Râurile şi lacurile

De sub munte, de sub deal

Robinetul natural.

(Izvorul)
Niște pâraie-adunate
Curg acum împreunate.

(Râul)
Locul de vărsare
Într-un râu mai mare
Cum se cheamă oare?
(Confluență)
Cu aceste ajutoare
Orice apă curgătoare
Devine mereu mai mare.

(Afluenți)
Care apă curgătoare
Dintre toate-i cea mai mare?

(Fluviul)
 Apele de suprafaţă se împart în două
categorii:

- Ape curgătoare
- Ape stătătoare
Râurile
 Formarea apelor curgătoare
 Apele din precipitaţii şi apele provenite din
izvoare curg la suprafaţa scoarţei terestre
formând cursuri mici de apă, denumite pâraie;
 Din unirea pâraielor se formează râurile;
 Fluviile sunt cele mai mari ape curgătoare, au
lungimi de mii de km. şi transportă mari cantităţi
de apă şi aluviuni;
pârâul
râul
fluviul

fluviul
 Aplicaţie practică:
Daţi exemple pentru fiecare. Ce pârâu curge
prin localitatea voastră?
Elementele unui râu
 Izvorul – locul de unde
râul îşi începe cursul;
 Cursul râului – cuprins
între izvor şi vărsare;
 Poate fi împărţit în trei
sectoare:
- superior
- mijlociu
- inferior
● Gura de vărsare (deltă
sau estuar);
 • izvorul
izvorul
Sectoarele râului
Delta Nilului / Delta Dunării
Delta Nilului
Cascada Victoria
Estuar Yangtze/ Estuar Amazon
 Bazinul hidrografic
 Suprafaţa de pe care un râu îşi adună
apele se numeşte bazin hidrografic;
 Apele curgătoare care se varsă în
altele mai mari se numesc afluenţi;
Apele care primesc afluenţi se
numesc colectori;
 Locul de unire a două râuri se
numeşte confluenţă;
 Cumpăna apelor - linia care
delimitează bazinele hidrografice
vecine, uneşte punctele cu cea mai
mare altitudine dintre bazinele
hidrografice.
Bazinul hidrografic al Amazonului
 Elementele văii râului
 Albia minoră – porţiunea prin care curge râul la debite
obişnuite;
 Albia majoră (lunca) – porţiunea pe care se scurge râul
la debite mari (inundaţii sau viituri);
 Terasele – sunt foste lunci, rămase suspendate;
 Versanţii – mărginesc valea.
Evoluţia văii unui râu
 APLICAŢII PRACTICE / TEME
1. Căutaţi în “Atlasul geografic” fluvii!

2. Care sunt părţile componente ale cursului

unui râu?

3. Ce este un bazin hidrografic?

 Lacurile
 Sunt ape continentale de suprafaţă care
ocupă depresiuni ale uscatului;

 Au dimensiuni diferite, de la câţiva zeci de

metri pătraţi până la zeci de mii de
kilometri pătraţi (ex. L. Superior, L. Huron
din America de Nord, L. Victoria din
Africa).
 Tipuri de lacuri
1. naturale:
- tectonice, formate în crăpăturile apărute datorită prăbuşirii
scoarţei terestre (L. Tanganyika, L. Malawi, L. Balaton);
- vulcanice, formate în craterele vulcanice (L. Sf. Ana);
- glaciare (Marile Lacuri din America de Nord, L. Bâlea);
- rezultate în urma acţiunii de dizolvare datorată apei (pe
calcar, pe sare), L. Ursu;
- litorale, create prin acţiunea mării (lagune – L. Razim
Sinoe; limanuri – L. Snagov);
- de baraj natural, (L. Roşu);
- care provin din foste mări, L. Aral
2. antropice (formate prin acţiunea omului) hidroenergetice
(amenajate pe râuri – Dunăre, Argeş, Bistriţa, Olt, Siret
etc.).
Lacuri - Exemple
LACUL BÂLEA-FĂGĂRAŞ
glaciar
LACUL SF.ANA
LACUL ROŞU-de baraj natural
LACUL OCHIUL BEULUI
carstic

LACUL OCHIUL BEULUI

carstic
Lacul Ursu
LACUL HERĂSTRĂU-antropic
 Lacul Vidraru pe Arges

Lacul Vidraru
 Aplicaţii / Teme
1. Cum se clasifică lacurile după originea
chiuvetei lacustre?

2. Căutaţi în “Atlasul geografic” cele mai întinse

lacuri din lume.
Cele mai întinse lacuri de pe glob

Numele lacului Suprafaţa

Marea Caspică 371000 km²
Lacul Superior 82362 km ²
Lacul Victoria 68100 km²
Lacul Huron 59510 km²
Lacul Michigan 58100 km ²
Cele mai adânci lacuri de pe Terra
Numele lacului Adâncimea
Lacul Baikal (Rusia) 1620 m
Lacul Tanganyika 1435 m
(Africa)
Marea Caspică 946 m
(Europa/Rusia)
Lacul Malawi (Africa) 706 m
 Daţi exemple de lacuri
pentru fiecare desen
schematic prezent pe fişa
de lucru
LAC DE DEAL/PODIŞ

LAC GLACIAR
LAC VULCANIC

LAC ARTIFICIAL
Realizator: prof. Pintea Liliana Nicoleta