4.

Analiza ratelor de gestiune

Analiza gestiunii resurselor urmăreşte completarea informaţiilor financiare statice, cu

valoare descriptivă rezultate din analiza echilibrului financiar şi a lichidităţii întreprinderii cu
informaţii care reflectă manifestarea dinamică a echilibrului financiar, a cărui scop este
acoperirea datoriilor din vânzările proprii.

Urmărirea modului de gestionare a resurselor se face cu ajutorul ratelor de gestiune

(viteze de rotaţie) care arată rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile până se reîntorc
în formă bănească iniţială. Mai precis, cu ajutorul acestor rate se măsoară viteza de transformare
a activelor în lichidităţi, precum şi viteza de reînnoire a datoriilor.

În modul cel mai general, o rată de gestiune se exprimă prin două mărimi:

• numărul de rotaţii (nr):

CA
nr =
Element de activ sau pasiv

• durata în zile a unei rotaţii (dz):

Element de activ sau pasiv

dz = T
CA

Cifra de afaceri încorporează componentele valorice necesare pentru acoperirea

cheltuielilor de fabricaţie, reînnoirea stocurilor de materiale, a maşinilor şi utilajelor, pentru
plata furnizorilor, plata salariilor, rambursarea creditelor, cât şi pentru acoperirea altor nevoi
ale întreprinderii.

În consecinţă, fiecare element de activ va fi reînnoit într-un interval de timp specific

prin cifra de afaceri, iar fiecare datorie va fi achitată într-un anumit timp prin componenta
valorică corespunzătoare din cifra de afaceri.

Ca şi indicatori ai vitezei de rotaţie, numărul de rotaţii ne indică de câte ori elementele

de activ sau pasiv se rotesc prin cifra de afaceri într-o perioadă de calcul iar durata în zile a
unei rotaţii ne indică numărul de zile necesar elementelor de activ sau pasiv pentru parcurgerea
unei rotaţii.

Cu cât viteza de rotaţie este mai mare necesarul relativ de active şi fonduri este mai
mic, obţinându-se o masă a profitului mai mare.

Viteza de rotaţie a resurselor este, din această cauză, un indicator sintetic de eficienţă
în care se reflectă toate schimbările intervenite în activitatea întreprinderii. Prin viteza de rotaţie
se sintetizează aspecte legate de desfăşurarea procesului de aprovizionare şi producţie, de
scurtarea ciclului de producţie şi a perioadei de desfacere, precum şi aspecte legate de perioada
de plată şi de încasare a producţiei.
 Viteza de rotaţie depinde de doi factori care au o acţiune contradictorie:
• creşterea cifrei de afaceri determină accelerarea vitezei de rotaţie la acelaşi volum
al elementelor de activ sau pasiv;
• creşterea elementelor de activ sau pasiv, când se menţine cifra de afaceri, determină
reducerea vitezei de rotaţie.
În funcţie de corelaţia dintre cei doi factori vom avea următoarele situaţii:
• creşterea vitezei de rotaţie, dacă ICA > IEA sau IEP;
• menţinerea vitezei de rotaţie, dacă ICA = IEA sau IEP;
• încetinirea vitezei de rotaţie, dacă ICA < IEA sau IEP.
Accelerarea vitezei de rotaţie, ca urmare a creşterii numărului de rotaţii sau diminuarea
duratei în zile a unei rotaţii, înseamnă:
• reducerea necesarului de resurse pentru realizarea unui anumit nivel al cifrei de
afaceri;
• obţinerea unei cifre de afaceri mai mari la un consun total de resurse dat.
Încetinirea vitezei de rotaţie ca urmare a reducerii numărului de rotaţii sau creşterii
duratei în zile a unei rotaţii, înseamnă:
• creşterea necesarului de resurse pentru atingerea unui anumit nivel al cifrei de
afaceri;
• obţinerea unui nivel mai scăzut al cifrei de afaceri la un consum de resurse dat.

