Apele continentale

I. Apele curgătoare

Chiriac Cristian

Din categoria apelor curgătoare fac parte: pâraiele, râurile şi fluviile.

 Un pârâu este un rau cu un debit mai mic, care de obicei poate fi trecut ușor, dar al cărui debit
crește, de obicei, în timpul precipitatiilor abundente
Un râu este o apă curgătoare formată din unirea mai multor pâraie, care curge la vale în mod
natural, sub efectul gravitației, și care se varsă fie într-un alt râu sau fluviu, fie într-un lac,
într-o mare
 Un fluviu este o apă curgătoare mare (atât în debit, cât și în întinderea propriu-zisă de apă)
și care se varsă într-o mare sau într-un ocean

Apele curgătoare se alimentează din ploi, zăpezi, ghețari, lacuri și ape subterane.
Părțile componente ale unei ape curgătoare sunt: izvorul, cursul de apă (superior, mediu și
inferior) și gura de vărsare.
Exercițiul I: Utilizând diverse surse de informare, scrieți ce reprezintă: izvorul, cursul de apă
şi gura de vărsare.
 Izvorul este un punct de ivire la suprafața terenului a unei ape subterane, în condiții naturale.
 Cursul de apă este distanta pe care o strabate o apa curgatoare de la izvor pana la gura de
varsare
 Gura de vărsare locul unde se varsa o apa curgatoare in afluentul sau

Când gura de vărsare este la mare sau ocean poate fi de tip estuar, liman sau deltă.
• Estuarul are aspect de pâlnie și se formează acolo unde marea sau oceanul, în care se varsă
fluviul, are maree puternică. Exemple: estuarul fluviului Obi, estuarul Tamisei, estuarul
fluviului Elba ş.a.
• Limanul maritim este un lac format la gura de vărsare a unei ape curgătoare, în spatele unui
cordon de nisip creat de curenții litorali (limanul Nistrului; L. Tașaul – limanul râului
Casimcea etc.).
• Delta este o formă de relief de acumulare situată la gura de vărsare a unui râu sau fluviu, în
mare sau lac. Se formează în regiunile cu maree foarte mică. Se evidenţiază deltele formate de
fluviile Volga, Mississippi, Dunăre, Gange-Brahmaputra, Huang He ş.a.
Bazinul hidrografic
reprezintă ......................................................................................................................................
.............................................
.......................................................................................................................................................
...........................

Exercițiul II: Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieți numele

elementelor care compun bazinul hidrografic alăturat.
1. .Izvor.....................................................................................................
2. ...Rau
................................................................................................
3. ...Gura de varsare....................................................................................................
4. ..Afluent.....................................................................................................
5. ..Confluenta.....................................................................................................
6. .Cumpana de apa......................................................................................................
Afluentul ... este o apa curgatoare mai mica care se varsa in rau
.......................................................................................................................................................
............................
Confluența este locul unde afluentul se intersecteaza cu raul

Receptor (colector) Raul care se varsa in alt rau

Cumpăna de ape este linia de separare intre doua bazine
.......................................................................................................................................................
......................
.......................................................................................................................................................
............................

Debitul reprezintă cantitatea de apa care se scurge la un moment dat printr-un punct al râului
.......................................................................................................................................................
............................
Debitul este influenţat de mai mulţi factori: climă (precipitații și temperaturi), relief, rocă și
vegetație.
Explicați cum influențează factorii de mai sus debitele apelor curgătoare.
Regimul hidrografic sau regimul de scurgere al râului reprezintă variațiile debitului și
nivelului apei în cursul unui an. Se disting: regimul hidrografic simplu – ecuatorial, tropical
(musonic), mediteranean, temperat-oceanic, temperat-continental – și regimul hidrografic
complex.
Pe continente se găsesc numeroase ape curgătoare.

