Curs 4

Previziunea financiară
Teme abordate:
1. Tehnici de previziune a documentelor

contabile
2. Previziunea cifrei de afaceri

3. Construirea bilanţului şi contului de profit

şi pierdere previzionate

1
 Previziune financiară
 Analiza financiară are ca obiectiv obținerea de
informații privind performanța și riscurile firmei
 E necesară o privire în viitor asupra perspectivelor
prin previziune financiară
 Scopul ei este previziunea activității viitoare a firmei
pentru a:
 Dimensiona optim investițiile în active imobilizate și
circulante
 Determina modalitățile de finanțare a acestora:
 pe termen scurt
 pe termen mediu şi lung 2
 (1) Tehnici de previziune a
documentelor contabile

 Tehnica bazată pe corelarea elementelor din bilanț și din

contul de profit și pierdere cu cifra de afaceri (CA) viitoare.
 Creșterea CA implică:
 Creșterea activelor, prin investiții în active curente și imobilizate
 Cresc nevoile de finanțare a acestora
 În contul de rezultate se identifică elemente de venituri și cheltuieli
care variază o dată cu CA

 Analizând posturile din bilanț, considerați că toate acestea

variază direct proporțional cu cifra de afaceri?

3
 Metode de previziune bazate pe CA

Previziunea financiară se poate realiza pe baza a trei

metode, respectiv:
 Metoda “procent din cifra de afaceri”

 Metoda „duratei de rotaţie” sau „vitezei de rotaţie”

 Metoda regresiei

4
 Metoda “procent din cifra de afaceri”

 pentru elementele dependente de cifra de afaceri, se determină

coeficientul de proporţionalitate înregistrat până în momentul realizării
previziunii;
 în funcţie de evoluţia acestui coeficient de proporţionalitate şi, eventual,
de optimizările pe care le are în vedere firma, se previzionează valoarea
coeficientului pentru anul pentru care se doreşte previziunea – de
exemplu ca valoare optima, medie, mediana, minima sau maxima;
 prin aplicarea coeficientului previzionat asupra cifrei de afaceri
planificată, se obţine valoarea previzionată a respectivului element;
 elementele independente de cifra de afaceri se vor previziona folosind
alte informaţii (de exemplu evoluţia anterioară a acestora, în funcţie de
care se extrapolează tendinţa).

5
 exemplu
pentru stocuri se considera ca marimea
acestora este dependenta de cifra de an stocuri CA procent din CA
2015 300 1200 25%
afaceri, astfel ca se determină
2016 450 1500 30%
coeficientul de proporţionalitate 2017 530 2000 27%
înregistrat până în momentul realizării 2018 600 2300 26%
previziunii valoare medie 27%
valoare minima 25%

astfel, daca analistul previzioneaza in

2019 o crestere cu 40% a cifrei de
afaceri, in functie de scenariul propus,
se va estima o marime previzionata a valoare medie 27%*2300*(1+40%) 866
valoare minima 25%*2300*(1+40%) 805
stocurilor de: valoare maxima 30%*2300*(1+40%) 966

6
 Metoda „duratei de rotaţie” sau „vitezei de
rotaţie”

 pentru elementele dependente de cifra de afaceri, se determină durata

de rotaţie sau viteza de rotaţie din perioada precedentă momentului
realizării previziunii; este echivalentă cu metoda „procent din cifra de
afaceri” (presupune tot proporţionalitatea dintre respectivul element şi
cifra de afaceri)
 în funcţie de evoluţia duratei sau vitezei de rotaţie şi, eventual, de
optimizările pe care le are în vedere firma se previzionează durata sau
viteza de rotaţie pentru anul pentru care se doreşte previziunea;
 prin aplicarea duratei sau vitezei de rotaţie previzionată asupra cifrei de
afaceri planificată, se obţine valoarea previzionată a respectivului
element;
 elementele independente de cifra de afaceri se vor previziona folosind
alte informaţii (de exemplu evoluţia acestora).
7
 exemplu
pentru stocuri se considera ca an stocuri
durata de rotatie viteza de rotatie
marimea acestora este dependenta de 2015 90 4.00
cifra de afaceri, astfel ca se determină 2016 108 3.33
2017 95 3.77
durata de rotatie, respectiv viteza de 2018 94 3.83
rotatie înregistrate până în momentul valoare medie 97 3.74
realizării previziunii valoare minima 90 3.33

astfel, daca analistul previzioneaza in valoare medie 97*2300*(1+40%)/360 866

2019 o crestere cu 40% a cifrei de valoare minima 90*2300*(1+40%)/360 805
afaceri, in functie de scenariul propus valoare maxima 108*2300*(1+40%)/360 966
(ca valoare medie, maxima sau valoare medie 2300*(1+40%)/3,74 862
minima) se va estima o marime valoare minima 2300*(1+40%)/3,33 966
previzionata a stocurilor de: valoare maxima 2300*(1+40%)/4 805