4.1 Analiza ratelor de gestiune a activelor totale

Rata de gestiune a activelor totale evidenţiază modul în care sunt gestionate mijloacele
economice de care dispune o întreprindere.
Această rată se referă la ansamblul activelor care se regăsesc în activul bilanţul unei
societăţi comerciale, atât imobilizate, cât şi circulante.
Din perspectiva utilizării eficiente a mijloacelor economice, ratele utilizate în
managementul activelor măsoară gradul de eficacitate cu care o societate comercială utilizează
activele pe care le are la dispoziţie.
Indicatorii utilizaţi sunt numărul de rotaţii al activelor totale şi durata în zile a unei
rotaţii:
CA At
nrAt = sau dz At =  360
At CA

În practică, pentru urmărirea eficienţei utilizării activului total se foloseşte frecvent

numărul de rotaţii, care reflectă nivelul de organizare. Pentru o întreprindere din domeniul
industrial:
• dacă nrAt < 1 rotaţie, organizarea este necorespunzătoare;
• dacă 1 < nrAt < 1,4 rotaţii, organizarea este mediocră;
• dacă 1,4 < nrAt < 2 rotaţii, organizarea este satisfăcătoare;
• dacă nrAt > 2 rotaţii, organizarea este bună.
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor totale este de
2 rotaţii (180 de zile). Pentru unităţile din sfera comerţului si prestărilor de servicii valorile ratei
se decalează semnificativ tocmai datorită nivelului mai redus al imobilizărilor pe care le
utilizează.
 Pentru îmbunătăţirea ratei activului total, trebuie avut în vedere:

• optimizarea structurii activului în concordanţă cu obiectul de activitate,

specificul activităţii desfăşurate şi mediul economic;
• creşterea eficienţei utilizării activelor imobilizate şi circulante;
• creşterea cifrei de afaceri.

4.2 Analiza ratelor de gestiune a activelor circulante

În procesul de exploatare resursele băneşti sunt folosite pentru achiziţionarea materiilor

prime, materialelor şi energiei, a serviciilor şi lucrărilor executate de terţi.
În continuare acestea sunt utilizate în procesul de producţie sau de realizare a serviciilor,
urmând ca ulterior produsele finite, lucrările sau serviciile să fie comercializate.
În acest fel este încasată contravaloarea lor, în final obţinându-se reconstituirea formei
băneşti iniţiale care are ca şi destinaţie acoperirea nevoilor curente ale unui nou ciclu economic.
Pentru fiecare etapă parcursă de resursele băneşti până la reconstituirea lor este nevoie
de o anumită perioadă de timp, necesară desfăşurării procesului de exploatare. Pe parcursul
acestei etape ale procesului economic întreprinderea imobilizează resurse băneşti.
Indicatorii utilizaţi pentru analiza ratelor de gestiune a activelor circulante sunt:
• numărul de rotaţii a activelor circulante;
• durata în zile a unei rotaţii a activelor circulante.
CA Ac
nrAc = sau dz Ac =  360
Ac CA

a) Analiza numărului de rotaţii a activelor circulante

Factorii de influenţă care determină modificarea numărului de rotaţii sunt:

• nivelul activelor circulante;

• nivelul cifrei de afaceri.

CA1 CA 0
∆ nrAC = nrAC 1 - nrAC 0 = -
Ac1 Ac0

a1) Influenţa modificării activelor circulante:

∆ nrAC (Ac) = r nrAC (Ac) - nrAC 0

CA0 CA0
∆ nrAC (Ac) = -
Ac1 Ac0

a2) Influenţa modificării cifrei de afaceri:

∆ nrAC (Ac) = nrAC 1 - r nrAC (Ac)

CA1 CA0
∆ nrAC (CA) = -
Ac1 Ac1

∆ nrAC = ∆ nrAC (Ac) + ∆ nrAC (CA)

 b) analiza duratei în zile a unei rotaţii a activelor circulante
Factorii de influenţă asupra duratei în zile a unei rotaţii a activelor circulante se regăsesc
în:
• modificarea stocurilor;
• modificarea creanţelor;
• modificarea disponibilităţilor;
• modificarea cifrei de afaceri.
Ac1  360 Ac0  360
∆ dz AC = dz AC 1 - dz AC 0 = -
CA1 CA0