Exercițiul III: Folosind harta din manual identificaţi numele apelor curgătoare (fluviilor)
redate pe harta de mai jos. Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul de sub hartă.
1 Rin 2 Dunărea 3 Volga
4 Obi 5 Enisei 6 Amur
7 Huang He 8 Yangtze 9 Indus
10 Gange 11 Nilul 12 Niger
13 Congo 14 Zambezi 15 Sf. Laurențiu
16 Mississippi 17 Colorado 18 Orinoco
19 Amazonul 20 Parana 21 Darling
-
Lectură
 Chang Jiang („Fluviul Lung”) / Yangtze („Fluviul Albastru”) este fluviul ale cărui ape
antrenează cea mai puternică hidrocentrală operaţională din lume (Hidrocentrala „Celor
Trei Defileuri” – putere 18,2 GWh). Izvorăşte din Podişul Tibet (Munţii Tanggula) şi se varsă
în Marea Chinei de Est. La ieşirea din Defileul Xiling a fost construit Barajul Sanxia (Barajul
Celor Trei Defileuri), lung de 2.310 m şi înalt de 185 m, în spatele căruia s-a acumulat un lac
cu suprafaţa de 1.085 km2.
 Mississippi este fluviul cu cele mai multe modificări artificiale ale cursului (în anii 1765,
1821, 1877, 1893, 1932, 1952; diguri – peste 4.000 km lungime –, canale şi baraje).
Amenajarea sa a fost făcută în scopul prevenirii inundaţiilor, pentru realizarea unei căi de
transport şi pentru producerea energiei electrice.
(După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol.
I, Geografie fizică, București, 2014, p. 32-33.)

II. Apele stătătoare şi apele subterane

A. Apele stătătoare
După originea excavaţiunii în care s-a acumulat apa, lacurile sunt de două categorii:
a. naturale (formate prin acumularea apei în cuvete create de agenţii naturali interni şi
externi);
b. antropice sau artificiale (create de om).
Exercițiul IV: Cu ajutorul manualului şcolar şi a atlasului geografic, scrieţi cinci tipuri de
lacuri naturale şi exemplificaţi.
1 Lac glaciar: L.Onega
2 Lac tectonic: L. Tanganyika
3 .lac endoreic: L. Eyre
4 lac perglaciar: L. Argentino
5 lac de crater: L. Sf. Ana

Lectură
 Marea Caspică este cel mai întins lac de pe Terra (371.000 km²), având circa 1.200 km
lungime şi între 195 şi 435 km lăţime. Aflat între ţările Iran, Federaţia Rusă, Kazahstan,
Turkmenistan şi Azerbaidjan, acest lac separă continentul Europa de Asia şi a primit
denumirea de mare datorită dimensiunilor sale.
 Lacul Baikal este cel mai adânc (1.637 m) şi cu cel mai mare volum de apă dulce (23.000
km3), reprezentând 10% din rezervele de apă potabilă ale globului. Situat în sudul Siberiei
(Asia), este considerat şi cel mai vechi lac din lume, prin vechimea sa de 25 mil. de ani. Aici
trăind 800 de specii de animale şi 245 de specii de plante endemice (proprii lui).
 Lacul Razim este cel mai întins din România, având o suprafaţă de 41.500 ha. El
reprezintă o lagună formată pe litoralul Mării Negre prin bararea golfului antic cu cordoane
de nisip. Are adâncimea maximă de 2,8 m şi adăposteşte numeroase specii de peşti şi păsări.
(După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol.
I, Geografie fizică, București, 2014, p. 45, 46 şi 48.)

Exercițiul V: Pe baza cunoştinţelor acumulate la clasa a VIII-a, precizaţi tipurile de lacuri

antropice din România şi daţi câte două exemple pentru fiecare.

… -lacuri antropice de interes hidroenenrgetic –ex. Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………..

B. Apele subterane se împart în două categorii:

 ape freatice;
 ape de adâncime.

Exercițiul VI: Utilizând conţinutul manualului, precizaţi prin ce se deosebesc cele două
categorii de ape subterane.
.......................................................................................................................................................
............................
.......................................................................................................................................................
............................
.......................................................................................................................................................
............................
.......................................................................................................................................................
............................

Exercițiul VII: Utilizând informaţiile de mai sus, scrieţi

tipurile
de ape subterane marcate, pe schiţa alăturată, cu numerele 1
şi 2.
1 ...........................................................................................
2 ...........................................................................................

Locul în care apa subterană apare la zi se numeşte izvor. Ele

pot avea scurgere continuă sau intermitentă (izbucurile şi
gheizerele).
Prin ce se deosebeşte un izbuc de un gheizer?

………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………….
După temperatura apei, izvoarele sunt reci şi calde. Când un izvor este considerat ca făcând
parte din categoria celor cu apă caldă?
…………………………………………………………………………………………………
………………….

După cantitatea de substanţe minerale dizolvate, apele subterane sunt:

 dulci (cu conţinutul de săruri mai mic de 1 g/l);
 minerale (cu conţinutul de săruri de până la 5 g/l);
 saramuri (cu conţinutul de săruri mai mare de 50 g/l).