8
 Metoda regresiei

 Pentru fiecare dintre elementele dependente de CA, trebuie estimați

parametrii regresiei liniare simple:
 Elementt = α + β * CAt

 Se consideră că există o componentă independentă (α) și una

dependentă (β) față de CA.
 Elementestimat = α + β * CAprevizionată

 Metoda celor mai mici pătrate (y = α + β * x) :

n      x   y
   x     x 2   xy

9
 (2) Previziunea cifrei de afaceri
Factorii care trebuie luaţi în considerare pentru estimarea volumului
vânzărilor sunt:
 tendinţa înregistrată în evoluţia vânzărilor în ultima perioadă
(extrapolarea tendinței trecute),

 nivelul global al pieţei respectivelor produse şi/sau servicii, estimându-

se şi cota de piaţă a firmei pe toate aceste pieţe,

 dimensionarea cifrei de afaceri la nivelul ratei de creştere sustenabile:

 o dimensionare a cifrei de afaceri superioară valorii sustenabile va genera o insuficienţă
de fonduri, astfel că firma va apela la finanţare prin credite, modificându-se astfel gradul de
îndatorare, ceea ce va genera costuri din ce în ce mai ridicate aferente dobânzilor.
 dimensionarea cifrei de afaceri sub nivelul sustenabil reprezintă o risipă a resurselor

disponibile, generând un cost de oportunitate. 10

 (2) Previziunea cifrei de afaceri
Previziunea cifrei de afaceri se poate realiza pe
baza uneia din următoarele metode:

(a) utilizarea datelor istorice:

(a) prin rata medie de creștere
(b) prin rata de creștere estimată prin regresie
(b) utilizarea ratei de creştere sustenabile

11
 a) utilizarea datelor istorice prin
rata medie de creștere
 rata previzionată de creştere a cifrei de afaceri este media
(aritmetică simplă sau ponderată) a ratelor de creştere
înregistrate în trecut.
 Media aritmetică simplă este
 CAt  1 )
T T

_  rata de crestere t  (CA t

CA t  1
g t 1
 t 1
nr .perioade T
 Media aritmetică ponderată este:

 rata de crestere t t   ( CA t  CA t 1 ) CA t 1   t

T T

_
t 1 t 1
g T
 T
t t
t 1 t 1

12
Utilizarea ratei medii de creştere

În funcţie de acestă rată medie (aritmetică simplă sau ponderată)

de creştere a cifrei de afaceri, se poate determina valoarea
previzionată a cifrei de afaceri pentru perioada următoare:

_
CA prev ( T 1)  CA T (1  g )

13
 anii CA g(CA)
2014 18000
2015 20000 11.11%
2016 19400 -3.00%
2017 24000 23.71%
2018 30000 25.00%
media aritmetica simpla 14.21%
media aritmetica ponderata 17.62%
2019 - media aritmetica simpla
34262
2019 - media aritmetica ponderata
35287 14
Relevanţa datelor înregistrate în trecut pentru previzionarea datelor din viitor depinde de
stabilitatea activităţii economice a firmei şi a mediului în care aceasta acţionează,
stabilitate care este influenţată de următorii factori:

• volatilitatea ratelor de creştere – relevanța datelor istorice în previziune este invers corelată cu
volatilitatea (dispersia) acestora

• mărimea firmei - odată cu creşterea mărimii firmei, devine mai dificilă menţinerea unei rate înalte
de creştere

• ciclul economiei - dacă activitatea firmei este influenţată de evoluţia economiei, este esenţial
momentul alegerii datelor de analiză (creșteri negative în perioada crizelor)

• modificări structurale - ratele de creştere înregistrate sunt consecinţa mixului de politici adoptat
de firmă: politica de investiţii, politica de finanţare, politica de dividend. În condiţiile în care firma
modifică una dintre aceste politici, informaţiile până la acel moment devin irelevante pentru
previzionarea evoluţiei viitoare.