∆St

∆Ac ∆Cr

∆ dz AC

∆CA ∆Db

b1) Influenţa modificării activelor circulante:

∆ dz AC (Ac) = r dz AC (Ac) - dz AC 0
Ac1 Ac0 Ac1
∆ dz AC (Ac) =  360 -  360 =  360 - dz AC 0
CA0 CA0 CA0
b11) Influenţa modificării stocurilor:

St 1 + Cr0 + Db0 St + Cr0 + Db0

 360 − 0  360
∆ dz AC (ST) = CA 0 CA 0

St 1 St
=  360 − 0  360
CA0 CA0
b12) Influenţa modificării creanţelor:
St + Cr1 + Db0 St + Cr0 + Db0
∆ dz AC (Cr) = 1  360 − 1  360
CA0 CA0

Cr1 Cr
=  360 − 0  360
CA0 CA0

b13) Influenţa modificării disponibilităţilor:

St 1 + Cr1 + Db1 St + Cr1 + Db0

∆ dz AC (Db) =  360 − 1  360
CA0 CA0

Db1 Db0
=  360 −  360
CA0 CA0

b2) Influenţa modificării cifrei de afaceri:

 ∆ dz AC (CA) = dz AC 1 - r dz AC (Ac)

Ac1 Ac1 Ac1

=  360 -  360 = dz AC 1 -  360
CA1 CA0 CA0

Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante reprezintă dezideratul oricărui

management performant. Dacă are loc însă o reducere a vitezei de rotaţie (creşterea duratelor
de imobilizare a resurselor financiare) efectul negativ se va regăsi în:
• creşterea cheltuielilor indirecte;
• creşterea cheltuielilor totale;
• diminuarea rezultatului exerciţiului.

4.2.1 Analiza ratelor de gestiune a stocurilor

Rata de gestiune a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile
până se reîntorc în formă bănească iniţială.
Folosind indicatorii de gestiune determinăm de câte ori, într-o perioadă de gestiune,
stocurile materiale trec succesiv prin fazele aprovizionare – fabricaţie – vânzare, respectiv
durata în zile a unei rotaţii complete.
Cu cât viteza de rotaţie a stocurilor este mai mare, cu atât eficienţa folosirii lor este mai
ridicată, deoarece efectele obţinute în urma folosirii acestora sunt mai mari.
Principalii factori care determină mărimea stocurilor se regăsesc în:
• nivelul previzionat al vânzărilor;
• durata procesului de fabricaţie;
• perisabilitatea produselor finite;
• uşurinţa aprovizionării sau uşurinţa înlocuirii stocurilor;
• consecinţele neasigurării unui anumit tip de materie primă.

Gestiunea stocurilor se urmăreşte cu ajutorul ratei de gestiune exprimate prin:

• numărul de rotaţii într-o anumită perioadă;

• durata în zile a unei rotaţii.
CA Stoc mediu
nr = sau dz =  360
Stoc mediu CA

Si + Sf
Sm =
2

În cadrul stocului mediu se includ:

• stocul de materii prime şi materiale;

• stocul de producţie în curs;
• stocul de produse finite.
 a) analiza numărului de rotaţii
CA1 CA 0
∆nr = nr1 – nr0 = −
Sm1 Sm0

∆Sm

∆nr

∆CA

a1) Influenţa modificării stocului mediu:

CA0 CA0 CA0
∆nr(Sm) = − = − nr0
Sm1 Sm 0 Sm1
a2) Influenţa modificării cifrei de afaceri:
CA1 CA0 CA0
∆nr(CA) = − = nr1 −
Sm1 Sm1 Sm1

b) analiza duratei în zile a unei rotaţii

Sm1 Sm 0
∆ dz = dz 1 - dz 0 =  360 −  360
CA1 CA0

∆Sm

∆dz ∆CA

b1) Influenţa modificării stocului mediu:

