
CA
V nr . rotatii  ,
S
unde: S reprezintă stocul mediu, CA - cifra de afaceri.
ΔV= V1-V0
a) Influenţa modificării cifrei de afaceri:
CA1 CA0
Δ V (CA) =  =+ x rotații sau - x rotații
S0 S0
Analiza rezultatului + x rotații: creşterea cifrei de afaceri, în condiţiile menţinerii constante a
stocului mediu, determină o creștere a vitezei medii de rotaţie a stocurilor cu x rotații (efect favorabil din
punct de vedere economic).

3
 Analiza rezultatului – x rotații: scăderea cifrei de afaceri, în condiţiile menţinerii constante a
stocului mediu, determină o scădere a vitezei medii de rotaţie a stocurilor cu x rotații (efect nefavorabil
din punct de vedere economic).
b) Influenţa modificării stocului mediu:
CA1 CA1
Δ V (S ) =  = +/- y rotații
S1 S0
Analiza rezultatului + y rotații: scăderea stocului mediu determină, în situaţia în care fluxul de
activitate este menținut constant, o creștere a vitezei medii de rotaţie cu y rotații (efect favorabil din punct
de vedere economic).
Analiza rezultatului – y rotații: creștere stocului mediu determină, în situaţia în care fluxul de
activitate este menținut constant, o scădere a vitezei medii de rotaţie cu y rotații (efect nefavorabil din
punct de vedere economic).

Pe lângă factorii cu influenţă directă, în analiza vitezei de rotaţie a stocurilor pot fi implicaţi şi
factorii cu acţiune indirectă, precum: timpul de muncă (exprimat în număr de salariaţi, om-zile, om-ore),
productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică, productivitatea medie orară, cantitatea de
produse, preţul de vânzare unitar etc. Aceşti factori influențează în mod direct fluxul de activitate luat în
considerare şi implicit durata de rotaţie a stocurilor corespunzătoare.
Dată fiind conjunctura economică actuală, în care întreprinderile produc şi vând o gamă
diversificată de produse, durata medie de rotaţie a stocurilor la nivelul întreprinderii este dependentă de
structura fluxului de activitate pe grupe sau repere de produse (gi) şi durata de rotaţie individuală pe
grupele sau reperele respective (di).

Modelul de analiză este dat de relaţia: V sau D zile 

 gi  di
100
Modificare duratei medii de rotaţie a stocurilor (Δ D zile ) este dată de influenţa celor doi factori:
a) Influenţa modificării structurii fluxului de activitate (gi) asupra duratei medii de rotaţie:

Δ D zile (gi) =
g i1  d i0

g i0  d i0 R
= D - D0
100 100
b) Influenţa modificării duratei individuale de rotaţie (di) aferentă structurii considerate asupra duratei
medii de rotaţie:

Δ D zile (di) =
g i1  d i1

g i1  d i0
= D1 - D
R

100 100

Observație!
A treia premisă importantă a asigurării unei gestiuni eficiente a stocurilor la nivelul unei
întreprinderi (respectiv evitarea rupturilor de stoc/supra-stocajelor) va fi abordată în cursul următor.