15
(b) Utilizarea ratei de creştere
sustenabile
Rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri se poate
calcula ex-post:
CA t  CA t 1
gt 
CA t 1
Deși în managementul financiar creşterea cifrei de
afaceri este considerată un obiectiv în sine, din punct
de vedere financiar creşterea bruscă a cifrei de
afaceri afectează negativ resursele firmei.

16
 Rata de creştere sustenabilă
 Se referă la rata de creştere a cifrei de afaceri maxim posibilă
fără a genera dezechilibre financiare.
 În determinarea acesteia se consideră următoarele ipoteze:
1. firma nu doreşte să apeleze la emisiune de noi acţiuni – astfel încât creşterea
capitalurilor proprii se realizează doar prin încorporarea profitului:
CPR  Pr ofit reinvestit  Profit net - Dividende
2. firma urmăreşte menţinerea actualei structuri a capitalului (raportul datorii
/capital propriu = L = constant); în aceste condiţii, creşterea datoriilor nu se
poate realiza decât prin creşterea proporţională a capitalurilor proprii
Datorii financiare 0 Datorii financiare 0  Noi credite

Capital propriu 0 Capital propriu 0  Pr ofit reinvestit
3. firma urmăreşte menţinerea actualei politici de dividend (rata de distribuire a
dividendelor = d = constantă). Astfel partea din profit nedistribuită (rămasă la
dispoziţia firmei pentru investiţii) este (1-d).
17
Sub aceste ipoteze, rata de creştere sustenabilă va
fi dată de:
ACTIV Capital propriu  Datorii
g *t  
ACTIVt 1 Capital propriu t 1  Datorii t 1

Capital propriu(1  L) Capital propriu

 
Capital propriu t  1 (1  L) Capital propriu t 1

Pr ofit reinvestit t Pr ofit net t

  (1  d )  (1  d )R fin
Capital propriu t 1 Capital propriu t 1

18
Există trei situaţii posibile :
 rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri este superioară ratei de
creştere sustenabile – acest fenomen nu poate fi realizat decât prin
relaxarea uneia dintre ipoteze: fie se apelează la atragere de resurse
suplimentare prin emisiune de acţiuni, fie creşte gradul de îndatorare,
fie scade rata de distribuire a dividendelor; această strategie nu este
recomandată a fi folosită pe termen lung, deoarece conduce la
nemulţumirea acţionarilor sau la îndatorare excesivă ;
 rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri este inferioară ratei de
creştere sustenabilă – firma nu utilizează integral resursele disponibile,
astfel că apar costuri de oportunitate;
 rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri este egală cu rata de
creştere sustenabile – varianta optimă, astfel că se poate utiliza pentru
previziunea cifrei de afaceri rata de creştere sustenabilă
19
 Daca rata de creştere efectivă a cifrei de
afaceri este egală cu rata de creştere
sustenabile:
CA prev  CA actuala
g  g*   g*  CA prev  CA actuala (1  g*)
CA actuala

20
Rata de creştere sustenabilă poate fi descompusă în următorii
factori de influenţă, identificandu-se modalitatile de crestere
a acesteia :
PN CA Activ
g*  (1  d )R fin  (1  d )  
CA Activ CPR
 scăderea ponderii dividendelor în profitul net;
 firma, de ex. prin micşorarea cheltuielilor, reuşeşte creşterea ratei de
marjă
 viteza de rotaţie a activului – prin creşterea acesteia, respectiv prin
scăderea duratei de rotaţie a activului prin cifra de afaceri;
 rata de structură (Activ/CPR) – prin creşterea ratei de îndatorare se obţin
resurse suplimentare prin care este posibilă finanţarea unei rate de
creştere a cifrei de afaceri superioare.

21
 rata de crestere sustenabila –
exemplu:
2014 2015 2016 2017 2018
CA 1200 1400 1500 1750 2000
Profit net 80 100 130 180 230
Dividende 40 50 65 90 115
Activ 500 600 680 750 960
Capital propriu0 400 450 500 600 690

Calculati pentru intreaga perioada:

•rata de crestere efectiva si cea sustenabila a cifrei de afaceri;
•identificati factorii determinanti ai acestei evolutii;
•explicati situatiile in care se constata diferente semnificative intre cele doua rate

22
(3) Construirea bilantului si a contului de
profit si pierdere previzionate

Între documentele contabile previzionate se pot constata interdependenţe:

1.pentru determinarea necesarului de resurse se iau în considerare, ca resurse
disponibile, viitoarele profituri nedistribuite sub formă de dividende - calculate iniţial fără
a ţine cont de implicaţiile financiare ale diverselor modalităţi de finanţare;
2. în funcţie de posibilităţile de finanţare (prin pasive curente suplimentare, contractare
de noi datorii financiare, emisiune de acţiuni – selecţie care va ţine cont în primul rând
de costul capitalului, dar şi de încadrarea unor indicatori de risc în anumite limite, de
exemplu o limită maximă a gradului de îndatorare, o limită minimă a lichidităţii) se
determină costul acestor resurse;
3. acest cost va influenţa rezultatul prognozat prin creşterea cheltuielilor cu dobânzile,
care variază atât în raport cu volumul datoriilor, dar şi în raport cu rata dobânzii (care la
rândul ei se poate modifica în funcţie de gradul de îndatorare al firmei (prime de risc mai
mari);
4.acest rezultat previzionat modificat va influenţa nivelul necesarului de resurse (prin
scăderea profitului nedistribuit sub formă de dividende faţă de valoarea iniţial
previzionată, considerând ca politica de distribuire de dividende nu se modifică).
23
 (3) Exemplu
Pentru firma X se cunosc următoarele informaţii din bilanţ şi din
contul de profit şi pierdere ale anului 2018:

activ pasiv
imobilizari 400 capital propriu 550
stocuri 200 datorii financiare pe termen lung 100
creante clienti 250 furnizori 240
active de trezorerie 100 datorii financiare pe termen scurt 60
Activ total 950 Pasiv total 950

Din datoriile financiare pe termen lung, 50% sunt pe termen mai mare de doi
ani; pentru simplificare vom considera rata dobânzii de 10%, indiferent de
termenul datoriilor financiare. 24
 (3) Exemplu
cont rezultate
CA 800
aprovizionari externe 350
salarii 150
EBITDA 300
amortizari 50
EBIT 250
dobanzi 16 10%*(100+60)

EBT 234
impozit 37,44 16%*234

profit net 196,56

Din profitul net obţinut 40% se distribuie sub formă de dividende,
25
restul reinvestindu-se.
 (3) exemplu
Pentru a aplica tehnicile de previziune, calculam procentul din cifra de
afaceri, durata si respectiv viteza de rotatie pentru elementele din bilant
a caror evolutie este determinata de modificarea cifrei de afaceri:

procent durata viteza de

din CA rotatie rotatie
imobilizari 50,00% 180 2
stocuri 25,00% 90 4
creante clienti 31,25% 112,5 3,2
active de trezorerie 12,50% 45 8
furnizori 30,00% 108 3,3
26
(3) exemplu
În realizarea previziunii pentru anul următor, vom considera următoarele ipoteze de lucru:

1) cifra de afaceri creste cu rata de crestere sustenabila;

2) durata de rotaţie a imobilizarilor ramane constanta;
3) viteza de rotatie a stocurilor se accelereaza cu o rotatie;
4) durata de rotaţie a creantelor-clienţi scade cu 12,5 zile, ceea ce este echivalent cu
reducerea perioadei pentru care se acordă credite comerciale clienţilor
5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri rămâne constantă;
6) durata de rotaţie a furnizorilor ramane constanta;
7) ponderea aprovizionărilor externe şi a salariilor în CA rămâne constantă, acestea
reprezentând cheltuieli variabile în raport cu cifra de afaceri;
8) amortizarile cresc cu 10
9) se pastreaza rata de reinvestire si rata dobânzii se mentine la nivelul de 10%, indiferent
de mărimea datoriilor financiare;
10) pentru anul viitor se doreste obtinerea unei rate de lichiditate generala de minim 1,7;
11) pentru anul viitor se doreste obtinerea unui grad de indatorare totala de maxim 40%.

27
(3) Exemplu
Se constata ca aplicarea ipotezelor, fara a tine cont de credite
suplimentare, implica o valoare a activului previzionat de 1123,03, in timp
ce pasivele reprezinta doar 1112,7, ceea ce implica un necesar de resurse
suplimentare de 10,33.
Aceste resurse se vor atrage din exterior, ordinea, in functie de costuri, a
surselor de finantare fiind:
a)credit suplimentar pe termen scurt
b)credit suplimentar pe termen lung
c)emisiune de actiuni sau aport suplimentar la capitalul social

Marimea maxima a creditelor suplimentare este determinata de anumite restrictii

impuse firmei privind gradul de lichiditate si de indatorare.

28