Sm1 Sm 0 Sm1
∆ dz =  360 −  360 =  360 − dz0
CA0 CA0 CA0
b11) Influenţa modificării stocului mediu de materii prime şi materiale:
Smp1 + Spn 0 + Spf 0 Smp 0 + Spn 0 + Spf 0
∆ dz (Smp) =  360 −  360
CA0 CA0
b12) Influenţa modificării stocului mediu de producţie neterminată:
Smp1 + Spn 1 + Spf 0 Smp1 + Spn 0 + Spf 0
∆ dz (Spn) =  360 −  360
CA0 CA0
b13) Influenţa modificării stocului mediu de produse finite:
Smp1 + Spn 1 + Spf1 Smp1 + Spn 1 + Spf 0
∆ dz (Spf) =  360 −  360
CA0 CA0
b2) Influenţa modificării cifrei de afaceri:
Sm1 Sm1 Sm1
∆ Dz =  360 −  360 = Dz1 −  360
CA1 CA0 CA0

O creştere a stocului mediu va conduce la reducerea numărului de rotaţii, respectiv la o

creştere a duratei în zile a unei rotaţii.
Scăderea stocului mediu va conduce la creşterea numărului de rotaţii respectiv,
reducerea duratei în zile a unei rotaţii.
 Factorii de influenţă asupra duratei unei rotaţii pot fi grupaţi după mai multe criterii,
dintre care pot fi reţinute două:

a) după locul unde se manifestă vom avea:

• factori interni;
• factori externi.
Factorii interni sunt legaţi de activitatea agentului economic şi se regăsesc în:

- durata ciclului de producţie;

- complexitatea procesului tehnologic;
- particularităţile produselor stocate;
- caracterul sezonier al producţiei.
Factorii externi sunt legaţi de mediul în care îşi desfăşoară activitatea agentul
economic, fiind regăsiţi în:
- conjunctura economică;
- relaţiile dintre întreprindere ţi partenerii de afaceri (furnizori, clienţi).
b) după stadiile circuitului activelor circulante, vorbim de factori ai:
• aprovizionării;
• producţiei;
• comercializării.

În stadiul aprovizionării căile de creştere a vitezei de rotaţie privesc:

• reducerea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele;
• reducerea la minimum necesar a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de
inventar.
Măsurile de accelerare a vitezei de rotaţie în acest stadiu vizează:
- dimensionarea optimă a stocurilor;
- aprovizionarea ritmică cu resurse materiale;
- organizarea corespunzătoare a relaţiilor cu furnizorii şi cu cărăuşii, pentru
asigurarea ritmicităţii şi continuităţii procesului de producţie;
- aprovizionarea cu materii prime şi materiale de la sursele cele mai apropiate şi
cu mijloacele de transport cele mai economice;
- urmărirea schimbărilor care au loc în tehnologia de fabricaţie şi adaptarea
aprovizionării la necesităţile procesului de producţie;
- eliminarea degradărilor şi a pierderilor din timpul transportului;
- reducerea şi eliminarea stocurilor supranormative şi a cheltuielilor
neeconomicoase;
- îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi manipulare prin folosirea mijloacelor
mecanizate şi automatizate în vederea eliminării pierderilor, degradărilor şi
sustragerilor de materiale.

În stadiul producţiei căile creşterii vitezei de rotaţie privesc:

• reducerea duratei ciclului de producţie;
• reducerea costurilor de fabricaţie.
În acest stadiu, măsurile de creştere a vitezei de rotaţie sunt mult mai complexe şi
privesc:
- perfecţionarea şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie;
- îmbunătăţirea calităţii produselor şi eliminarea rebuturilor;
- mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie;
 - aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă;
- îmbunătăţirea organizării muncii prin folosirea completă a zilei de muncă;
- ridicarea calificării personalului muncitor;
- asigurarea ritmicităţii producţiei;
- reducerea consumurilor specifice;
- eliminarea circuitelor inutile;
- creşterea productivităţii muncii;
- raţionalizarea cheltuielilor de conducere, administrare şi servire.

