Fişǎ de lucru

Relief, hidrografie, vegetaţie

1. a)Care sunt apele curgǎtoare?

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-b) Care sunt apele stǎtǎtoare?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Identificǎ forma de relief care corespunde fiecǎrei descrieri:

a) Are o înfǎţişare aproape netedǎ şi înǎlţimi mici, care nu depǎşesc 300 de metri. Pe alocuri, poate
sǎ aibǎ mici ridicǎturi de pǎmânt numite movile. ……………………………………..
b) Se prezintǎ ca o ridicǎturǎ de pǎmânt cu creste şi culmi domoale. Are înǎlţimi mai mari, cuprinse
între 300 şi 1000 de metri. ……………………………….
c) Au versanţi înclinaţi, abrupţi, creste ascuţite şi vârfuri semeţe. Ca înǎlţime depǎşesc 1000 de
metri. ……………………

3. Citeşte ghicitorile şi identificǎ ce fel de apǎ este descrisǎ în fiecare ghicitoare.

“La izvoare-i firicel, “Într-o adânciturǎ eu m-am format,
Care creşte voinicel. Când multǎ apǎ s-a adunat,
Mereu curge el la vale Ba din ploi, ba din izvoare,
Şi adunǎ ape-n cale.” Aşa am crescut eu mare.”
………………………… ………………………………….

4. Completeazǎ spaţiile punctuate cu termenul corespunzǎtor:

……………………….. este cea mai micǎ apǎ curgǎtoare. Pâraiele nu sunt prea adânci şi pot fi trecute
cu piciorul. Prin adunarea apelor mai multor pâraie se formeazǎ o apǎ curgǎtoare mai mare numitǎ
……………………….. , care curge printr-o vale şi se varsǎ într-un râu mai mare, într-un fluviu, într-un lac,
într-o mare sau într-un ocean. În drumul lor, apele mai multor râuri se unesc şi formeazǎ apa curgǎtoare cu
lǎţimea şi adâncimea cea mai mare, numitǎ ………………….. Fluviul se varsǎ într-o mare sau ocean.
………………………… se formeazǎ în mici adâncituri prin adunarea apei din ploi, din topirea
zǎpezii sau din revǎrsarea râurilor. Când apa bǎlţii seacǎ mai mult se poate forma …………………, care
este o porţiune de pǎmânt îmbibatǎ cu multǎ apǎ. Cea mai adâncǎ şi mai întinsǎ apǎ stǎtǎtoare, care se
formeazǎ prin adunarea unei cantitǎţi mari de apǎ într-o adânciturǎ de pe suprafaţa pǎmântului se
numeşte……………………….. .

5. Imaginaţi-vǎ urmǎtoarea situaţie:

Un investitor doreşte sǎ construiascǎ o fabricǎ de produse lactate la marginea unei localitǎţi unde se
cresc multe animale pentru lapte. Aceastǎ fabricǎ ar contribui la dezvoltarea localitǎţii, dar ar necesita
defrişarea unei suprafeţe de pǎdure, aflatǎ în locul ales.
Alege una din variantele de mai jos:
Sǎ se construiascǎ fabrica pentru cǎ ………………………………………...............................................
…………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..

Sǎ nu se construiascǎ fabrica pentru cǎ …………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
 FIŞǍ DE LUCRU

Harta judeţului Vrancea

1. Analizeazǎ harta alǎturatǎ, şi scrie A ( adevǎrat) sau F (fals) pentru fiecare enunţ:
 La Nordul judeţului Vrancea se aflǎ jud. Bacǎu. ……
 La Sudul judeţului VN se aflǎ jud. Covasna. …….
 La NE judeţului VN se aflǎ jud. Vaslui. ……...
  La SE judeţului VN se aflǎ jud. Buzǎu. ……..

2. Ionel s-a aşezat cu faţa cǎtre Vestul judeţului Vrancea. Stabileşte punctele cardinale şi intercardinale
corespunzǎtoare: la Est este jud………………………, la Nord este jud.……………………………..,
la Sud este jud………………………………., la NE este jud. ……………………,,, iar la SE este jud.
………………. .

3. Reşedinţa jud. Vrancea este oraşul …………………………….. Celelalte oraşe din jud. Vrancea sunt:
…………………….. , ……………………..… , ……………….……………,
…………………………. Cartea care conţine o colecţie de mai multe hǎrţi diferite se numeşte
…………………………………….

4. Care sunt informaţiile de pe o hartǎ?

a) ……………………………
b) ……………………………
c) ……………………………