În stadiul comercializării căile de creştere a vitezei de rotaţie urmăresc reducerea

duratei de imobilizare în produse finite şi creşterea ritmului de încasare a produselor livrate.
Măsurile în acest stadiu privesc:
• încheierea, în termen, a contractelor de livrare a produselor;
• desfăşurarea ritmică a livrărilor, conform termenelor stabilite;
• organizarea depozitării de produse finite şi a transportului de la secţiile de producţie
la depozite;
• îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii şi cu unităţile de transport;
• urmărirea modului de respectare a clauzelor contractuale, atât de către unitate, cât
şi de către clienţi:
• promovarea unor programe de marketing care să conducă la creşterea vânzărilor;
• evitarea lansării în fabricaţie a unor produse fără desfacere asigurată;
• alegerea celei mai avantajoase forme de decontare;
• urmărirea şi evidenţierea exactă a documentelor de decontare;
• reducerea şi eliminarea cauzelor care generează refuzuri de plată;

4.2.2 Analiza ratelor de gestiune a clienţilor

Clienţii reprezintă creanţe ale întreprinderii, rezultate din livrarea de bunuri şi/sau
prestarea de servicii şi care au o anumită scadenţă de încasare.

Rata de gestiune a clienţilor (viteza de rotaţie a creanţelor) ne arată în câte zile îşi
încasează întreprinderea contravaloarea livrărilor de la clienţi, putându-se aprecia fie prin
numărul de rotaţii al creditului clienţi, fie prin durata de încasare, în zile a creditului:

CA Clienti
nrCl = sau dz Cl =  360
Clienti CA

Pentru determinarea vitezei de rotaţie a creanţelor în postul clienţi se includ sumele

aferente contului clienţi, efectele de primit şi efectele neajunse la scadenţă.
Durata în zile a creditului „clienţi” exprimă decalajul în zile de la data facturării până
la data încasării contravalorii facturii.
Mărimea acestui indicator este influenţată de:
• strategia întreprinderii furnizoare care, dacă este în expansiune, va acorda un
interval de timp de plată mai mare decât concurenţii ei;
• relaţiile stabilite cu clienţii, când se acordă un termen mai mare de plată pentru
clienţii tradiţionali, pentru întreprinderi care prezintă garanţii serioase;
• specificul producţiei când pentru produsele perisabile intervalul este mult mai mic;
 • conjunctura economică care dacă este favorabilă, determină întreprinderea să acorde
un interval de timp mai mare;
• politica de credit practicată pe piaţă care determină ca atunci când dobânzile cresc
să scadă durata creditului client, iar atunci când scad să crească aceste credite.

În analiza creditului client trebuie să ţinem seama de următoarele aspecte:

• dacă durata în zile a creditului este mare înseamnă că se folosesc resursele financiare
ale întreprinderii. În cazul în care această durată depăşeşte 30 de zile întreprinderea
se confruntă cu dificultăţi în încasarea facturilor.
• tendinţa de creştere a duratei în zile a creditului client este un semnal fie al
înrăutăţirii situaţiei întreprinderii, fie a situaţiei clienţilor.
• dacă durata în zile a creditului client este mai mare decât durata în zile a creditului
furnizor atunci la nivelul întreprinderii se creează un deficit de resurse financiare.

4.3 Analiza ratelor de gestiune a furnizorilor

Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotaţie) ne arată în câte zile întreprinderea

îşi achită obligaţiile sale faţă de furnizori exprimându-se prin număr şi durata în zile a unor
rotaţii.

Costuri totale Furnizori

nrFz = dz Fz =  360
Furnizori Costuri totale

Aprovizionari totale Furnizori

nrFz = dz Fz =  360
Furnizori Aprovizionari totale

CA Furnizori
nrFz = dz Fz =  360
Furnizori CA

În analiza creditului furnizor reţinem:

• durată în zile mare a creditului furnizor înseamnă că întreprinderea foloseşte resursele
acestuia. Dacă însă este mai mare de 30 de zile, întreprinderea trebuie să-şi analizeze
cauzele lipsei de lichiditate;
• dacă tendinţa este de creştere atunci întreprinderea se confruntă cu dificultăţi de plată.